Electrocutarea

Electrocutarea

Pericolele pe care le prezinta curentul electric se pot concretiza in: socuri electrice; arsuri; incendii si explozii.

Primele doua produc cele mai numeroase aciidente efectuand corpul omenesc care conduce bine curentul electric.

Corpul omenesc este format din diferite tesuturi, la randul lor compuse din celule, in interiorul carora se gaseste un lichid care contine saruri, in special clorura de sodiu. La trecerea curentului electric prin organism sarurile se descompun dand nastere la fenomene asemanatoare celor de electroliza.

In urma descompunerii se produc substante ca de exemplu, clorul si hidroxidul de sodiu care sunt daunatoare organismului. Clorul, de exemplu, in reactie cu apa formeaza acid clorhidric si oxigen, fenomen care produce modificarea tesuturilor organismului.

Celulele care alcatuiesc tesuturile organismului omenesc se comporta diferit la trecerea curentului electric, deoarece structura si componenta lor este diferita.

Cea mai mare rezistenta electrica la trecerea curentului o are epiderma lipita de nervi si vase de sange.

Epiderma in stare uscata poate fi considerata ca un izolator.

Muschii si sangele au o rezistenta mica, in schimb oasele, ligamentele si grasimile au rezistenta mai mare. La o piele uscata valoarea rezistentei electrice poate sa ajunga si la 100.000 Ω; in lipsa stratului superficial al epidermei rezistenta electrica variaza intre 800 si 1000 Ω, iar in cazul indepartarii complete a epidermei de la 600 - 800 Ω.

Rezistenta electrica la femei este mai redusa decat la barbati, la tineri mai scazuta ca la oamenii in varsta, la bolnavi, in special de inima, mai mica decat la cei sanatosi, la cei obositi mai scazuta decat la odihniti.

Rezistenta electrica a corpului omenesc variaza intr-un interval destul de larg, in functie de o serie de factori, care vor fi analizati in continuare.

Umiditatea pielii. Aceasta contribuie destul de mult la micsorarea rezistentei electrice a organismului omenesc. Chiar si transpiratia influenteaza valoarea rezistentei electrice.

Grosimea pielii. Rezistenta electrica creste cu grosimea pileii (talpa piciorului, mainile batatorite etc.).

Marimea suprafetei de contact a pielii cu conductoarele electrice sau cu partile metalice sub tensiune. Cu cat suprafata de contact este mai mare cu atat rezistenta electrica scade; la micsorarea suprafetei de contact rezistenta electrica creste. Rezistenta electrica, in medie, pe o suprafata de contact de 0,75 - 30 cm este de 8000 Ω.

Presiunea de contact influenteaza asupra valorii rezistentei electrice numai de la 1 kgf/cm in sus.

Intensitatea curentului. O data cu cresterea intensitatii curentului rezistenta electrica a organismului omenesc scade, datorita incalzirii pielii din cauza cresterii curentului, fapt ce duce implicit la aparitia unei transpiratii intense.

Curentii electrici cu intensitati de 0,01 - 0,015 A provoaca dureri si stari convulsive, astfel ca omul nu se poate elibera singur in urma atingerii circuitului electric.

Limita maxima a curentilor nepericulosi este de 10 mA pentru curentul alternativ si 50 mA pentru curentul continuu.

Durata de actiune a curentului are o deosebita importanta asupra rezistentei electrice a corpului omenesc. La o actiune mai indelungata a curentului electric, stratul superior al pielii se incalzeste avand drept urmare o scadere a rezistentei si deci o marire a pericolului de electrocutare.

Pericolul ce mai mare apare la trecerea curentului electric prin inima. In acest caz inima inceteaza sa mia lucreze, circuitul sanguin se intrerupe si omul moare asfixiat. Pericolul este deosebit de mare daca trecerea curentului coincide cu faza de contractare a inimii.

La o durata scurta a actiunii curentului electric, mai mica de o secunda, coincidenta poate sa nu aiba loc si in acest caz curentul este nepericulos chiar pentru intensitati pana la 10 A.

Tensiunea curentului electric. Cu cat tensiunea la care este supus omul este mai mare cu atat socul electric, adica pericolul electrocutarii este mai mare.

Statisticile citeaza cazuri de electrocutare si la tensiuni sub 24 V si chiar la tensiuni neasteptat de mici.

Natura curentului electric. Rezistenta electrica a corpului omensc este mai mare la trecerea curentului continuu decat la cel alternativ. Curentul continuu provoaca o contractie puternica a muschilor, iar actiunea lui este in special electrolitica si termica.

Frecventa curentului modifica rezistenta electrica a corpului omenesc. Pe masura ce frecventa creste, rezistenta electrica scade. Frecventele de 50 - 60 perioade pe secunda sunt cele mai periculoase. Curentii de radio frecventa de 500.000 perioade pe secunda nu prezinta pericol pentru corpul omenesc.

Drumul parcurs de curent prin organism. Acest parcurs este determinat in principal de punctele de contact ale organismului cu surse de curent. In tabela 15 este indicata cantitatea de curent ce trece prin inima, in cazul diferitelor trasee ale curentului electric prin corpul omenesc.

Tabela 15

Cantitatea de curent care trece prin inima

Imprejurarile in care se pot produce accidente de natura electrica:

- La atingerea conductoarelor electrice neizolate, sub tensiune sau a celor cu izolatie deteriorata; contactul cu aceste conductoare poate surveni prin atingere, din neglijenta, prin cadere sau prin intermediul jetului compact de apa.

- La atingerea elementelor metalice ale instalatiei care se gasesc intamplator sub tensiune.

- La producerea arcurilor electrice, in cazul cand o persoana se apropie prea mult de o instalatie electrica sub o tensiune mai mare de 1 kV.

- La patrunderea curentului de inalta tensiune in instalatiile de joasa tensiune.

- La circulatia pe o portiune de teren in care exista diferente de potential intre diferitele puncte ale suprafetei solului (tensiunea de pas).

Pe timpul actiunii de stingere a incendiilor in sectiile productive, la diferite instalatii si utilaje, producerea unor accidente de natura electrica mai este posibila si in urmatoarele situatii:

- atingerea cablurilor rupte, aflate sub tensiune;

- lipsa punerilor la pamant a diferitelor utilaje;

- lipsa mijloacelor de protectie individuala;

- lipsa semnalelor de prevenire a pericolului.

Cel mai mare pericol il prezinta contactul cu doua faze deoarece organismul omenesc se gaseste sub intreaga tensiune a curentului electric, atingerea retelelor electrice avand loc in doua puncte.

Circuitul electric se inchide direct prin corpul omenesc, fara a mai trece prin alte materiale izolante cum ar fi incaltamintea, pardoseala din lemn etc.

La contactul cu o singura faza si conductorul neutru pus la pamant, intensitatea curentului care actioneaza asupra organismului omenesc este data de relatia:

I = _U_f_ = __U__

R R√ 3

In acest caz circuitul electric este: conductor de faza - corpul omenesc - conductor neutru.

Un mare pericol exista si in cazul contactului cu conductoarele sub tensiune la atingerea unei faze in sistemul cu conductorul netru izolat. Curentul care trece prin organismul omenesc se inchide prin izolatie si pamant, in raport cu capacitatea celor doua faze.

Intensitatea curentului depinde de tensiunea nominala a retelei, de rezistenta organismului omenesc si de rezistenta izolatiei, conform relatiei:

I = _____U______

√ 3 R_h + _R_iz_

√3

Tensiunea de atingere este partea din tensiunea instalatiei de legare la pamant la care poate fi supus omul aflat la o distanta pe orizontala de 0,8 m fata de obiectul atins.

Tensiunea de pas: Tensiunea (U_p) dintre doua puncte la suprafata pamantului, din apropierea unei prize de pamant, aflate pe directia gradientului de potential al prizei, departate intre ele cu lungimea unui pas (0,80 cm). Deci omul care atinge cu picioarele doua puncte de pe sol, aflate la o distanta pe orizontala cand prinza de pamant trece un curent electric, este supus actiunii tensiunii de pas.

Pericolul tensiunii de pas apare in special la instalatiile electrice de inalta tensiune, in cazul cand un conductor electric se rupe in urma unui incendiu sau dintr-o alta cauza si vine in contact cu pamantul. Pe o anumita portiune in jurul locului de contact apare tensiunea de pas, datorita scurgerii curentului in pamant, tensiune care scade pe masura ce ne indepartam de locul unde conductorul a atins pamantul.

De exemplu, la 220 000 V, tensiunea scade lent de la locul unde conductorul a atins pamantul, in functie de conductivitatea pamantului, si la o distanta de 10 - 15 cm ajunge aproape de zero; la o tensiune sub 1000 V aceasta distanta poate sa ajunga pana la 4 - 5 m.

Daca o persoana se deplaseaza pe aceasta portiune de teren, prin ea trece un curent electric, de la punctul cu tensiune mai mare, catre cel cu tensiune mai mica. Diferenta de tensiune dintre locurile unde picioarele ating pamantul poate fi destul de mare. Persoana atinsa de tensiunea de pas sufera un accident prin electrocutare. Valoarea acestei tensiuni depinde de diferenta de tensiune dintre locurile atinse de picioare si va fi cu atat mai mare cu cat pasul va fi mai mare.

Pentru inlaturarea pericolului tensiunii de pas este necesar sa se evite deplasarea pe o raza de 15 - 20 m in jurul locului unde a cazut un conductor de inalta tensiune, pana la luarea masurilor de intrerupere a curentului electric.

Determinarea valorilor admise ale tensiunilor de atingere si de pas. Limitele admise ale tensiunilor de atingere si de pas sunt in functie de tensiunea ude lucru, de felul instalatiei electrice, de conditiile de exploatare a acesteia si de timpul de deconectare in cazul producerii unui accident.

Experientele si practica au dovedit ca un curent nepericulos pentru om este acela care nu produce fibrilatia inimii.

Curentul I_h care poate fi suportat de om fara pericole, variaza in functie de timpul t, care se scurge de la producerea defectului si pana la deconectare. Acest timp trebuie sa fie cat mai redus posibil, nedepasind 3 s.

I_h = 0, 165

√ t

In cazul actiunii de lunga durata a curentului (peste 3 s) se considera ca nu este posibila producerea fribilatiei inimii, la valori ale curentilor sub 50 m A.

Limita periculoasa la care omul se poate elibera singur de sub actiunea curentului electric este stabilita la 10 m A, in cazul retelelor de curent alternativ si de 40 m A la cele de curent continuu.

Masuri imediate in urma electrocutarii.Este indicat sa se ia toate masurile de prevenire a electrocutarilor pentru ca exista la ora actuala suficiente mijloace de protectie individuala care asigura o buna desfasurare a operatiilor de stingere a incendiilor (prajina de lemn, eventual cangea cu maner de lemn, clestele cu manere izolatoare, manusi de protectie, cizme izolante, covorase izolatoare, lampi de control, voltmetru, indicator de tensiune, centura de siguranta, scari portative, ochelari de protectie etc.)

In caz ca totusi electrocutare se produce trebuie luate urmatoarele masuri:

-intreruperea tensiunii inainte de a pune mana pe accidentat;

-desfacerea si indepartarea accidentatului de instalatia electrica care nu a putut fi scoasa din tensiune;

-luarea masurilor de revenire.

Daca electrocutarea s-a produs de un curent sub 220V si acesta nu a fost intrerupt se poate apropia de victima, tinand seama de urmatoarele: cel care intervine nu trebuie sa se aseze cu picioarele in teren umed; se vor folosi manusi de cauciuc, iar in liosao sapca de postav, manecile hainei proprii sau se vor infasura mainile intr-o haina uscata Pentru picioare se vor folosi cizme de cauciuc, o scandura, un covor, carton, insa bine uscate. Dupa aceease vor taia conductoarele electrice cu unelte speciale sau cu un toporas cu coada de lemn uscat.

La curentul de inalata tensiune nu se va apropia de victima decat dupa ce exista convingerea de intrerupere a curentului din retea.

In unele situatii cand nu este posibila deprinderea sigura si rapida a accidentatului se scurtciruiteaza conductoarele liniei prin aruncarea peste ele a unui conductor pus la pamant..

Persoana electrocutata desprinsa de conductor se va transporta de la locul accidentului si i se va acorda primul ajutor :se va scoate haina, se va desface gulerul, cureaua, se va curata gura de sange si se va face respiratie artificiala.