Cerinte ale unui sistem sustenabil de reciclare a metalelor neferoase

Cerinte ale unui sistem sustenabil de reciclare a metalelor neferoase

Pentru a putea fi sustinut, un sistem de reciclare are nevoie de o piata suficienta a produselor derivate din deseuri, care sa consume toate deseurile rezultate in urma fabricatiei si post-consum. De asemenea, este nevoie de tehnologii adecvate pentru gestionarea elementelor de aliere (impuritati) astfel incat produsele realizate din deseuri sa poata patrunde pe aceasta piata a deseurilor. Un sistem sustenabil de reciclare a metalelor, cu costuri reduse, reclama urmatoarele:

Aliaje primare relativ pure care sa actioneze ca diluanti pentru acumularea inevitabila de impuritati din bucla de reciclare, si care sa ofere o modalitate de innobilare a compozitiei de aliaj secundar, fara necesitatea de a recurge la rafinarea prin topire

Un numar mare de aliaje secundare cu continut ridicat de materiale reciclate, care sa ofere o piata suficienta pentru toate deseurile reciclate

Tehnologie cu cost redus si un sistem pentru gestionarea elementelor de aliere din deseuri si pentru utilizarea acestor elemente in vederea obtinerii unui nou metal aliat. In ultimii ani, s-a dovedit extraordinar faptul ca inspectia manuala, in combinatie cu salarii si costuri de transport reduse, asa cum este cazul Asiei in prezent, poate concura cu succes cu cele mai bune tehnologii actuale de separare si sortare elaborate in America de Nord si Europa.

Flux nerestrictionat de deseuri metalice intre segmentele de piata si zonele geografice. Mecanismul pietei libere optimizeaza in mod automat, tinand cont de costurile minime, distributia de metal intre piete si consumatori. Reciclarea in bucla inchisa a fiecarui produs sau aliaj, optiunea costului cel mai ridicat, nu sunt necesare pentru a asigura reciclarea completa a deseurilor.

Sistemul actual de reciclare a metalelor satisface deja aceste cerinte. Reglementarile suplimentare trebuie sa aiba grija sa nu solicite o reciclabilitate la costuri ridicate, care nu creste in mod neaparat gradul de reciclare. Cei care se ocupa de reglementare trebuie sa faciliteze crearea unui teren de actiune fara probleme pentru toti cei care participa la

reciclare si la piata deseurilor. Sistemul nu trebuie sa fie distorsionat pe plan local prin lipsa reglementarilor privind sanatatea si securitatea sau mediul inconjurator, sau prin neaplicarea acestor reglementari; de asemenea, acest sistem nu trebuie distorsionat prin bariere exagerate ale taxelor, prin stimulente pentru impozite sau rate de schimb valutar

deformate; nici prin contabilitate sau practici financiare corupte.

Sistemul actual integrat de reciclare a materialelor

Dupa depoluarea sa si dupa ce un agent de demontare indeparteaza piesele de schimb intr-un depozit de vechituri, vehiculul uzat este preluat de un sistem integrat global de productie si reciclare a materialelor. Fig. 1 incearca sa ilustreze in rezumat buclele principale de reciclare ale productiei, utilizarii si reciclarii actuale pentru aluminiu. Partea de

aluminiu din sistemul global de fabricatie / reciclare a materialelor trebuie sa ia in consideratie mai mult decat pur si simplu aluminiul post-consum.

Fluxurile interne imediate si fluxurile de deseuri rezultate din fabricatie se combina ajungand sa fie la fel de mari ca si fluxul de deseuri post-consum. Aceste bucle instantanee de reciclare a deseurilor au un impact semnificativ asupra economiei relative a materialelor care concureaza pentru diversele aplicatii. Spre exemplu, turnarea tip 'near-net-shape'

confera aliajelor de topitorie un avantaj semnificativ asupra componentelor din aliaj de tabla stantata, care genereaza deseuri in etapele directe de turnare a lingourilor la rece, laminare la cald si rece, stantare si matritare. Pe durata productiei si a fabricatiei componentelor, aliajele sunt cunoscute si este uzual fezabil sa se mentina separarea la sursa a deseurilor de aliaj. Separarea la sursa este intotdeauna mai putin costisitoare decat sortarea ulterioara a amestecului de deseuri combinate.

Componentele din aluminiu reprezinta de obicei o fractiune minora a vehiculului final asamblat, a cladirii, masinii sau produsului ambalat. La fel cum asamblarea si constructia trebuie sa se ocupe de toate materialele componentelor, la fel trebuie sa procedeze si la dezasamblarea si reciclarea post-consum. In vreme ce reciclarea deseurilor rezultate din productie si fabricatie se poate concentra de aluminiu cunoscute, sistemul de reciclare post-consum trebuie sa realizeze, sa prelucreze si sa recicleze toate componentele materiale ale articolelor, vehiculelor si asupra catorva aliaje cladirilor uzate, si acest sistem este dejaconstituit sa procedeze astfel.

Aluminiul reprezinta inca un element minor in acest sistem. Cand preturile deseurilor de otel au scazut de la 100$ / t la 50$ / t, agentii care se ocupau de maruntire au renuntat la maruntirea automobilelor si a reziduurilor provenite din demolarea cladirilor. Deoarece nu se mai generau deseuri de otel, nu mai era nici cazul sa se recupereze metalele nemagnetice alte materiale reciclabile. Orice sistem de reciclare trebuie inlature problema aceasta esentiala. Practic nu exista santiere de reciclare pentru aluminiu sau otel - numai depozite de vechituri si de deseuri. Agentii de maruntire pentru automobile prelucreaza nu numai

automobile; ei maruntesc orice articol sau resturi care contin metal. Un agent de reciclare trebuie sa comercializeze toate fluxurile de produse,

pentru a-si mentine rentabilitatea.

Fig. 1. Interactiunile din productia, utilizarea si reciclarea metalelor