PREZENTA SI INTREBUINTAREA NEOLOGISMELOR IN PRESA IN LIMBA ROMANA IN VOIVODINA

PREZENTA SI INTREBUINTAREA NEOLOGISMELOR IN PRESA IN LIMBA ROMANA IN VOIVODINA

Fondul lexical al limbii romane e extrem de bogat si variat ca origine, provenienta. Lucrarile lexicografice, adica dictionarele inregistreaza aproape 50.000 de neologisme in afara de termenii tehnico-stiintifici si de stricta specialitate.

Prin neologisme intelegem orice cuvant intr-o limba oarecare indiferent daca acesta reprezinte inpromut sau o creatie interna a limbii prin derivare, compunere. In greaca logos-cuvant, neos-nou.

In lingvistica romaneasca se considera neologisme imprumuturile pe care romana le-a facut din limbile apusene ori direct din latina pe cale savanta. Existe si neologisme create in interiorul limbii romane. Bunaoara daca se convine doua elemente formative neologice, rezulta tot un neologism.

Orice cuvant asa-zis international este neologism, indiferent de vechimea lui in limba; spre exemplu, cuvantele filozof si filozofie provin din grecescul philosophos, philosophie. Desi sunt atestate, in limba romana, inca din secolul al XVII-lea, le includem in categoria neologismelor.

Unele imprumuturi lexicale contribuie la inbogatirea vocabularului, altele la modernizarea acestuia. Procesul de modernizare si inbogatire a lexicului romanesc a inceput la finele a secolului al XVIII-lea. Procesul s-a intensificat pe la mijlocul secolului XIX-lea. Aceasta perioada se caracterizeaza prin disparitia unor turcisme, grecisme si alte elemente lexicale fiind substituite de neologisme latino-romanice, in special franceze.

Ca o regula generala se poate spune ca neologismele care provenau dintr-o o limba romanica sau din latina au fost mai usor acceptate decat impromuturile de alte origini.

Impromuturile neologice de origine latina au slabit pozitia in limba a unor cuvinte vechi si au provocat disparitia unor termeni de origine turca, slava si greaca. In raport cu pierderile provochate de invazie neologismelor, castigurile lexicale si semantice sunt incomparabil mai mari. De aici rezulta in limba romana o sinonimie lexicale impresionanta. Nevoia de precizie, claritate si diversitate, dorinta de nuantare a exprimari au dus la imprumutare unui mare numar de neologisme. In limba romana imprumuturile cele mai numeroase sunt din limba latina, neogreaca, franceza, germana, italiana.

In zilele noastre asistam la patrunderea masiva a neologismelor de origina romanica in limba romana. De asemenea putem consemna un numar considerabil de neologisme din limba engleza, germana si rusa.

Multe neologisme au circulatie internationala: antagonism, ofiter, orchestra, jacheta, lampa. Academicinaul Al. Graur vorbea despre o tendinta de unificare internationala a limbajului. Autoarea ,,Dictionarului de cuvinte recente" considera (impreuna cu alti lingvisti) ca lexicul sa transforma sensibil in aproximativ 10 ani.

In limba literara practicata la noi in Voivodina neologismele nu detin o pondere mai insemnata. In schimb prezenta neologismelor si utilizarea lor este ampla in special in saptamanalul ,,Libertatea". Vom sustine aceasta afirmatie prin cateva exemple: admiratie, conjugal, solutie, exil, alternativa, aspiratii, suspensie (,,Libertatea" , 9 octombrie 1993, pag. 1). In acelasi numar mentionat, la pag. 4 putem citi urmatoarele neologisme: valoric (articolul autorului Florin Ursulescu se intituleaza ,,Scara valorica"), constitui, organismu, consultativ, creatie, activitate, conformitate, principii, elaborare. In acelasi articolul al ziaristului Florin Ursulescu apara cuvantul latin ,,forum", care in limba romana apare ca neologism filiera, franceza, forma fiind for. Spre exemplu, forul meu interior - constiinta mea. Consemnam in continuare in articolul mentionat care abuna in neologisme: obiectiv, revalorificare, compartiment, contact, implicata, consiliu si altele, pentru a ne opri aici.

In pagina a cincea a ,,Libertatii" de mai sus consemnam neologismele din articolul ,,Lectia de acomodare": impresia, recolte record, a rezistat, au ramas privati de prime, livrarea produselor, comestibile, avertizeaza reduse drastic, sanctiuni acerbe etc. In aceaasi pagina din alte articole decupam si alte neologisme utilizate frecvent si de alti ziaristi; astfel apar cuvintele neologice: surpriza, demn, cadou, alimentatie, solidaritate.

Rasfoind ziarul in continuare, la rubrica ,,Periscop" (pag. 6) avem a face cu numeroase neologisme: periscop, aglomeratie, difuzare, competitie, disciplina, luneta.

In cadrul ,,Scenei politice" (pagina de alaturi) Simeon Ruga in articolul divort politic intrebuinteaza unele neologisme din care selectam: divergente, disensiuni, destituire, initiative, invoca etc.

Din articolul de pe aceasi pagina, a saptea, ,,Dincolo de normal", apartinand tanarului Florin Taran, citim unele neologisme: programe nebuloase, substraturi, sesiune stiintifica, adeptii statalitatii, lansare.

Lecturand si examinand prezenta neologismelor in presa romanesca din Voivodina putem intalni si decupa o lista considerabile de cuvinte neologice care ar putea sa constituie un adevarat dictionar de neologisme. Noi insa vom concluziona ca in ultima perioada, deci in ultimii ani, de fapt aceastea perioada a si constituit obiectul analizei noastre, neologismele din presa romana din Voivodina sunt foarte frecvente si probabil ca exista si o explicatie a acestui fenomen. Anume, asistam in acesti ultimi ani la o adevarata invazie a neologismelor in toate mijloacele de informare, presa, radio, televiziune si chiar in vorbirea curenta.

Prezenta atat de mare a neologismelor, in numeroase cazuri chiar si a unor sitangme neologice este intalnita si in mass media in limba sarba. Chiar suntem tentati sa presupunem ca un numar considerabil de neologisme, in special din limba engleza. In mijloacele noastre de informare sunt preluate din presa si din alte mijloace de informare in limba sarba. Afirmand aceasta avem in vedere concret urmatoarele neologisme: time out, sandwich, outsider, reiting, stand by, O.K., ciao etc. putem mentiona ca in presa sarbeasca sunt deosebit de frecvente neologisme latine cum ar fi bunaoara: eklatantno, devijantno, dubioza, diskurs, inspiracija, minorna figura, precizne konotacije, erozija, erodiranje, fundament, solucija, hegemonija, evidentno, nonsens, groteskno, singular si multe altele.

Explicatiile, motivele si justificarile aparitiilor numeroaselor neologisme sunt multiple si realmente pot constitui o seama de subiecte de analize deosebit de interesante si utile in activitatea de cercetare in general si de cercetare stiintifica in mod special.

BIBLIOGRAFIE

Dimitrie Macrea, ,,Limba si lingvistica romana", Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1973.

Iorgu Iordan si Vladimir Robu, ,,Limba romana contemporana", Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1978.

Stefan Munteanu, Vasile Tara, ,,Istoria limbii romane literare, Editura Didactica si Pedagogica, 1983.

Al. Graur, ,,Tendintele actuale ale limbii romane", Bucuresti, Editura Stintiifica, 1968.

Al. Graur, ,,Cuvant inainte", ,,Dictionar de neologisme", Bucuresti, Editura Academiei R.S.R., 1978.

Lia Magdu, ,,Aspecte ale cultivarii limbii literare in Voivodina", Panciova, Editura ,,Libertatea", 1980.

,,Sinteze de limba romana", coordonator Th. Hristea, Bucuresti Editura ,,Albatros", 1984.

,,Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane", Editura Academiei R.S.R., 1982.

Vasile Breban: ,,Limba romana corecta", Bucuresti, Editura Stiintifica, 1973.