Categorii gramaticale

Categorii gramaticale

-gen nr ,caz.determinare ,comparatie,mod ,timp, diateza

-cat deteminarii- art jot, nehotarat

- unele speciice unei parti de vb..altele comune

-flexiune nominala-declinare

- flexiunea verbala- conjugare

Categoria genului

are la substantive o baza obiectiva, fiind o categorie de continut

animate

inanimate

masc fem .neutru

neutru- cel mai omogen gen..contine aproape numai inanimate

termenii tehnici- masculini: atomi..izotopi

Categoria numarului

Este foarte veche si comuna apropae tuturor partilor flexibile

La subst nr are o baza materiala ptr ca exprima unicitatea sau pluralitatea obiectelor

spre deosebire de gen e si un criteriu de flexiune

la celelalte parti de vb (adj art pron verb) nr reprezinta o modalitate de a exprima raportul cu subst care se refera

la vb nr este la fel de abstract ca si la adjectiv ptr ca nu arata opozitia dintre una sau mai multe actiuni si este tot un rezultat al acordului cu subiectul

la numeral categoria de nr nu exista, nu lfexionaza dupa nr ci impune lexical un numar cuvantului la care se refera

la pronume opozitia de nr este la fel ca la substantiv, doar la pers a 3-a (pl suma), la pers 1 si a 2-a pl existand plurale asociative, sau inclusive

exprimarea nr se face prin desinente specifice sau prin supletivism(=schimbarea radicalului) desinentele apar la subst, adj, si pronume cu exceptia pronmelui persoanal unde inervine supletivismul

in flexiune nominala nr este solidar cu genul, la cea verbala si pronominala cu persoana

subst invaribile si defective

Categoria cazului

este o categorie gramaticala de relatie si exprima raporul de cuvinte in cadrul comnicarii

este o cat mai abstracta decat celelalte si apare in flexiune nominala si pronominala, substantiv, articol, adj, la unele numerale si la pronume

valoarea cazuala a cuv este data de fs a acestuia sau de regimul prepozitional

fornele cazuale det declinare

5 cazuri in romana

2 forme cazuale nominativ- acuzativ

Genitiv- dativ

Vocativ

Categoria determinarii

Exclusiv la substantive

Dpdv intactic subst se poate caracteriza prin faptul k poate fi det de un adj, poate fi substituit printr-un pronume si impreuna cu verbul constitue un enunt

Articolul nu apare independent, ci numai insotind subst determinant

Articlul are un continut semantic f abstract, nu aduce nicio informatie semantica ci arata numai restrangerea sferei de referinta mergand pana la individualizare

Celelalte parti sunt indiferente la cat determinarii

Categoria comparatiei

- Categorie specifica aj si adv

- Are 2 componente semantice intensitatea( se manifesta prin aceeaa ca adj sau adv exprima diverse grade de intensitatea insusirii, a circumstantei,

-comparatia

- intensitatea este componenta pp care exista in toate valorile acestei categorii

- comparatia este componenta secundara pentru ca apare doar la unele valori ale categoriei pozitivul fiind termenul de referinta marcat zero dvdv al comparatiei iar superlativul absolut fiind fara o comparatie explicita

Categoria modului

este intalnita la verb si arata felul de desfasurare a actiunii

indicativul arata o actiune reala

subjonctivul o actiune posibila

condit optativ o actiune dorita, dar si conditionata

imperativul o actiune poruncita

prezumtivul arata nesiguranta

invinitivul arata o actiune nelimitata

gerunziul arata o actiune desfasurata in paralel cu alta

participiul arata o actiune adjectivizata

supinul o actiune reprezentand scopul altei actiuni anterioare

modul se exprima solidar cu timpul

dupa cat nr si a persoanei avem moduri personale si neprsonale

dupa pos de formare a unui predicat avem mod predicativ si mod nepredicativ

Categoria timpului

exprima momentul savarsirii actiunii prin raportare la momentul vorbirii, astfel decurgand 3 valori, prezent trecut si viitor

prezentul exprima concomintenta cu momentul vorbiii

trecutul exprima anterioritatea

viitorul exprima posterioritatea

indicativul are cele mai multe subvalori

val de trecut impune si o componenta aspectuala, secundara fata de cea temporala

Imperfectul: - exprima o actiune nedesavarsita fata de celelalte timpuri trecute

Perfectul compus ca si perfecul simplu indica o actiune terminata

M.m.c.pf exprima o actiune terminata inaintea altei actiun trecute si terminate

Viitorul exprima posterioritatea fata e momenteul vorbirii iar viit anterior exprima o actiune viitoare terminata inaintea altei actiuniv viitoare

Categoria persoanei

Este specifica pronumelui dar apare si la verb

Ea are 3 valori bazate pe raportul dintre emitator si receptor in procesul comunicarii atfel la pers 1 autorul actiunii se identifica si emitatorul

Pers a 2-a autorul actiunii se identifica cu receptorul

Pers a 3-a autorul actiunii este o alta persoana din afara comunicarii

La verb persoana nu este a actiunii ci a subiectului si apare ca rezultat al acordului cu sub, deci este o categorie pur formala

"Ia, acum mai vii d-acasa Fatul meu. Zica cine ce a zice si cum au vre sa zica dar cand este sa dai peste pacat, daca-i inainte, te silesti sa-l ajungi, iar daca-i in urma stai si-l astepti. Ma rog, [.]. Asa e lumea asta si, de-ai face ce-ai face, ramane cum este ea; nu poti sa o intorci in ruptul capului. Vorba ceea: <<Zi lume si te mantuie>> ".

1. analizati toate verbele la alte moduri decat indicativ

2. analizati formele de viitor

3. cu ce valori gramaticale apar a fi si a ramane in text

Conjunctii: si, daca, iar, sa, dar, de

Locutiuni: in ruptul capului, in urma(adv), ma rog(interjctionala)

Adverbe: asa, inainte, cum, acum, cand, mai, nu

Prepozitii: de, peste

Interjectii: ia,