CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
Compozitia chimica a namolului
Daca namolul este folosit drept conditioner pentru sol, atunci trebuie stiuta compozitia chimica a namolului, a solului si cat namol se foloseste pe ha. In tabel se dau concentratiile unor metale in grame la 1000kg de namol:
Tabelul 3
Namol |
Cr |
Ni |
Co |
Zn |
Cd |
Cn |
Pt |
Hg |
Ag |
Bi |
domestic |
< 25 |
|||||||||
Ind.+domeniu |
< 25 |
Pot fi utilizate in agricultura numai namolurile tratate. Producatorii de namoluri trebuie sa furnizeze utilizatorului de namol cu regularitate disponibilul de namol cu caracteristicile mentionate in tabelul nr. 4
Tabelul nr. 4
Analiza namolurilor - indicatori de caracterizare a namolurilor
Indicatorul |
Metoda de analiza |
pH |
SR EN 12176 |
Umiditatea |
SR EN 12880 |
Pierderea la calcinare |
SR EN 12879 |
Carbon organic total |
SR EN 12880 |
Azot |
STAS 12200/85 |
Fosfor |
STAS 12205/84 |
Potasiu |
STAS 12678/88 |
Cadmiu |
STAS 12876/90 |
Crom |
STAS 13117/92 |
Cupru |
SR 13179/93 |
Mercur Nichel |
STAS 13094/92 |
Plumb |
SR 13225/94 |
Zinc |
SR 13181/93 |
Compozitie fizico - chimica a namolurilor
Pentru caracterizarea namolurilor se apeleaza la:
- indicatori generali (umiditate, greutate specifica, pH, raport mineral volatil, putere calorica etc.);
- indicatori specifici (substante fertilizante, detergenti, metale, uleiuri si grasimi etc.) in functie de provenienta apei uzate industriale.
Datorita naturii complexe a namolurilor, indicatorii generali si specifici se completeaza cu alti parametri ce caracterizeaza modul de comportare a namolurilor la anumite procese de prelucrare (fermentabilitate, filtrabilitate, compresibilitate, flotabilitate).
Principalele caracteristici fizico-chimice ale namolurilor care prezinta interes in tehnologia de prelucrare si evacuare sunt analizate in cele ce urmeaza.
Aceasta variaza in limite foarte largi, in functie de natura namolului (mineral sau organic), de treapta de epurare din care provine (primar, secundar, de precipitare etc.).
Astfel materialele grosiere retinute pe gratare si site au umiditate de 60%, namolul primar proaspat 95-97%, namolul activ in exces 98-99,5% si namolul de precipitare 92-95% (tabelul nr.6.1.) In practica prelucrarii namolului este important a cunoaste modul de legare a apei si energia necesara pentru indepartare.
Aceasta depinde de greutatea specifica a substantelor solide pe care le contine, de umiditatea lor si de provenienta namolului in cadrul statiei: namolul primar brut are o greutate specifica de 1,004-1,010 t/m3, namolul activ excedentar are valori mai mici, in jur de 1,001 t/m3, iar dupa ingrosare 1,003 t/m3.
Acesta este un criteriu de clasificare a namolurilor ( namol organic in care M / V < 1 si namol anorganic in care M / V > 1 ) si un criteriu de selectie a procedeelor de prelucrare, intrucat un namolul organic este putrescibil si se are in vedere mai intai stabilizarea sa mai ales pe cale biologica (fermentare anaeroba, stabilizare aeroba), pe cand namolul anorganic se prelucreaza prin procedee fizico-chimice (solidificare, extractie de componente utile etc.).
Tabelul 4
Caracteristicile de filtrabilitate ale unor namoluri industriale
Acesti parametrii reprezinta unii dintre cei mai importanti parametri pentru deshidratarea namolurilor si instrumente de apreciere a conditionarii namolurilor. Rezistenta specifica la filtrare se caracterizeaza cu relatia:
in care:
r - rezistenta specifica la filtrare, in cm/g;
P - diferenta de presiune aplicata, in dyn/cm2;
A - suprafata de filtrare, in cm2;
- vascozitate dinamica a filtratului (la temperatura probei), in g/cm s;
b - panta dreptei din reprezentarea grafica a raportului t/v → v, in s/cm6;
c - concentratia de solide in turba, in g/cm3.
Pentru determinarea experimentale a rezistentei specifice la filtrare se masoara volumele de filtrat scurse la anumite intervale de timp intr-o instalatie speciala de laborator, prin filtrare la diferenta de presiune negativa sau pozitiva.
In tabelul 3 se prezinta valori ale rezistentei specifice la filtrare si coeficientul d compresibilitate pentru unele namoluri rezultate din epurarea apelor uzate industriale.
Puterea calorica a namolului
Aceasta variaza in functie de continutul in substanta organica. Orientativ, putandu-se determina cu relatia:
in care:
PCn - puterea calorica neta;
SV - continutul in substante volatile.
Puterea calorica se determina experimental, utilizand o bomba calorimetrica. In tabelul 4 se indica valorile orientative ale puterii calorice calculate la diferite concentratii de materii organice.
Tabelul 5
Valori orientative ale puterii calorice a namolurilor la
diferite concentratii de materii organice, in solide uscate
Continutul de nutrienti (K,P,N) prezinta o importanta deosebita atunci cand se are in vedere valorificarea namolului ca ingrasamant agricol sau agent de conditionare a solului. De asemenea, utilizarea agricola a namolului este conditionata de prezenta si cantitatea metalelor grele care prezinta grad ridicat de toxicitate. Daca namolul menajer contine cantitati reduse de metale grele, in general sub limitele admisibile, namolul rezultat din epurarea in comun a apelor orasenesti cu cele industriale conduce, in functie de profilul industriei, la cresterea concentratiei de metale grele in namol. Prezenta si concentratia metalelor in namolurile industriale depinde de profilul si procesul tehnologic al industriei.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3411
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved