Modelul lui Bohr

Modelul lui Bohr

Descoperirea spectrelor de linii ale atomilor a reprezentat un moment important in studiul atomului iar ulterior teoria cuantica a lui Plack a fost hotaratoare in aparitia unui nou model atomic.

Balmer a stabilit o relatie empirica pentru spectrul hidrogenului in vizibil:

n=3,4,5,6,7 pt

Ritz si Balmer au generalizat relatia pentru spectrul IR si UV

Z=numar de ordine al atomului

Valabilitatea teoriei cuantice a lui Plack a fost dovedita de Einstein care a aplicat-o pentru a explica efectul fotoelectric.

Toate acestea l-au condus la elaborarea unui model atomic pe N.Bohr care a mentinut de la Rutherford structura planetara (lacunara)a atomului , conditiile de echilibru (,dar pentru a explica stabilitatea atomului si discontinuitatea spectrelor, extinde teoria lui Planck () la atomul de hidrogen ,sintetizandu-si principiile sale asupra structurii cuantice a atomului in doua postulate:

Postulatul 1

Atomii neexcitati (in stare fundamentala)pot exista numai in anumite stari energetice determinate ,numite stari stationare, in care electronii se misca continuu pe traiectorii circulare denumite orbite stationare sau premise numai orbitelor pentru care momentul cinetic orbital este un multiplu intreg de cuante de actiune:

(1)

cuanta de actiune

n = numarul cunatic principal pentru cuantificarea momentului pentru traiectoria circulara

Postulatul 2

In atomii excitati au loc miscari discontinui ale electronilor,tranzitii electronice ,cu absorbtie sau emisie de energie radianta de o anumita frecventa,cuantificata:

Pe baza celor doua relatii (1) si (2) si o conditie de echilibru () Bohr calculeaza aceasta frecventa cuantificata:

; iar

Corelatia dintre liniile,seriile spectrale si tranzitiile electronului pe diferite niveluri energetice in atomul de hidrogen,conform modelului Bohr, este ilustrata in diagrama Grotrian,o reprezentare conventionala a nivelelor energetic,respective a termenilor spectrali.

Fig.nr.1.2. Diagrama Grotrian.Spectre de emisie.Linii spectrale