Gips - CaSO4.2H2O

Habitus: agregate masive granulare; cristale izolate tabulare sau prismatice cu incluziuni de minerale argiloase, calcit sau oxizi de Fe, dispuse simetric; agregate concretionare cu structura fibros-radiara; eflorescente si cruste; fibros pe diaclaze; agregate mozaicate cand formeaza cimentul unor roci.

Transformari: pseudomorfoze dupa calcit, anhidrit, halit si resturi fosile si poate fi substituit de calcedonie, opal, cuart, calcit, aragonit, celestina sau anhidrit.

Macle: 'coada de randunica' si 'creasta de cocos'

Proprietati fizice: greutate specifica - 2,32; duritatea mica - 1,5-2 (se zgarie cu unghia); clivaj (010) perfect, (100)(111) slab, prezenta unor striuri diagonale pe suprafata cristalelor.

Proprietati optice: N║: relieful negativ. N+: birerfringenta scazuta (cenusiu de ordinul I) insolubil in HCl

ATD: prin incalzire, gipsul elimina apa in doua etape, marcate de doua efecte endotermice la 180⁰ si 220⁰C. Dupa pierderea apei, apare un slab efect exotermic la 440⁰C, datorat transformarii polimorfe; peste aceasta temperatura orice alt efect este dat de prezenta impuritatilor.

Ocurenta: Cel mai adesea se gaseste in depozite evaporitice asociate cu calcare, argile rosii, gresii. Cristalele diseminate se intalnesc in argile si marne, iar crustele si eflorescentele la suprafata solurilor. Poate apare ca helictite pe peretii unor pesteri. Provine din apele de circulatie, in care este foarte solubil. Depus in mediu lagunar (bazine inchise) prin precipitare (ca prim mineral in seria evaporitica). Alogen, din roci sedimentare cu sulfati, din depuneri solfatariene sau din ganga unor mineralizatii.

Semnificatii genetice - In seria evaporitica este urmat de anhidrit, halit, polihalit, kieserit si carnalit. Se depune sub temperatura de 42⁰C. In anumite conditii poate indica procese de hidratare.