| CATEGORII DOCUMENTE |
| Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
| Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
| Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
MINISTERUL EDUCATIEI,CERCETARII SI
INOVARII
GRUP SCOLAR DE CHIMIE
INDUSTRIALA
EXAMEN PENTRU CALIFICAREA COMPETENTELOR
PROFESIONALE
LUCRARE DE SPECIALITATE
TEMA:PROCEDEE DE OBTINERE A OXIDULUI DE ETENA
PROFIL:CHIMIE INDUSTRIALA
SPECIALITATEA:TEHNICIAN IN CHIMIE INDUSTRIALA
CUPRINS
CAPITOL 1:Oxidarea..Pag.1
1.1Generalitatiipag.1
1.2 Oxidarea hidrocarburilor nesaturate.pag 4
1.3 Exploatarea si intretinerea instalatiilor de oxidare a
Hidrocarburilor..pag 9
1.4 Masuri de PM si PSI..pag 10
CAPITOL 2:Abosrbtia.pag 11
2.1 Generalitati..pag 11
2.2 Utilaje de absorbtie..pag 12
2.3 Exploatarea utilajelor si instalatiilor de absorbtie.pag15
3.Masuri de PMpag19
4.Anexe.pag20
ARGUMENT
Oxidul de etena este foarte reactive si are un character nesaturat cand numeroase reactii de aditie.
Derivatii oxidului de etena sunt utilizati ca solventi,detergenti,materiale plastice,auxiliary textile etc.
In
produse:glicoli,etanolamine,detergenti neionici etc.
Oxidul de etena se caracterizeaza printu-o mare reactivitatea chimica.
Folosit ca agent de alchilare al unor substante care contin un atom de hidrogen,de
example:alocoli.acizi,amine,fenoli,el perimte formarea unor noi legaturi O-C sau N-C.
Intruncat in aceste reactii se introduce etoxi, C-CH2-0-intr-o alta molecula ele se mai numesc si reactii de etoxilare sau etoxilari.
Oxidul de etena este foarte toxic si este intrebuintat la combaterea unor insecte
daunatoare semintelor,fructelor etc.
Reactioneaza cu apa.
Trecand de la presiunea atmosferica si temperature 200-300 grade Celsius un amestec de
etena si aer peste un catalizator se obtine oxide de etena.
Etena este
prima hidrocarbura din seria hidrocarburilor aciclice nesaturate.
In molecula etenei, cei doi
atomi de carbon sunt uniti intre ei prin doua legaturi, care au insa
energii diferite, deoarece una dintre ele se poate rupe mult mai usor decat cealalta. Una din
legaturile dintre atomii de carbon este o legatura covalenta obisnuita, iar cealalta, o legatura
mai putin puternica. Schema structurii spatiale a etenei poate fi reprezentata ca in urmatoarea
figura.
Formula plana
a etenei poate fi reprezentata astfel:
H H
C (C
H H
Preparare. Dintre metodele de
preparare a etenei, cele mai importante sunt: 1. Destinderea
alcoolului etilic in prezenta acidului sulfuric (catalizator):
CH3 (CH2 (O H + HO (SO3H(CH3 (CH2 (SO3H + H2O
alcool etilic acid sulfuric sulfat acid de etil
CH3 (CH2 (O (SO3H(CH2 (CH2 + H2SO4
Etilena
Aceasta reactie se efectueaza, de
obicei, prin incalzirea alcoolului in prezenta substantelor
deshidratate, cum este acidul sulfuric concentrat sau anhidrida fosforica, la temperatura de
100-200oC.
Dehidrogenarea hidrocarburilor
aciclice saturate, la 500-600oC, in prezenta de catalizatori,
mai ales Cr2O3. Din etan se obtine etena:
CH3 (CH3 (CH2 (CH2 + H2
Etena se poate obtine trecand un
amestec de oxid de carbon si hidrogen peste un catalizator de
nichel paladiu, depus pe cocs1 la temperatura de 100oC:
2CO + 4H2 (C2H4 + 2H2O
In tara noastra, datorita
zacamintelor de metan, se pot obtine in conditii economice mari
cantitati de oxid de carbon si de hidrogen din metan, care se pot intrebuinta la sinteza
industriala a hidrocarburilor olefinice, care sunt materii prime pretioase pentru industria de
sinteza organica.
In industrie, materia prima
pentru obtinerea etenei o constituie gazele rezultate la cracarea
termica sau catalitica a fractiunilor de titei. Etena se separa din aceste gaze prin absorbtie
selectiva pe carbune activ, urmata de desorbtia fractionara. Prin procedeul cracarii, etena se
fabrica la marile rafinarilei de titei .
1.OXIDAREA
Generalitati
Oxidarea este procesul unitar care cuprinde toate reactiile prin care se intro duce in
molecula unei substante organice oxigen sau se elimina din molecula unul sau mai multi
atomi de hidrogen sau alte elemente electropozitive.
Cele mai fecvente rectii de oxidare sunt arderile.
In industria chimica si pertrochimica prezinta intens insa ractiile de oxidare incomplete din care se obtin o serie de produsi intermediari cu multiple utilizari.
Prin oxidarea hidrocarburilor se obtin aldehide,alcooli,cetone,acizi etc,utilizati la diferite
sinteze,in industria rasinilor sintetice,a materialelor,a fibrelor si a firelor sintetice, in industria
colorantilor,a medicamentelor etc.
REACTII DE OXIDARE.
Din punct de vedere electrochimice reactiile de oxidare au loc in urma unor pierderi de
De exemplu:prin oxidarea partiala a metanului in anumite conditii se obtine alcool
metilic prin introducearea unui atom de oxigen in molecula.
Clasificarea reactiilor de ixidare este foarte laborioasa datorita criterilor posibile care pot
sta la baza,cum sunt:gradul de oxidare,ruperea legaturii C-H sau C-C,realizarea reactiilor cu
sau fara interventia oxigenului etc.
O importanta deosebita o prezinta insa obtinerea de produsi oxigenati folosoti la scara
industriala
Reactiile de oxidare cu oxigen:ale hidrocarburilor au loc printr-un mecanism radicalic
inlantuit,atat in faza gazoasa,cat si in faza lichida.
AGENTII DE OXIDARE
Oxidarile in faza gazoasa se pot realiza cu aer,oxigen,ozon sau oxizi de azot.
Reactiile pot decurge in faza omogena sau eterogena in prezenta de catalizatori
gazosi,lichizi sau solizi.
Pentru oxidarile de faza lichida se poate folosi atat oxygen pur sau diluat cat si agenti de
oxidare care cedeaza oxigen in cursul reactiei.
Dintre agentii de oxidare se citeaza peracizii si sarurile lor,peroxizii si unii bioxizi.
Oxidul de azot are capacitate de oxidare asemanatoare cu cea a protoxidului
Bioxidul de azot este un produs ieftin si utilizarea sa ca oxidant in industrie prezinta
interes,dar are dezavantajul unei selectivitati reduse.
Cei mai utilizati agenti de oxidare la scara industriala sunt:aerul,aerul imbogatit in oxigen
sau oxigenul.
Oxidarea in faza gazoasa are loc in general in prezenta de catalizator.
Din studiul cineticii reactiei de oxidare a rezultat ca pentru obtinerea ce randamente mai
mari in produsi de oxidare incomplete trebuie sa se lucreze cu conversii globale-in produsi de
reactie mic,atat in faza lichida cat si faza gazoasa si la presiuni ridicate.
Viteza de oxidare a hidrocarburilor parafinice lineare creste cu masa lor
moleculara,metanul fiind cel mai greu oxidabil din aceasta serie 0 indicatie calitativa a
variatiei vitezei reactiilor de oxidare a alcalilor.
Reactiile de oxidare cu oxigen ale hidrocarburilor au loc printr-un mecansim radicalic
inlantuit atat in faza gazoasa ,cat si in faza lichida.Reactiile de oxidare fiind puternic exoterme
se realizeaza in reactoare multitubulare cu catalizator in strat fix sau in strat fluidizat
Caldura de reactie se preia cu ajutorul unui system de reciclatie e unui fluid,cum ar
fi:apa sub presiune,mercur,sarusi topite etc.
La oxidarea in faza gazoasa,valorile raportului reactantilor trebuie sa se situeze in
afara limitelor de explozie ale amestecului
Daca se lucreaza cu un amestec de reactanti situate sub limita inferioara de explozie,se
dilueaza produsii de reactie si creste costul operatiei de separare,iar cand compozitia
amestecului hidrocarbura aer este deasupra limitei superioare de explozie,se recircula o
cantitate importanta de hidrocarbura.
Procedeele de oxidare in faza gazoasa se aplica industrial la oxidarea
metanului,etanului,etenei,popenei,benzenului,neftalinei si xilenilor.
Oxidarea in faza lichida prezinta o serie de avantaje fata de realizarea procesului in faza
gazoasa
-se desfasoara in conditii mai blande si permite un control mai bun al conversiei si al
conditiilor de reactie datorita posibilitatilor de repartizare uniforma a caldurii si de eliminare a acesteia;
-procesul este mai selctiv.
Reactoarele utilizate sunt de tip colaoane,autoclave tubulare sau cellule electrolitice etc.
Procedeul oxidarii in faza lichida se aplica la oxidarea hidrocarburilor
parafinice,olefinice,cicloparafinice si aromatice etc.obtinandu-se alcoolo,aldehide,cetone,acizi
grasi etc.
1.2 OXIDAREA HIDROCARBURIILOR NESATURATE
Hidrocarburile nesaturate sunt deosebit se reactive si pot fi utilizate in sinteza unui mare numar de compusi oxigenati.
Ce mai interesante aplicati industriale in scaop preparative sunt oxidarea directa a etenei
la oxid de etena si aceteldehida si a propenei la acroleina.
Oxidul de etena H2C-CH2 este un gaz toxic.
0
Oxidarea etenei la oxid de etena are loc dupa reactia:
CH2=CH2+1/2 O3 CH2-CH2 care se desfasoara simultan cu reactia de
ardere
0
completa:CH2=CH2+3 O2 2CO2+2H2O
Se poate observaca reactia este exoterma si,de aceea,procesul pune problema de preluare
rapida a caldurii dezvoltate de reactie.
Oxidarea etenei are loc in prezenta unui catalizator de argint depus de pe carbura de
siliciu si oxid de aluminiu.
In catalizator se include in promotori ca oxizii de bariu si calciu,care-I maresc
selectivitatea si stababilitatea.
De asemenea,pentru reducerea ponderii reactiei de oxidare totala se adauga
inhibitori,ca:diclor si dibrometilena,hidrocarburi aromatice,amine etc.
Factori care influenteaza procesul sunt:temperetura,presiunea,timpul de contact si
compozitia alimentarii.
4
Temperatura la care are loc oxidarea etenei la oxid de etena poate fi cuprinsa intre 150
shi 400 grade celsiu,dar valorile optime sunt intre 220 si 250 garade celsiu.
Cresterea temperaturii duce la scaderea selectivitatii si activitatii catalizatorului.
O data cu cresterea duratei de functionare a catalizatorului,activitatea acestuia scade si se
mareste usor temperature de intrare in reacror pentru mentinerea cobersiei si a selectivitatii la
valori acceptabile.
Procesul poate avea loc la presiunea atmosferica.
Cresterea presiuni insa mareste productivitatea pe unitatea de volum si imbunatateste
transferal de cal.
Industrial se lucreaza la presiuni cuprinse intre 12 si 18 bar.
Timpul de contact este cuprins intre 0 si 0,6,dar practice ia valori intre 1 si 5 s.
Marimea timpului de reactie duce la intensificarea rectiilor de ardere totala.
Compozitia alimentarii este in functie de agentul oxidant si de valorile limitelor de
explozie ale amestecului.
Industrial amestecul contine circa 4-5% etilena si 95-96% aer.
In figura 1 este redata schema instalatiei de oxidare a etilenei la oxid de etena.
Aerul din atmosfera este purificat de impuritatile mecanice prin filtarare,iar urmele de
halogenuri sau H2Scare pot otravi catalizatorul sunt eliminate prin spalare cu o solutie de
hidroxid de sodium in recipientul 1.
Aerul astfel este purificat,impreuna cu gazelle de recirculare si etena intra in 2 amestecatorul si apoi in reactorul 3.
Reactia are loc la temperature de 230-250 grade celsiu,presiune de 12-18 bar,in prezenta
catalizatorului de argint depus pe carbura de siliciu si oxid de aluminu.
Reactorul este de tim schimbator de caldura,cu tevi.
Prin manta circula apa de racier,iar prin tevi,in care se afla catalizatorul,trece amestecul de reactanti.
Gazele de raciere de la varful reactorului 3,cu un continut de oxid de etena 0,7-0,9% se
racesc in schimbatorul de caldura 4 si intra in coloana de absobtie5,unde,prin spalare cu
apa,se dizolva oxidul de etena si CO2,iar solutia obtinuta se trimite prin preincalzitorul9 in
coloana de absorbrbtie 11.
O parte din gazelle neabsorbite,se racesc in schimbatorul de caldura 4 si se reintroduce in
alimentare prin amestecatorul 2,iar restul se preincalzeste in schimbatorul de caldura6 si se
introduce in reactorul secundar 7,similar cu cel primar 3.
Aici se mai formeaza 0 -0,8% oxid de etena.
Gazele din treapta a 2-a de ractie se racesc apoi in schimbatorul de calura 6 si intra in
colana de absorbtie 8.
Gazele reziduale se evacueaza in atmosfera,iar solutia de oxid de etena de la baza coloanei
8 intra in circuitul solutiei obtinute de la coloana 5.
In coloana 11 are loc desorbtia CO2 si a oxidului de etena,care se degaja pe la varf,iar pe la
baza se evacueaza apele epuizate,din care o parte se recircula dupa racier in schimbatorul 9,in
coloanele de absorbtie 5 si 8.
Amestecul de CO2 si oxid de etena se condenseaza in racitorul 10 si apoi se trimite in
coloana de fractionare 12,unde se separa pe la baza solutiei de oxid de etena,care se raceste la
-10 grade celsiu si apoi se depoziteaza in recipientul 14,sub atmosfera de azot .
Oxidul de etena gazos,din coloana 12,se condenseaza si se trimite in coloana de degazare
13,pentru indepartarea bioxidului de carbon si a altor impuritati volatile si apoi se
depoziteaza,de asemenea,in recipientul 14.
Conversia etilenei in primul reactor este de cca 30%,cu un randament de 70%,iar in al
doilea reactor,ceonversia atinge o valoare de 70%,cu un randament de 55%,obtinandu-se un
randament global de circa 65%.
Procedeul este
aplicat la scara industriala in
La Combinatul Petrochimic Pitesti se foloseste ca agent de oxidare oxigenul
ethnic,obtinandu-se un randament global mai mare.
Aerul astfel este purificat,impreuna cu gazelle de recirculare si etena intra in amestecatorul
si apoi in reactorul 3.
Reactia are loc la temperature de 230-250 grade celsiu,presiune de 12-18 bar,in prezenta
catalizatorului de argint depus pe carbura de siliciu si oxid de aluminu.
Reactorul este de tim schimbator de caldura,cu tevi.
Prin manta circula apa de racier,iar prin tevi,in care se afla catalizatorul,trece amestecul de
reactanti
Gazele de raciere de la varful reactorului 3,cu un continut de oxid de etena 0,7-0,9%
se racesc in schimbatorul de caldura 4 si intra in coloana de absobtie5,unde,prin spalare cu
apa,se dizolva oxidul de etena si CO2,iar solutia obtinuta se trimite prin preincalzitorul9 in
coloana de absorbrbtie 11.
O parte din gazelle neabsorbite,se racesc in schimbatorul de caldura 4 si se reintroduce in
alimentare prin amestecatorul 2,iar restul se preincalzeste in schimbatorul de caldura6 si se
introduce in reactorul secundar 7,similar cu cel primar 3.
Aici se mai formeaza 0 -0,8% oxid de etena.
Gazele din treapta a 2-a de ractie se racesc apoi in schimbatorul de calura 6 si intra in
colana de absorbtie 8.
Gazele reziduale se evacueaza in atmosfera,iar solutia de oxid de etena de la baza coloanei
8 intra in circuitul solutiei obtinute de la coloana 5.
In coloana 11 are loc desorbtia CO2 si a oxidului de etena,care se degaja pe la varf,iar pe la
baza se evacueaza apele epuizate,din care o parte se recircula dupa racier in schimbatorul 9,in
coloanele de absorbtie 5 si 8.
Amestecul de CO2 si oxid de etena se condenseaza in racitorul 10 si apoi se trimite in
coloana de fractionare 12,unde se separa pe la baza solutiei de oxid de etena,care se raceste la
-10 grade celsiu si apoi se depoziteaza in recipientul 14,sub atmosfera de azot .
Oxidul de etena gazos,din coloana 12,se condenseaza si se trimite in coloana de degazare
13,pentru indepartarea bioxidului de carbon si a altor impuritati volatile si apoi se
depoziteaza,de asemenea,in recipientul 14.
Conversia etilenei in primul reactor este de cca 30%,cu un randament de 70%,iar in al
doilea reactor,ceonversia atinge o valoare de 70%,cu un randament de 55%,obtinandu-se un
randament global de circa 65%.
Procedeul este
aplicat la scara industriala in
La Combinatul Petrochimic Pitesti se foloseste ca agent de oxidare oxigenul
ethnic,obtinandu-se un randament global mai mare.
1.3 EXPLOATAREA SI INTRETINEREA INSTALATIILOR DE
OXIDARE A HIDROCARBURIILOR
Exploatarea si intretinerea acestor instalatii este asemanatoare cu a celor situate in
volumu1.
In cadrul proceselor de fractionare a produselor petroliere sau de separare a
componentiilor puri din produse petroliere.
Instalatiile de oxidare a hidrocarburilor cuprind:sectia de sinteza,unde au loc reactiile de
oxidare si sectia de separare si purificare a produsilor principali de oxidare.
Separarea si purificarea se realizeaza in cea mai mare parte prin fractionare(la presiune
atmosferica sau in vid)sau prin operatii de spalare si cristalizare.
1.4.MASURI DE PM SI PSI
Atat materile prime cat si produsele petrochimice obtinute se gasesc in general sub
forma de amestecuri care actioneaza simultan asupra organismului.
Majoritatea produselor de oxidare sunt solubile in grasimi si apa,ceea ce le favorizeaza
patrunderea in organism prin piele.
Datorita reactivitatii chimice mari,produc iritati si arsuri.
Astefel oxidul de etena gazos si formaldehida pot provoca iritarea mucoaselor si a
ochiilor.
Hidrocarburile aromaticebenzenul,toluenul,xilenul)la temperetura camerei dau vapori
care prin inhalare dau fenomene de intoxicatie.
In cantitatii mari pot produce chiar si moartea.
Anhidrida ftalica,anhidrida maleica si hidrocarburile de cumen au,de asemenea actiune
toxica asupra organismului,manifesteta prin iritarea pilei a mucoaselor si cailor respiratori.
Amestecul de reactanti si produsi de reactie pot forma de asemenea amestecuri explizive.
Pentru prevenirea exploziilor se iau urmatoarele masuri:
-se verifica si se inlatura imediat scaparile de gaze;
-se evita cauzele care pot produce un inceput de incendiu;
-curatirea rezervoarelor de anhidrida ftalica,maleica etc,se va face numai dupa racirea acestora
si numai masa de gaze;
-aerul necesar reactiei va fi supus unei operatii de purificare in filtre speciale;
-vasele de reactie
2.ABSORBTIA
2.1.GENERALITAII
Absorbtia seveste in general la separarea amestecurilor omogebe gazoase sau ca operatie
de purificare(indepartarea din amestecurile gazoase a unor componenti nedoriti).
Absorbtia este un proces de schimb de substanta intre doua faze.
Prin punerea in contact direct a unui amestec gazos cu un lichid,component gazos solubil
difuzeaza catre interfata gaz-lichid si se dizolva la interfata in masa de lichid
absorbant,trecand apoi prin difuziune in faza lichida.
Sensul de deplasare a componentului gazos care difuzeaza corespunde sensului de
descrestere a concentratie de la faza gazoasa catre faza lichida.
Daca concentratia gazului in lichid devine mai mare decat concentratia de echilibtu din
faza gazoasa,excesul de gaz este deosebit,trecand din nou in faza gazoasa.
Procesul de absorbite este un proces selectiv,fiecare lichid posedand capacitatea de a
absorbi(prin difuziune)numai anumite substante,in timpce altele sunt absorbite in cantitati
neinsemnate sau deloc.
Aceasta proprietate a absorbantilor face posibila separarea amestecurilor gazoase fara
consum de energie mecanica.
La scara industriala,absorbtia se realizeaza inaparate tip coloana in care cele doua faze
(gazul continand componentul care urmeaza sa fie absorbit si lichidul absorbant)circuland in
contracurent,vin in contact direct si intens;datorita acestui fapt,coeficientul total de transfer de
substanta,pentru fiecare pereche de lichid si de gaz,depinde exclusiv de proprietatile lor si de
viteza de trecere a lichidului si a gazului prin coloana.
In coloanele cu talere,faza lichida curge din taler in taler,deversand prin tevi sau jgeaburi de
deversare,in contracuremt cu faza gazoasa,care strabate ascendent coloana,prin
orificile(canale,racorduri etc).existente pe fiecare taler.
In acest fel,pe fiecare taler are loc contactul direct intre faza lichida si gazoasa.
Cresterea suprafetei de contac intre faze este realizata prin dispersarea fina a gazului in
stratul de lichid absorbant;dispersarea se realizeaza prin trecerea curentului de gaz prin
orificiile talerului.
2.2 UTILAJE PENRTU ABSORBTIE.
Principalele tipuri de utilaje pentru absorbtie folosite in industria chimica moderna sunt
coloanele cu talere si coloanele cu umplutura.
Principalele conditii constructiv-functionale.
Eficienta absorbtiei in coloana este conditionata de urmatoarele elemente constructiv
functionale:
-In coloana cu taler:alimentarea coracta a lichidului pe taler,inaltime coerspunzatoare a
lichidului pe taler si barbotare optima a gazului in lichid,viteza optima a gazului,geometrie
adecvata a talerului(aranjament,forma si dimensiuni optime ale clopotelor saufantelor de pe
taler),dimensiuni optime ale coloanei(numar de talere),rezistenta mecanica si chimica(la
coroziune),costructie adecvata a sistemelor deversoare.
-In coloana cu umplutura:cantitate si calitate optima aumpluturii(forme si dimensiuni
corespunzatoare ale corpuilor de umplere,rezistenta mecanica si chimica suficienta,nmasa
specifica redusa),debite optime de gaz si de kichid,stropire eficienta a umplurii,distributie
corecta a umpluturii pe gratare.
CONSTRUCTIA UTILAJELOR PENTRU ABSORBTIE
In figura 1 se reprezinta ansamblul unei coloane cu talere si cateva din detalile
constructive caracteristice.
In figura 2 sunt schematizate principalele tipuri de talere evand utilizare curenta.
Se observa ca orice tip de taler este astfel construit incat sa asigure deversarea corecta
a lichidului de pe un taler pe altul si barbotarea cat mai eficienta a gazului in lichidul de pe
taler.
In figura 3 este reperzentata schema unei coloane cu umplutura,iar tipurile principale
de umpluturi in figura 2.
Schema unei instalatii de absorbtie continand si echipamentele anexe este reperzentata in
figura 3.
2.3 EXPLOATAREA UTILAJELOR INSTALATIILOR DE
ABSORBTIE
Desfasurata in stricta concordanta cu instructiunile generale de exploatare si cu normele
legale privind tehnica securitatii muncii si P.S.I,exploatarea instalatiei de absorbtie trebuie sa
mentina siguranta functionala a acesteia,in conditiile unei eficiente economice maxime.
1.Pornirea,supregherea functionari,oprirea.
Pornirea .In vederea pornirii coloana,se executa asupra intregii instalatii,un control
generel privind amplasarea,fizarea si functionarea echipamentelor,dandu-se o deosebita atntie
sistemelor de protectie si siguranta si verificandu-se totalitatea conditiilor care asigura o buba
organizare a proceului de productie in instalatie.
Pornirea instalatiei se va face punand in functiune pompa centrifuga 4 care asipira
lichidul din rezervorul 3.
Lichidul se recircula in coloana pana la obtinerea niveluiui necersar la baza coloanei.
Dupa realizarea acestui nivel,se deschide robinetul 9 si se incepe alimentarea cu amestec
gazos.
Prin robinetul 10,situat pe conducta de refulare a pompei,se incepe recircularea
absorbantului catre desorbtie.
Intrarea in functionare de regim(supravegheata cu aparatura de masura si control)este
semnalata prin atingerea parametrilor nominali de lucru;dupa intrarea in regim,se trece pe
comanda si reglare autamata aprocesului.
15
Suparavegerea functionarii.Se urmareste,in permanenta,evolutia regimului de lucru
din coloana si din intreaba instalatie,precum si functionarea echipamentelor de masura,control
si reglare automata,protectie si siguranta
Oprirea instalatie se face prin intreruperea alimentari cu amestec gazos apoi,dupa un
interval de timp bine precizat in instructiuni,se opreste alimentarea cu lichid.
In ordine,se opresc coloana de desorbtie,preincalzitorul si racitoarele.
Lucrari de supravehere a functionarii,intretinere curenta a coloanelor de absorbtie(in
conformitate cu instructiunile de exploatare si legislatia in vigoare)
desfasoara transeferul de suprafata.
16
|
Grupa de lucrari |
Continutul generel al lucrarilor |
|
|
1.Suparvegere permanenta si calificata a functionarii utilajului(instalatiei) |
-supravegerea(prin indicatiile AMC care poti fi tralizate la un tablou de comanda)a debitelor,presiunilor temperaturilor,concentratilor(la varful si la baza coloanei). -efectuarea corecta si rapida a manevrelor in cazul aparitiei petubarilor de debit,presiune,temperatura,conecntratie. -urmarirea consumului specific de energie electrica(la sisteleme de pompare a fluidelor). -urmarirea parametrilor de lucru la pompelor si compresoarele racordate la instalatie. -urmarirea comportarii echipamentelor de siguranta si a AMC |
|
|
2.Opriri accidentale |
-in cazul interprindeii -la interprinderile de scurta almentarii cu lichide durata se mentine coloana si gaze sau cu energie incarcata,supraveghindu- electrica. se presiunea. |
|
|
3.Lucrari de intretinere curenta pentru mentinerea calitatilor constructive ale utilajului(instalatiei). |
-control permanent al exteriorului utilajului;controlul exteriorului si al imbinarilor demontabile la flanse,controlul imbinarilor sudete,al celolante echipamente exterioare(sraci,platforme,sisteme de siguranta etc). -efectuarea prompta a lucrarilor de reparatii la imbinarile demontabile(si la alte echipamente)numai dupa ce utilajul este scos sub presiune.Inlocuirea graniturilor,a suruburilor.cu inchidrea prealabila a ventilelor care conduc la flanse si cu scoaterea in prealabil a recipientului de sub presiune. -eliminarea orcaror defectiuni la instalatiile de eliminare si evacuare a produselor prelucrate (cu sau fara oprirea coloanei);pompe,compresoare,conducte. -inlocuirea imediata a AMC si dispozitivelor de siguranta defecte (supape,discuri de siguranta)dupa ce in prealabil s-au inchis ventilel care conduc la aceasta. -la intrerupei de lunga durata durata se izoleaza coloana de restul instalatie,se deschid ventilele de evacuare a gazului,se inchid ventilele AMC se goleste coloana si se sufla interiorul cu gaz inert. |
|
17
|
4.Elemente de tehnicca securitaii muncii si PSI. |
-este interzisa executarea orcaror lucrari la corpul coloanei in timpul cand aceasta se afla sub presiune.Reparatiile se exacuta numai cu coloana oprita si numai de catre lucratori secializati. -deschidera recipientului se face numai dupa ce personalul de deservire a constatat ca in interior nu exista presiune. -reducerea presiuni se face incet,cu respectarea masurilor prescrise pentru evitarea accidentelor. -inspectarea si curatirea interorului recipientului se va face de cel putin doi lucratoti,echipati corespunzator si numai dupa ce s-a edectuat degazarea completa a recipientului,racirea lui si izolarea sigura a acestuia de restul instalatiei. |
|
-echiparea personaluiu de deservire cu echipament de protectie si instruirea lui ij directia normelor de tehnica a securitatii muncii,prevenirea si stingrea incendiilor. -echiparea instalatiei cu echipamente de siguranta,protectie,meteriale de interventie si prevenire si stingrea incendiilor,dispozitive de alarma si de inundatie. -in coloanele care prelucreaza fluide toxice se va aplica regimul legal pentru substante toxice(statii izolate si prevazute cu alimentare si evacuare automata,cu ventile de avarie,dsipozitive de semnalizare acustica si optica). -in coloanele care perlucreaza fluide inflamabile si explozive instalatiile electrice de lumina si intreg echipamentul electricvor fi de constructie antiexploziva;coloanele vor fi prevazute cu centura de impamantare si cu paratrasnete. -colectarea produselor finite inflamabile sau explozive se va face in rezervoare conform normelor de paza,prevenirea si stingrea incendilor. |
18
MASURI DE PM SI PSI
Atat materile prime cat si produsele petrochimice obtinute se gasesc in general sub
forma de amestecuri care actioneaza simultan asupra organismului.
Majoritatea produselor de oxidare sunt solubile in grasimi si apa,ceea ce le favorizeaza
patrunderea in organism prin piele.
Datorita reactivitatii chimice mari,produc iritati si arsuri.
Astefel oxidul de etena gazos si formaldehida pot provoca iritarea mucoaselor si a
ochiilor.
Hidrocarburile aromaticebenzenul,toluenul,xilenul)la temperetura camerei dau vapori
care prin inhalare dau fenomene de intoxicatie.
In cantitatii mari pot produce chiar si moartea.
Anhidrida ftalica,anhidrida maleica si hidrocarburile de cumen au,de asemenea actiune
toxica asupra organismului,manifesteta prin iritarea pilei a mucoaselor si cailor respiratori.
Amestecul de reactanti si produsi de reactie pot forma de asemenea amestecuri explizive.
Pentru prevenirea exploziilor se iau urmatoarele masuri:
-se verifica si se inlatura imediat scaparile de gaze;
-se evita cauzele care pot produce un inceput de incendiu;
-curatirea rezervoarelor de anhidrida ftalica,maleica etc,se va face numai dupa racirea acestora
si numai masa de gaze;
-aerul necesar reactiei va fi supus unei operatii de purificare in filtre speciale;
-vasele de reactie
sunt dotate cu gazanalitor interblocat cu dispozitiv de inundare cu gat iner
3.BIBLIOGRAFIE
MANUAL PENTRU CLASA A 12 LICEU CU PROFIL DE CHIMIE INDUSTRIALA SI
SCOLI PROFESIONALE .
EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA BUCURESTI -1990.
EXPLATAREA SI INTRETINEREA UTILAJELOR SI INSTALATIILOR DIN
INDUSTRIA CHIMICA.
AUTORII:ANA FRANCISCA MIHAILESCU, ION BANATEANU.
MANUAL PENTRU LICEU CU PROFI DE CHIMIE INDUSTRIALA CLASA A 12-A SI
SCOLII PROFESIONALE.
EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA BUCURESTI -1981.
ANEXE
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2369
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
