ALUMINIUL (Al)

ALUMINIUL

(Al)

Istoric

Folosirea in terapie a unor compusi de Al nu este de data recenta. In timpul celui de-al II-lea razboi mondial s-a semnalat si studiat pneumoconioza data de Al folosit in pirotehnie.

In natura

Al este cel mai raspandit metal din natura (alcatuieste 7,4% din scoarta pamantului) si este al III-lea element (dupa oxigen si siliciu). Esta intalnit in mica, foldapat, coalin, argila, corindon, bauxita, criolita.

In organismul uman se gasesc urme, provenind din vase de bucatarie, conserve, hartie metalica de ambalaj, etc.; in SUA se foloseste o drojdie artificiala continand Al.

Etiologia intoxicatiilor

Riscul industrial (aluminoza, pneumoconioza) consta in inhalarea de pulberi fine sau fumuri si are loc la:

folosirea Al sub forma de pulbere fina: la fabricarea vopselelor ("bronz argintiu") si a explozibililor, in special la operatia de cernere; de asemenea, la curatirea pieselor turnate din Al. In toate aceste operatii, exista in atmosfera mari cantitati de pulbere fin divizata (sub 5 microni);

topirea bauxitei pentru fabricarea Al si Al₂O₃; riscul este inhalarea fumului (particule sub 0,5 microni), diferit de temperatura de calcinare: sub 960 se formeaza gama - Al₂O₃ foarte nociv; peste 2000 se inhaleaza un amestec de alfa -

Al₂O₃ nenociv si de SiO₂;

aliajele de Al, ca si Al metalic, determina modificari cutanate (ca la Mg);

compusii organo-metalici (clorura de diizobutilaluminiu), folositi drept catalizatori in sinteze organice, sunt causticipentru aparatul respirator. Nu s-au semnalat insa incidente la om.

Patrundere, metabolizare, depozitare, eliminare

Aluminul ingerat se absoarbe in mica proportie din tractul gastrointestinal. Cantitatea mica absorbita iese rapid din circulatie si se depoziteaza in ficat, rinichi, splina, oase, tiroida, creier. Excretia se realizeaza pe cale urinara (si biliara).

De asemenea, Al inhalat nu pare sa se resoarba din aparatul respirator. Local da insa fenomene de pneumoconioza.

Proprietati toxicologice. Mecanism de actiune

Sarurile solubile de Al au actiune astringenta si antiseptica. Se citeaza un caz de intoxicatie mortala cu 30 g alaun de Al, luat drept MgSO₄.

Sarurile insolubile, de ex. Al(OH)₃ sunt adsorbanti puternici.

Hidroxidul si fosfatul sunt folositi in terapeutica ca antiacide. Clorura de Al formata in stomac trece in intestin si sub actiunea secretiilor alcaline formeaza bazici insolubili. Acestia, fiind absorbiti prin mucoasa intestinala, exercita local o actiune neutralizanta. In cazul tratamentului prelungit, se produce scaderea absorbtiei intestinale de fosfor, pentru ca ionul Al formeaza complexe insolubile cu fosfatii, care nu se mai resorb prin intestin, ci se elimina prin fecale. Daca dieta nu este bogata in fosfor, sau in caz de rezectie gastrica (cand ajung in intestin cantitati marite de Al) se pot produce tulburari prin pierdere de fosfor.

Folosind fosfor marcat, s-a dovedit experimental ca intoxicatia cronica duce, pe langa reducerea absorbtiei intestinale de fosfor (demonstrata prin cresterea eliminarii fecale de P) si la tulburari ale fosforilarii in tesuturi (evidentiata prin scaderea incorporarii P in fosfatide si acizii nucleici din tesuturi si cresterea ADP plasmatic in detrimentul ATP).

Simptomatologie

Pneumoconioza cu Al (aluminoza) apare la cateva luni pana la 4-5 ani de la expunere. Se manifesta prin tuse usoara, dureri toracice, dispnee de efort sau permanenta, tendinta de bronsita. In formele avansate apar simptome de cord pulmonar cronic cu agravare rapida. S-a observat si pneumotorax spontan. Radiologic se observa o fibroza difuza

Tratament. Prevenire

Este necesara intreruperea expunerii la orice fel de pulberi.

Ca profilaxie, pe langa masurile generale de evitare a pulberilor (etanseizare, ventilatie) se recomanda (acolo unde este posibil), formarea unui strat protector la suprafata pulberilor, cu ajutorul stearinei in operatiile cele mai periculoase.

Toxicologie analitica

Distrugere: metoda Oginer, sulfonitrica sau calcinare.

Identificare si dozare: din lichidul de la distrugere se separa Al ca Al(OH)₃, dupa precipitare cu (NH₄)₂S. Precipitatul de Al(OH)₃ se solva in acizi si se executa urmatoarele reactii:

cu alumina in mediu slab acid da un complex intern rosu

cu 8-ortooxichileneina formeaza un complex galben-verzui

cu morinul (v. beriliu) se obtine o fluorescenta verde.