Teoria lui Arrehnius

Teoria lui Arrehnius

Teoria lui Arhenius aduce cea mai importanta contributie la elaborarea teoriei acizi-baze, deoarece se bazeaza pe teoria disocierii electrolitice care afirma ca acizii sunt substante care in solutii apoase disociaza, dand nastere la H⁺, iar bazele disociaza cu formare de HO^-.

Caracterul acid si bazic, conform teoriei lui Arhenius, este legat de disocierea in H₂O a substantelor respective; altfel spus caracterul acid sau bazic al unei substante este determinat de aparitia ionilor de H⁺ si HO^-.

Substanta amfotera (amfolit), in functie de conditii de reactie, se comporta fie ca acid, fie ca baza, la disociere eliberand protoni sau ion oxidril:

baza amfolit acid

Ionul de H⁺nu poate exista in stare libera, in solutiile apoase, datorita potentialului ionic (sarcina/raza ionica) foarte mare, ceea ce denota o reactivitate foarte mare, se va combina cu apa, rezultand ionul hidroniu H₃O⁺ care este mult mai stabil: