CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
LUCRARE DE LABORATOR - DURITATEA BRINELL
Duritatea reprezinta proprietatea unui material de a se opune actiunii unui corp mai dur care tinde sa-l deformeze superficial.
Incercarea de duritate Brinell consta in apasarea, cu o sarcina F, un timp dat, pe piesa de incercat, a unei bile din otel de diametru D si masurarea diametrului d a urmei lasate de bila dupa indepartarea sarcinii ( fig. 1 ) .
Duritatea Brinell ( HB ) este raportul dintre sarcina de incercare aplicata F si aria urmei sferice lasate de bila cu diametrul D, pe piesa de incercat.
Duritatea se exprima in unitati Brinell.
Avand in vedere schema din fig. 1, duritatea Brinell se poate calcula cu relatia :
( 1 ) HB = 2F/ D[D-(D²-d²)¹/²]
Pentru indicarea duritatii Brinell obtinuta in conditii de incercare normale ( D = 10 mm, F = 3000 daN si timpul de mentinere a sarcinii 15 secunde ) se foloseste simbolul HB.
In cazul celorlalte conditii simbolul HB e completat printr-un indice reprezentand diametrul bilei, sarcina de incarcare si timpul de mentinere a sarcinii . De exemplu, 300 HB 5/750/30 inseamna : duritate Brinell de 300 HB, determinata cu o bila 5 mm si o sarcina de 750 daN, aplicata timp de 30 secunde .
Bilele de incercare sunt standardizate fiind executate din otel calit sau metal dur, cu suprafata lustruita si fara defecte de suprafata cu urmatoarele diametre nominale : 10,5; 2,5; 2; 1 mm .
Suprafata examinata a piesei de incercattrebuie sa fie plan ape o portiune care sa asigure distanta minima de la marginea urmei la marginea suprafetei plane indicata in tabelul 1.
TABEL 1
Duritatea Brinell ( HB ) |
Timpul de mentinere a sarcinii ( s ) |
Distanta intre marginea urmei si marginea piesei de incercat, respectiv intre marginile a 2 urme alaturate |
Peste 100 |
3d |
|
4d |
||
5d |
||
Sub 10 |
5d |
Grosimea minima a piesei de incercat va fi de cel putin 8 ori adancimea urmei (h)
exprimata in mm.
) h = F/π D HB
Grosimea minima a piesei de incercat e indicate in tabelul 2.
Pe suprafata interioara a piesei nu sunt admise deformari vizibile cu ochiul liber dupa efectuarea incercarii .
Suprafata de examinat se prelucreaza prin : frezare sau strunjire pana la Rm = 2,5 pentru incercarile cu bile de Φ = 5,0 mm si Φ = 10,0 mm; - rectificare la Rm = 1,25 pentru incercarile cu bile de Φ = 2,5 mm sau mai mici . Nu este admisa prelucrarea suprafetei piesei prin rabotare.
La prelucrarea suprafetei piesei se va evita incalzirea acesteia la temperaturi ce ar provoca modificari structurale ale materialului.
Diametrul bilei si sarcina de incercare se alege astfel incat diametrul urmei sa fie cuprins intre limitele 0 si 0,6 D . In caz contrar, se va schimba diametrul bilei, sarcina sau ambele si se va reface incercarea.
Sarcinile de incercare in functie de diametrul bilei si de gradul de solicitare sunt indicate in tabelul 2; incercarile executate cu acelasi grad de solicitare sunt comparabile.
2
TABELUL 2
| |||||||
3
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1621
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved