CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
DETERMINARI ASUPRA METALELOR
GENERALITATI
Metalele sunt solide policristaline cu microstructura grauntoasa caracterizate printr-o asezare ordonata a atomilor sau ionilor in spatiu. Metalele cristalizeaza aproape in totalitatea lor in sistemele cubic si hexagonal, acestea fiind sistemele cele mai compacte. Capacitatea mare precum si caracterul electropizitiv pronuntat ce permite mobilitatea electronilor de valenta, explica o serie de proprietati a metalelor ca : tenacitatea, ductilitatea, maleabilitatea, conductivitatea electronic si termica. Dupa natural or metalele se impart in feroase si neferoase ambele utilizate in constructii primele prin avantajele pe care le prezinta au donderea cea mai mare. Caracteristicile metalelor depend mult de structura si se determina prin incercari fizice mecanice tehnologive, metelorgrafice si chimice. Incercarile se fac in anumite conditii stabilite conventional. Determinarile care se fac asupra metalelor in prezenta lucrare sunt :
a) Incercarea la tractiune - STAS 200-75
b) Incercarea la incovoiere prin soc - STAS 1400-75
c) Determinarea duritatii
INCERCAREA LA TRACTIUNE
PRINCIPIUL METODEI - consta in aplicarea, in general piana la rupere pe directia axei longitudinal a peruvetei a unei incarcari de tractiune in vederea determinarii anumitor caracteristici mecanice.
APARATURA
a) Subler
b) Masina de incercat cu crestere uniforma si lenta a incarcarii si care asigura o precizie de 1% din incarcarea totala ;
c) Extensometer care trebuie sa asigure precizia de 5% din lungimrea de determinat. Extensometrele trebuie sa permita masurarea simultana a lungirilor pe 2 fibre, respective pe 2 fete opuse
TERMENI SIMBOLURI SI FORMULE
d0 = Diametrul sectiunii initale a epruivetei in portiunea calibrate, masurat inainte de incercare;
du = diametrul minim al epruvetei in sectiunea de ruopere, masurat dupa incercare
a0 = grosime epruvetei plate in portiunea calibrate, masurata ininte de incercare
au = grosimea minima a epruvetei plate in sectiunea de rupere masurata dupa incercare
b0 = latimea epruvetei plate in portiunea calibrate masurata inainte de incercare
bu = latimea minima a epruvetei plate in sectiunea de rupere, masurata dupa incercare
lc = lungimea calibrate a epruvetei care reprezinta lungimea portiunii de sectiunii constanta a peruvetei
l0 = lungimea initiala care reprezinta distant dintre reperele extreme care se iau in considerare si sunt trasate pe portiunea calibrate a epruvetei masurata ininte de incercare
lu = lungimea ultima care reprezinta distant dintre reperele extreme care sa iau in considerare a portiunii calibrate, masurate la aplicarea unei incarcarii sau dupa rupere
e0 = aria sectiunii transversale initiale masurata in portiunea calibrate ininte de incercare
su = aria sectiunii transversale ultime masurata in sectiunea de rupere dupa incercare
f = forta curenta de tractiunea aplicata epruvetei in cursul incercarii
fmax = forta max. de tractiune suportata de epruveta in timpul incercarii
fu = forta ultima de tractiune corespunzatoare momentului ruperii epruvetei
fc = forta de tractiunea la care apare cresterea alungirii fara masurarea fortei
fcs = forta de tractiunea maxima care se inregistreaza in cursul cresterii lungirii fara marimea fortei
fci = forta de tractiune minima care se inregistreaza in cursul cresterii lungirii fara marimea fortei
rc = licmita de curgere aparenta
rc = fc/e0 N/mm2
rcs = limita de curgere superioara
rcs = fcs/e0 n/mm2
rci = limita de curgere inferioara
rci = fci/e0 N/mm2
rp = limita de curgere conventionala
rr = limita de curgere remanenta
rt = limita de intindere conventionala
rm = rezistenta la rupere
rm = fmax/e0 N/mm2
∆l = lungirea epruvetei
∆l = lu-l0 mm
At = alungirea totala
At = lu-l0/lo * 100 %
Ap = alungirea neproportionala
Ar = alungirea remanenta
An = alungirea la rupere
An = lu-l0/l0 * 100 %
Z = gatuirea la rupere
Z= s0-su/s0*100 %
Epruvete utilizate
Se
clasifica in :
Epruvete proportionale normale cu factorul dimensional n = 5
Epruvete proportionale lungi cu factorul dimensional n =10
n =l0/1,13*- pentru orice sectiune
n=l0/d0 pentru sectiunea circulara
Lungimea calibrata normala a epruvetei se alege astfel :
epruvete rotunde : lc= l0+2d0
epruvete plate : lc = l0+2
MOD DE LUCRU
se masoara inainte de incercare d0 sau a0 si b0 in 2 plane transversale diferite pe lungimea portiunii calibrate
se marcheaza pe portiunea calibrata a peruvetei lungimea initiala l0 = nd0
se fixeaza capetele epruvetei intre falcile masinii de incercat avanduse in vedere centrarea epruvetei in asa fel in cat sa se realizeze coaxilitatea axei epruvetei cu axa falcilor
se porneste masina de incercat aplicandu-se o viteza de incercare de maxim 10 N/m2*s pentru determinarea lui rc si de maxim 30 N/mm2*s pentru determinarea lui rcs si rci
se noteaza fc, fmax, si f in timpul incercarii
se masoara dupa rupere du , au si bu si lu
INCERCAREA LA INCOVOIERE PRIN SOC
rezistenta la invocoiere prin soc se defineste ca raportul dintre energia consumata la rupere care este w , si aria sectiunii initiale ( e0 ) a peruvetei in planul de simetrie a creestaturii
PRINCIPIUL METODEI
consta in determinarea energiei consumate la ruperea dintr-o singura lovitura cu un ciocan pendul a unei peruvete prevazuta la mijloc cu o crestatura si care este asezata liber pe 2 reazeme
APARATURA
subler su ciocan cu pendul care indeplineste conditiile tehnice din stas
Epruvete utilizate sunt bare prismatice de 10 x 10 x 55mm, 7,5x10x55 sau 5x10x55 prevazute la mijloc cu o crestatura in forma de u sau v pe adancimea de h = 2,3 sau 5 mm
MOD DE LUCRU
se masoara dimensiunile epruvetei in dreptul crestaturii in planul de simetrie al acestiea
se aseaza epruveta in rezeme astfel ca ciocanul pendul sa loveasca fata opusa a epruvetei in dreptul crestaturii in planul de simetrie al acesteiace
se lasa sa cada ciocanul pendul liber iar acestea in caderea sa izbind epruveta o va rupe
se citeste pe cadranul aparatului energia consumata la rupere
Interpretarea rezultatelor
Wc/h/b=w/s0=kcu=kcv, unde
Wc= energia potentiala
H = adancimea crestaturii
b = latimea epruvetei
DETERMINAREA DURITATII
este proprietatea unui material de a se opune patrunderii unui corp dur si nedeformabil in masa lui
incercarea se face pentru a stabili capacitatea metalelor de a se opune actiunii care tind sa distruga suprafata acestora
APARATURA
aparat pentru determinarea duritatii prevazut cu sistem de masurare a dimensiunuilor urmei
MOD DE LUCRU
se aseaza epruveta de incercat pe suportul aparatului si se verifica perpendicularitatea axei penetratorului pe suprafata epruvetei,
se aduce penetratorul aparatului in contact cu suprafata epruvetei si se aplica forta prescrisa in mod lent si progresiv mentinandu-se timpul indicat pe aparat
se masoara caracteristicile urmei.
Interpretarea rezultatelor
Hb = f/s=2f/πD(D-
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2327
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved