HALOGENURI

HALOGENURI

Caractere generale:

Mineralele din aceasta categorie reprezinta sarurile acizilor HF, HCl, HB, HI (floruri, cloruri, bromuri, ioduri). In afara acestor combinatii mai exista saruri hidratate si produsi complexi care contin anionii OH^- si O^2- (compusi oxihalogenati). Aceste minerale au legaturi ionice tipice care determina proprietati specifice, deosebite net de cele ale mineralelor din clasa sulfurilor.

Elementele care formeaza mineralele halogenate se afla in general in partea stanga a sistemului periodic, in grupele I si II. Compusii halogenati ai metalelor grele au la baza structuri cu legaturi covalente sau cu legaturi de tranzitie.

Proprietatile mineralelor sunt determinate de particularitatile structurii cristaline pe care o imbraca acestea.

Compusii halogenati cu structuri ionice tipice (cationi cu raze ionice mici, raze ionice mari si capacitate mica de polarizare) sunt in general caracterizati de transparenta ridicata, lipsa culorii, greutate specifica mica, solubilitate foarte ridicata in apa, indici de refractie mici, luciu sticlos.

Compusii halogenati cu metale grele au in general greutati specifice mari, slabe coloratii idiocromatice, indici de refractie mari, luciu adamantin, solubilitate in apa mai redusa.

In general F si Cl sunt prezente in roci magmatice, formate in stadiul principal al cristalizarii, in timp ce Br si I sunt elemente disperse tipice, ele nu se prezinta in concentratii importante in rocile magmatice. Astazi 70 - 75%, din cantitatea de clor si de brom si 90% din cantitatea de iod sunt concentrate in apele marilor si oceanelor. Florul se gaseste si in scheletul animalelor superioare (in special in smaltul dintilor), iar K se gaseste de regula in soluri si in unele roci argiloase.

SARURI HALOIDE NORMALE, ANHIDRE SI HIDRATATE

Tipul AX

Grupa sarii geme

Halit - NaCl

Silvina - KCl

........

Tipul A₂X

Grupa fluorinei

Fluorina - CaF₂

........

Grupa Sarii geme

HALIT: NaCl

Sistem de cristalizare: cubic.

Habitus: in general cristale cubice, octaedrice, stalactite, cruste, mase granulare, strate, druze de cristale.

Macle: (111) rare.

Clivaj: (001) perfect.

Duritate (H) / greutate specifica (G): H = 2 / G = 2.1 - 2.2.

Culoare: transparent inlcolor, alb, cenusiu, brun, roscat, albastru (functie de impuritati).

Urma: incolora sau alba.

Luciu: sticlos, gras.

Proprietati optice importante: in lumina transmisa este in general incolor, izotrop.

Ocurenta: in general se formeaza prin evaporarea intensa a apei (in lagune si golfuri putin adanci, despartite de restul bazinului marin prin bariere de nisip), favorizata de un climat arid. Concentratia de saruri in apa marii are valori foarte variabile de la o mare la alta astfel: Marea Neagra 18 g/l, Marea Rosie 60 g/l (media generaa este de 33 - 37 g/l). In zonele cu clima secetoasa apar, la suprafata solului, zone de eflorescente de saruri, in compozitia carora intra si sarea gema.

In Romania zacamintele exploatabile de sare au in general caracter de samburi diapiri - zona subcarpatica (Cacica, Slanic, Targu Ocna, Telega, Ocna Sugatag, Praid, Ocna Mures, Turda). De mult ori halitul apare sub forma de mase monominerale, foarte pure, de mari dimensiuni, asociat cu anhidritul. Adesea apare asociat cu material argilos, formand "brecia sarii".

SILVINA: KCl

Sistem de cristalizare: cubic.

Habitus: cristale cubice, octaedrice, mase masive, cruste.

Macle: (111) frecvente.

Clivaj: (001) perfect.

Duritate (H) / greutate specifica (G): H = 2 / G = 1.99, are conductibilitate termica mare, este higroscopica.

Culoare: alb, cenusiu, albastru, brun, oranj, rosu (functie de impuritati).

Urma: incolora.

Luciu: sticlos.

Proprietati optice importante: in lumina transmisa este incolora si izotropa, prezinta culori de birefringenta datorate presiunilor mecanice. Varietatile intens colorate datorate incluziunilor prezinta un pleocroism clar.

Ocurenta: se formeaza in general in aceleasi conditii ca si sarea gema, in lacuri sarate, dar se intalneste mult mai rar decat aceasta.

In Romania se intalneste in zona de saruri delicvescente din zona flisului din Carpatii Orientali (Targu Ocna, Galeanu, Tazlau), asociata cu sarea gema, carnalitul.

Grupa Fluorinei

FLUORINA: CaF₂

Sistem de cristalizare: cubic.

Habitus: cristale cubice, octaedrice, rar dodecaedrice, agregate granulare, cruste, mase compacte, rar cristale columnare, mase pamantoase (ratovkit).

Macle: (111) de penetratie.

Clivaj: (111) perfect.

Duritate (H) / greutate specifica (G): H = 4 / G = 3.18.

Culoare: incolor transparent, verde pal, galben, rosu, violet, albastru (termoluminiscenta).

Urma: incolora.

Luciu: sticlos.

Proprietati optice importante: in lumina transmisa, este incolora sau colorata in verde, rosu, violet, izotrop.

Ocurenta: se formeaza frecvent in procese hidrotermale, insotind mineralizatiile metalifere filoniene. Apare si in roci sedimentare, dar fara a forma acumulari importatnte de acest gen. Mai se poate intalni ca neoformatii in zona de oxidare a zacamintelor de minereuri, sub forma de cristale idiomorfe asociate cu goethitul. Apare si in depozite pneumatolitice ca mineral de temperatura ridicata asociat cu cuartul, turmalina, topazul, etc..

In Romania apare ca mineral accesoriu in rocile eruptive permiene si triasice din Dobrogea, in mineralizatiile pirometasomatice din provincia banatitica (Oravita, Moldova Noua, Sasca Montana, Ciclova Romana) precum si in mineralizatii hidrotermale legate de magmatismul neogen (Ilba, Baia Sprie, Rodna, Cavnic, Deva, Baia de Aries).