RADU FLORA - FLUX SI REFLUX

RADU FLORA - FLUX SI REFLUX

Ultima carte a lui Radu Flora ,,Maree", aparuta anul acesta la Editura ,,Libertatea", surprinde si nu intr-o mica masura, pe cititori, dind impresia ca ar fi o replica, si poate asa este, la poezia unor autori, care se vor cu orice chip, modernisti si inovatori de arte poetice.

Afirmatia de mai sus isi are ca suport faptul ca in multe piese ale volumului ,,Maree" poetul parca ar vrea sa evadeze printr-un limbaj nepoetic si sa repudieze o realitate prea viciata de un tehnicism exagerat: ,,Dans. Night Club, PTT, un buffet, un super-market./ Kaj delas? Express-autoservice a la carte./ Specialitati culinare. Hot Dog. Un turist c-un pachet/ subsuoara, grabit. Taxi, la ,,Brioni". Un bistrot ca la Monmartre. / Panorame, ilustrate, Ice Cream. O bereta si-un Bonjour. / (,,Babel").

In cazul acesta devine explicabila adversitatea poetului, atitudinea sa fata de nonvaloare cind umorul devine o situatie, iar comicul o atitudine.

Gata oricand sa dinamiteze banalul si vacumitatea cotidianului printr-o stridenta verbala si conotatie uneori abuziva, Radu Flora prin noua sa carte, minimalizeaza realul, negasindu-i virtuti poetice, posibilitatile acestuia de exprimare fiind reduse si eclectice: ,,Se rescanta cotidiene, anecdotice nimicuri./ Se despletesc petice din rochitele papusilor/ amutite si turtite si se carpesc versuri spalacite. / Dom'le cat costa, pe sub mana, un crampei de vers?/ Vreti vers ludic, anemic, albastru, galben, impudic?/ (,,Omnipoezie")".

,,Maree" este o carte de fise poetice aproape picturale despre un antilirism al conventionalului, al cotidianului si al arbitralului. Intreg volum este un efort spre simplitate in care se detaseaza pregnant un antibucolism deliberat renuntindu-se astfel la efectele lirice. Nucleul ideatic este alcatuit din elemente ale concretului imediat, din elemente nespectaculoase: ,,Aerul greu si-apasat imi fumega prin creier / in amurgul acesta vioriu si cleit, de ceara; / ma-nteapa linistea-mpletita in fapt de seara / si vagabondez prin zabrelele de ceata, nimicu-l cutreier./ (,,Spleen serafic"). Sau: ,,Desenez in minic / cu creta alba pe puf de nor, / pe petalele anemice ale inimii, / aburiu si incolor. / Si stii ca nu este departe ceasul / cind cortul, ramas fara acoperis, / in scrum si-n roua, in roza vanturilor se va preface./"(,,Peisaj in nimic").

Poetul opereaza fotografic, detasind secventa, cadrul, ipostaza, spre a le supune unei analize care, de cele mai multe ori, se dovedeste a fi de respingere cvasitotala, ca si cum corpul nu accepta grefa unei inimi straine de sangele fierbinte al celui ce o primeste.

Este surprinzatoare aceasta carte tocmai pentru faptul ca Radu Flora ne obisnuise cu o lirica de idei, plina de reflectii si strabatuta de interogatii meditative, ,,Mareele" incorporind o poezie de notatie, un avangardism sui generis, resractar si socant. ,,Mareele" reprezinta o noua etapa in biografia literara a lui Radu Flora.