STEREORESTITUTIE

STEREORESTITUTIE

Orientarea interioara

Se introduce negativul din stinga in camera de proiectie din stinga iar negativul din dreapta in camera de proiectie din dreapta. Negativele se aseaza cu emulsia in jos si se centreaza cu precizie in portcliseu cu ajutorul unor lupe speciale, pe o masuta luminoasa, dupa care se fixeaza cu un cristal de presare.

Dupa centrare, portcliseele se monteaza in camerele de proiectie. Se verifica distanta focala corectata corespunzator contractiei filmului.

Orientarea exterioara a fotogramei

- orientarea relativa;

- orientarea absoluta;

Orientarea relativa:

Pentru a realiza intersectia razelor ale celor doua fascicole fotogrametrice se foloseste un procedeu optico-mecanic de eliminare a paralaxelor transversale. Deosebim orientarea relativa in mod independent si orientarea relativa in serie.

Orientarea relativa independenta:

Considerind punctele standard ale stereomodelului, fig.1, in cazul bazei de proiectie pozitiva, paralaxele transversale vor fi eliminate in ordinea urmatoare, folosind gradele de libertate indicate astfel:

1.in punctul 1 cu miscarea k";

2.in punctul 2 cu miscarea k';

3.in punctul 3 cu miscarea j

4.in punctul 4 cu miscarea j

5.in punctul 5 sau 6 cu miscarea w' sau w", aplicindu-se o corectie c.

Aplicarea acestei corectii echivaleaza cu introducerea unei paralaxe transversale care asigura convergenta procesului iterativ.

Operatiile de eliminare a paralaxei transversale se reiau de la punctul 1 pina cind paralaxa transversala este 0 in toate punctele standard. In cazul orientarii relative independente cu baza negativa, eliminarea paralaxelor se executa in acelasi mod, cu deosebirea ca se schimba miscarile celor doua camere proiectoare intre ele.

Orientarea relativa in serie:

In acest caz se actioneaza numai asupra elementelor unui proiector; deosebim doua cazuri:

a)camera de proiectie din stinga este fixa; cind se lucreaza cu baza pozitiva, paralaxele se elimina in mod iterativ, astfel:

1.in punctul 1 cu miscarea k";

2.in punctul 2 cu miscarea by";

3.in punctul 3 cu miscarea j

4.in punctul 4 cu miscarea bz";

5.in punctul 5 sau 6 cu w" (se aplica supracorectia).

b)camera de proiectie din dreapta este fixa; pentru cazul bazei pozitive deosebim:

1.in punctul 1 cu miscarea by';

2.in punctul 2 cu miscarea a

3.in punctul 3 cu miscarea bz';

4.in punctul 4 cu miscarea y';

5.in punctul 5 sau 6 cu miscarea w' (se aplica supracorectia).

In ambele cazuri procesul se reia de la punctul 1 pina la eliminarea completa a paralaxelor in punctele caracteristice.

Orientarea absoluta:

Orientarea absoluta optico-mecanica comporta urmatoarele etape:

- aducerea in scara a stereomodelului;

- orizontalizarea stereomodelului;

- definitivarea punerii in scara a stereomodelului.

Aducerea in scara a stereomodelului; aceasta operatie se efectueaza prin compararea marimii distantei din modelul stereoscopic cu marimea aceleiasi distante raportata la scara de restitutie.

Pentru aducerea in scara se procedeaza astfel:

1.se aduc carucioarele coordonatografului in pozitia de origine si se aseaza pe masa coordonatografului suportul foii de plan, cu punctele raportate la scara de restitutie, orientat aproximativ in sistemul de coordonate al acestuia si in pozitie centrala fata de mijlocul mesei luminoase;

2.se aleg doua puncte de reper, 101 si 306, din suprafata acoperita de stereomodel si se identifica pe baza descrierilor si fotogramelor pozitive pe care sunt intepate aceste puncte in stereomodel;

3.se puncteaza stereoscopic cu marca de masurare punctul 101 in stereomodel;

4.se aduce microocularul coordonatografului astfel incit imaginea punctului 101 raportata pe suportul foii de plan sa fie in centrul acestuia si se cupleaza in aceasta pozitie coordonatograful cu aparatul de stereorestitutie;

5.cu ajutorul miscarilor x, y si a discului de picior se puncteaza stereoscopic punctul 306; in acest timp microocularul coordonatografului s-a deplasat si el deasupra foii de plan.

Modelul stereoscopic avind o orientare diferita de cea a sistemului teren si nefiind adus in scara, pe plansa suport punctul 306 din stereomodel este proiectat in 306'. Se roteste plansa de desen considerind punctul 101 drept pol pina ce punctul 306' este adus in pozitia 306" care se gaseste pe directia 101-306.

Pentru a aduce stereomodelul la scara de restitutie se calculeaza factorul de corectie al scarii stereomodelului. Factorul de scara poate fi calculat si cu ajutorul altor distante cunoscute utilizindu-se in acest caz valoarea medie. Se repeta operatiile de mai sus pina cind diferenta dintre valorile corectate ale distantelor si celelalte distante sa fie de ordinul a 0,1mm.

Orientarea stereomodelului:

Consideram punctul de reper de cota cunoscuta din fig.3. Pentru efectuarea orizontalizarii se procedeaza astfel:

Se folosesc punctele 106, 408 si 306 iar punctul 201 pentru control. Cotele teren sunt scrise pe suportul foii de plan. In urma orizontalizarii punctind stereoscopic punctele 106, 306 si 408 ar trebui sa citim la tamburul cotelor cotele teren corespunzatoare fiecarui punct. Pentru efectuarea orizontalizarii trebuiesc calculate corectiile inclinarilor longitudinale f si transversale W comune, astfel dupa efectuarea translatiei originii cotelor model sa citim la tamburul cotelor cotele teren pentru toate punctele de sprijin.

Inclinarile ce vor fi introduse la aparat, tinind seama de figura 3, se calculeaza astfel:

- in punctul 408 se introduce la tamburul cotelor cota acestui punct 204,60;

- masurind cotele punctelor 106 si 306 in stereomodel se obtin cotele Z'₁₀₆ si Z'₃₀₆ ; intre cotele aparat si cotele teren exista diferentele D =Z₁₀₆-Z'₁₀₆ D =Z₃₀₆-Z'₃₀₆

- prin punctul 106 si 408 se traseaza paralele la axele de coordonate ale coordonatografului si se masoara grafic distantele D_106-A D_{106-B ,} D_408-A D_408-B ; se masoara de asemenea grafic si distantele D_{106-408 ,}D_{408-306 ,}D_106-306 ;

- se calculeaza diferentele de nivel D_A D_B

Aceste valori se aplica la aparat pentru efectuarea orizontalizarii.

Deoarece la aparat baza ramine fixa, neinclinindu-se odata cu sistemul de proiectie pentru a nu introduce paralaxe in stereomodel se corecteaza componentele bazei.

Corectiile Dby si Dbz se aplica la o singura camera de proiectie.

Aducerea in scara definitiva si pregatirea plansei:

Scara se corecteaza asa cum s-a aratat, dar pentru orientarea definitiva a plansei pentru restitutie trebuie sa se tina seama de pozitia planimetrica a tuturor punctelor de sprijin. Modul in care in aceste puncte se asigura corespondenta planimetrica trebuie indicat in carnetul de stereorestitutie fig.4, marcindu-se si marimea diferentelor intre centrul microocularului si pozitia raportata a reperului respectiv.

Pentru a ajunge la diferente care sa se incadreze in tolerante in toate punctele de sprijin se orienteaza in mod corespunzator plansa de desen. Dupa realizarea punerii in scara definitiva, plansa se fixeaza cu ajutorul unor cleme in aceasta pozitie in care va ramine pina la terminarea lucrarilor de restitutie.

Se blocheaza de asemenea miscarile f W, bx, by, bz, j w, k, care vor ramine in aceasta pozitie pina la terminarea restitutiei intregului model.

Trasarea planimetriei:

Detaliile de planimetrie si hidrografie se reprezinta pe planurile topografice prin proiectia formei si dimensiunilor in planul de proiectie, prin semne conventionale sau simboluri.

Trasarea detaliilor de planimetrie se efectueaza urmarind cu marca de masurare detaliul respectiv prin actionarea volanelor x si y, avind in vedere ca marca reper mobil sa fie in contact permanent cu modelul stereoscopic, aceasta realizindu-se prin actionarea concomitenta a discului de picior.

Elementele de planimetrie se vor reprezenta in negru, elementele de hidrografie in albastru.

La trasarea elementelor de planimetrie trebuiesc respectate instructiunile de intocmire a planurilor topografice si atlasul de semne conventionale.

Trasarea trebuie sa respecte descifrarea efectuata in teren, denumirile topice, hotarele etc.

Trasarea incepe cu elementele principale, incepind din partea stinga sus a plansei de desen.

Trasarea nivelmentului:

Inainte de inceperea trasarii nivelmentului executantul trebuie sa verifice orizontalizarea si punerea in scara a modelului stereoscopic.

Trasarea curbelor de nivel se efectueaza astfel:

-se introduce cota curbei de nivel la tamburul cotelor, dupa care nu se mai actioneaza asupra discului de picior;

-actionind asupra miscarilor de exploatare x si y ale aparatului se aduce marca reper mobil in contact stereoscopic cu modelul si actionind in continuare asupra acestor miscari se urmareste terenul cu marca reper pina ce curba de nivel se inchide sau iese afara din zona utila a stereomodelului;

-celelalte curbe se traseaza la echidistanta fixata prin proiectul de restitutie. Toate curbele se traseaza in acelasi sens, in mod consecutiv si in ordine crescatoare sau descrescatoare la intervale de aproximativ 20cm se vor trece valorile pe curbele principale. Nivelmentul se traseaza in culoarea maro(sepia).

Reprezentarea reliefului se completeaza cu puncte cotate care nu trebuie sa depaseasca densitatea corespunzatoare scarii de restitutie, 3 puncte pe dm² la scara 1:5 000 si 6 puncte pe dm² la scara 1:10 000.

Drept puncte cotate se aleg detalii clare de planimetrie ca: intersectii de drumuri, detalii izolate ce servesc drept puncte de orientare.

Definitivarea lucrarii:

Dupa efectuarea stereorestitutiei se efectueaza un control final, verificindu-se racordarile cu stereomodelul sau plansele vecine, trecindu-se denumirile topice culese la teren, limitele administrative.

Originalul de stereorestitutie astfel obtinut va constitui principalul document cartografic in vederea obtinerii originalului de intocmire prin cartografiere.