HIDROCARBURILE ALIFATICE HALOGENATE

HIDROCARBURILE ALIFATICE HALOGENATE

Hidrocarburile alifatice halogenate pot fi grupate in:

I. Derivati halogenati ai metanului: clorura de metil, clorura de
metilen, bromura de metil, cloroformul, tetraclorura de carbon.

II.      Derivati halogenati ai etanului: clorura de etil, dicloretanul,
tricloretanul, tetracloretanul, cloralhidratul.

III.    Derivati halogenati ai etilenei: clorura de vinii, tricloretilena,
tetracloretilena.

IV. Derivati halogenati ai hidrocarburilor alifatice superioare:
clorbutadiena (cloroprenul), clorura de alil (clorpropenul).

V. Derivati fluorurati ai hidrocarburilor alifatice (freonii).

Etiologia intoxicatiilor

Hidrocarburile alifatice halogenate (H.A.H.) au multe intrebuintari in industrie, agricultura, medicina si gospodarie, ca: solventi, agenti frigorifici, agenti extinctori, anestezice, insecticide.

Proprietati fizico-chimice

H.A.H. formeaza o grupa destul de omogena din punct de vedere al proprietatilor fizico-chimice.

Sunt in general substante lichide, volatile, mai rar gazoase, incolore, cu miros caracteristic dulceag.

Compusii sunt liposolubili si, in general, nu sunt inflamabili.

Prin incalzire, derivatii clorurati se descompun cu formare de fosgen, gaz insidios extrem de periculos, ce provoaca edem pulmonar dupa o perioada de latenta.

Prevenirea intoxicatiilor

Nu vor fi angajate, in servicii cu risc la H.A.H. (exceptand clorura de vinii pentru care sunt prevazute contraindicatii speciale), persoane care sufera de: hepatopatii cronice, nefropatii cronice, boli cronice ale SNC, boli psihice, iniocardiopatii cronice, etilism cronic, dermatoze.

Se vor verifica periodic: TGO, TGP, gama-GT, creatinina sanguina, urobilinogenul.

1. DERIVATII HALOGENATI AI METANULUI

1.1. CLORURA DE METIL

MONOCLORMETANUL CH₃Cl

Etiologia intoxicatiilor

Clorura de metil determina intoxicatii acute si cronice, profesionale.

Risc toxic: in industria cauciucului; la utilizarea ca agent frigorific, agent de metilare, propulsor de aerosoli, agent de extractie a uleiurilor, grasimilor si rezinelor.

Proprietati fizico-chimice: gaz incolor, inodor, usor lichefiabil.

1.2. CLORURA DE METILEN

DICLORMETANUL

CH₂CI₂

Clorura de metilen este utilizata ca substanta frigorifica si ca solvent in diferite industrii si laboratoare.

Proprietati fizico-chimice: lichid incolor, cu miros caracteristic.

Valoare limita pentru expunerea profesionala (pC): 174 mg/m³ aer, la 8 ore.

Tratament: neuroprotectie, protectie tegumentara prin aplicare de emoliente.

1.3. BROMURA DE METIL

BROM-METANUL

CH₃Br

Etiologia intoxicatiilor

Bromura de metil se utilizeaza ca: agent de metilare (in industria colorantilor de anilina si a medicamentelor), agent refrigerent, fumigant, agent extinctor, erbicid (in unele tari).

Proprietati fizico-chimice: gaz cu miros eterat, usor lichefiabil.

Valori limita pentru expunerea profesionala (P):

- la 8 ore - 20 mg/m³ aer;

- la 15 minute - 30 mg/m³ aer.

Moartea se produce prin colaps

Sechelele neurologice sunt de lunga durata.

1.4. CLOROFORMUL

TRICLORMETANUL CHC1₃

Cloroformul a fost folosit pentru prima data ca anestezic in 1853, de catre Mortere.

Etiologia intoxicatiilor - intoxicatii acute si cronice.

Risc toxic la utilizarea in (la):

industrie, ca solvent pentru grasimi, uleiuri, cauciucuri, rasini, alcaloizi; fabricarea materialelor plastice; diferite sinteze (fabricarea antibioticelor); diferite extractii, ca solvent;

medicina si farmacie, ca antispastic (apa cloroformata 5%) si revulsiv
(linimente).

Cloroformul nu se mai foloseste ca anestezic, datorita toxicitatii

cardiace si hepatice.

Cloroformul este un 'drog social'.

Proprietati fizico-chimice:

- lichid incolor, cu miros si gust dulceag (d=l ,47; p.f.=60-62C);

- este mobil si refrigerent.

Concentratia toxica: 70-250 mg/L sange.

Doza letala: 15-30 mL.

Concentratia letala: 390 mg/L sange.

Valoare limita pentru expunerea profesionala (pC, P): 10 mg/m³ aer, la 8 ore.

1.5. TETRACLORURA DE CARBON

CC1₄

Etiologia intoxicatiilor

Tetraclorura de carbon determina intoxicatii acute si cronice, profesionale si accidentale (in gospodarie).

Riscul toxic este intalnit in:

industrie: la utilizarea ca solvent; in industria, cauciucului, maselor
plastice, a lacurilor; in diferite sinteze (la obtinerea freonilor);
agricultura, la utilizarea ca insecticid si xiloprotector;

in gospodarie, la curatarea hainelor, a parchetului etc.

Proprietati fizico-chimice:

lichid incolor, cu miros caracteristic, eteric (d=l,60);

este mobil si volatil (p.f.=75C);
neinflamabil; prin piroliza genereaza fosgen.

2. DERIVATII HALOGENATI AI ETANULUI

2.1. CLORURA DE ETIL

KELENUL

C₂H₅CI

Clorura de etil este folosita ca anestezic de scurta durata din anul 1895, fiind adesea utilizata in asociere cu eterul; actiunea anestezica locala este de scurta durata datorita refrigeratiei; se utilizeaza in caz de abscese, panaritii, unghii incarnate, luxatii.

Etiologia intoxicatiilor - la utilizarea ca agent anestezic, in industria frigotehnica si in sinteze chimice.

Proprietati fizico-chimice:

lichid incolor (d=0,9; p.f.=l 3C);

- este inflamabil si produce explozii, spre deosebire de majoritatea hidrocarburilor halogenate.

Valori limita pentru expunerea profesionala:

la 8 ore - 1000 mg/m³ aer;

la 15 minute - 2000 mg/m³ aer.

Tratament: scoaterea din mediul toxic, tratament simptomatic similar celui din intoxicatia cu cloroform.

2.2. DICLORETANUL

Dicloretanul prezinta doi izomeri:

1,1-dicloretanul: CH₃-CHC1₂;

1,2-dicloretanul: CH₂C1-CH₂C1.

Proprietati fizico-chimice: lichid incolor, uleios, cu miros placut, dulceag (d=l,25; p.f.=83C); este inflamabil.

Toxicocinetica: patrundere pe cale respiratorie, transcutanata si, accidental, digestiva; biotransformare la acid acetic, cu eliminare prin urina.

Doza letala: 20-60 mL.

Valoare limita pentru expunerea profesionala la 1,1-dicloretan:

- 405 mg/m³, la 8 ore.

Valori limita pentru expunerea profesionala la 1,2-dicloretan:

- la 8 ore - 30 mg/m³ aer;

- la 15 minute - 70 mg/m³ aer.

2.3. TRICLORETANUL

METILCLOROFORMUL

CC1₃ - CH₃

Etiologia intoxicatiilor

Tricloretanul determina intoxicatii acute si cronice, profesionale si voluntare. Tricloretanul este un 'drog social'.

Tricloretanul se foloseste ca (in sau la): solvent, degresant al pieselor metalice, industria maselor plastice, conditionarea aerosolilor, fabricarea cleiurilor si a pastelor de lipit.

Proprietati fizico-chimice:

lichid incolor, cu miros dulceag (asemanator cu al cloroformului)
(d=l,33;p.f.=74C);

este solubil in acetona, benzen, eter, metanol.

2.4. TETRACLORETANUL

CHC1₂-CHC1₂

Tetracloretanul mai este cunoscut sub denumirea de 'tetra'.

Etiologia intoxicatiilor

Risc toxic in industria chimica, la utilizarea ca solvent in sinteze si ca insecticid.

Proprietati fizico-chimice:

- lichid incolor, cu miros asemanator cu al cloroformului, usor sufocant, cu gust dulceag (d=l,6; p.f.=146C);

- este un solvent remarcabil.

- patrundere respiratorie (rapida), transcutanata si, accidental, digestiva;

Doza letala: 5-10 g.

Valori limita pentru expunerea profesionala (P):

la 8 ore - 20 mg/m³ aer;

la 15 minute - 30 mg/m³ aer.

Cloralhidratul este un hipnotic nebarbituric. A fost preparat de catre Liebig, in 1832. in 1869, Liebreich 1-a introdus in medicina, in momentul cand hasisul, alcoolul si opiul erau singurele inhibitoare centrale folosite.

Etiologia intoxicatiilor - cloralhidratul determina: intoxicatii acute - accidentale (prin supradozare) sau voluntare (prin tentativa de sinucidere). intoxicatii cronice - cloralismul (toxicomanie minora).

Se foloseste sub forma de sirop de cloralhidrat 5% sau sub forma de solutie pentru clisme, ca antispastic, anticonvulsivant si analgezic slab. A mai fost utilizat si in medicatia preanestezica.

Clorhidratul este folosit adesea de bolnavii care sufera in urma suprimarii morfinei, alcoolului sau a derivatilor barbiturici, precum si de catre cei cu delirium tremens.

Proprietati fizico-chimice:

cristale albe, cu miros aromat, patrunzator, si gust neplacut (p.t.=58C, p.f.=98C);

solubil in apa, alcool, cloroform, eter.

Doza sedativa: 3 g. Doza anestezica: 6 g.

Doza letala: 10 g (5 g pentru cardiaci).

3. DERIVATII HALOGENATI AI ETILENEI

Din categoria derivatilor halogenati ai etilenei fac parte: clorura de vinii, tricloretilena si tetracloretilena.

3.1. CLORURA DE VINIL

CLORURA DE ET1LEN, MONOCLORETILENA

CH₂ = CHC1

Etiologia intoxicatiilor - intoxicatii acute si cronice, exclusiv profesionale; risc toxic la:

fabricarea policlorurii de vinii (PCV) si a copolimerilor (acetat de vinii);

fabricarea 1,1,1 -tricloretanului si a monocloracetaldehidei.

Proprietati fizico-chimice:

gaz incolor (d=0,91;p.f.=14C);

inflamabil, formeaza cu aerul amestecuri explozibile;

putin solubil in apa, solubil in alcool, foarte solubil in eter, benzen,
tetraclorura de carbon si lipide.

Toxicocinetica:

patrundere pe cale respiratorie si transcutanata;

fixare electiva pe SNC (datorita liposolubilitatii);

biotransformare in microzomii hepatici, sub actiunea monooxidazei, la
oxid de cloretilen, ce reactioneaza covalent cu macromoleculele
biologice; epoxidul se metabolizeaza (prin rearanjare intramoleculara) la
2-clor-acetaldehida, care trece in acid monocloracetic (figura 1.);

eliminare renala.

Fig.1. Biotransformarea clorurii de vinil

Toxicodinamie

Clorura de vinii are efect narcotic, iar din 1963 este declarata cancerigena. Este iritanta pentru tegumente si mucoase.

Valoare limita pentru expunerea profesionala (C): 7,77 mg/m³, la 8 ore.

3.2. TRICLORETILENA

CCl₂ = CHCl

Tricloretilena a fost folosita din 1942, ca anestezic si analgezic.

Etiologia intoxicatiilor

Tricloretilena poate determina intoxicatii acute si cronice, accidentale (prin confuzie), profesionale si voluntare (toxicodependenta).

Risc toxic la folosirea ca: agent de extractie pentru grasimi si uleiuri; agent degresant pentru piele, tesaturi (in curatatorii), lentile optice si piese

metalice.

Din arderea unei tigari rezulta tricloretilena, ce se descompune in acid

clorhidric si fosgen, compusi extrem de toxici.

Tricloretilenomania este cea mai cunoscuta toxicomanie din mediul industrial, in America, Japonia si Franta.

Proprietati fizico-chimice:

lichid mobil, incolor, cu gust dulceag si miros caracteristic (perceptibil la

l mg/L)(d=l,5;p.f.=87C);

este neinflamabil.

Valori limita pentru expunerea profesionala:

la 8 ore - 100 mg/m³ aer;

- la 15 minute - 150 mg/m³ aer.

3.3. TETRACLORETILENA

PERCLORETILENA

C1₂C = CC1₂

Etiologia intoxicatiilor

Tetracloretilena genereaza intoxicatii acute si cronice. Riscul toxic se intalneste la:

- utilizarea ca solvent pentru grasimi, ca materie prima in industria chimica
si a medicamentelor;

extractia uleiurilor din fructele oleaginoase, a cleiurilor, a nicotinei;

- degresarea pieselor metalice;

- curatarea hainelor (a blanurilor) (curatare la rece).

Proprietati fizico-chimice: lichid incolor, cu miros discret de eter, neinflamabil.

Valori limita pentru expunerea profesionala:

la 8 ore - 50 mg/m³ aer;

la 15 minute - 100 mg/m³ aer.

4. DERIVATII HALOGENATI AI HIDROCARBURILOR ALIFATICE SUPERIOARE

Din punct de vedere toxicologic, doi derivati sunt mai importanti: clorura de alil si 2-clorbutadiena.

CLORURA DE ALIL

CLORPROPENUL

H₂C = CH - CH₂Cl

Clorura de alil este folosita in numeroase sinteze, in intoxicatia acuta produce iritatie pulmonara si lezarea rinichiului; are efect narcotic slab si este iritanta pentru tegumente si mucoase. in intoxicatia cronica predomina actiunea hepatotoxica.

Valori limita pentru expunerea profesionala: la 8 ore - 3 mg/m³ aer; la 15 minute - 6 mg/m³ aer.

2 - CLORBUTADIENA

CLOROPRENUL

H₂C = CCI - CH = CH₂

Cloroprenul este folosit frecvent in industria cauciucului de sinteza.

Genereaza efecte toxice importante: hepatotoxicitate si nefrotoxicitate, leziuni iritative la nivelul cailor respiratorii, afectarea functiei testiculare, anemie, alopecie.

Valori limita pentru expunerea profesionala (P):

la 8 ore - 30 mg/m³ aer;

la 15 minute - 50 mg/m³ aer.

5. DERIVATII FLUORURATI AI HIDROCARBURILOR ALIF ATICE

(FREONII)

Din categoria freonilor se cunosc:

Etiologia intoxicatiilor

Freonii sunt folositi ca propulsori de aerosoli, ca substante frigorifice si substante extinctoare, precum si la fabricarea maselor plastice (a fluorvinilului).

Pot determina intoxicatii acute profesionale (accidentale) si intoxicatii cronice, profesionale si voluntare - se cunoaste toxicodependenta la propulsori de aerosoli.

in 1970, Bass a descris 110 de decese cauzate de inhalarea voluntara de substante volatile, dintre care 59 se datorau aerosolilor.

Toxicomanii recurg la inhalare nazala, din batista imbibata (mucoasa nazala este foarte sensibila), sau la inhalare orala din pungi de plastic. Se utilizeaza aerosoli pentru pictura si igienizare, dar si aerosoli medicamentosi (antitusive, antiastmatice).

Toxicomania la freoni este frecventa la persoane cu varste intre 12-33 ani.

Proprietati fizico-chimice: substante gazoase, usor inflamabile, inerte din punct de vedere chimic.