Relatia conjunctiei cu alte clase lexico-gramaticale

Relatia conjunctiei cu alte clase lexico-gramaticale

Conversiuni in clasa conjunctiei

In ineriorul acestei clase se produc adesea modificari de statut, care se explica

prin particularitatea lor comuna de a lega diverse unitati sintactice. Ex: conjunctia pana are la baza prepozitia pana, ambele sugerand o limita circumstantiala (de loc, temporala sau cantitativa) a actiunii exprimate de termenul regent: Am alergat pana acolo / acum. vs Am alergat pana am obosit. Dupa cum limita actiunii este exprimata la nivelul propozitiei sau al frazei, elementul pana are statut de prepozitie, respectiv, de conjunctie.

Prin conversiune putem explica trecerea in clasa conjunctiei a adverbelor relative cand, cum, unde, care se desemantizeaza: Cum nu s-a antrenat a picat de pe sarma. Numai conjunctiile fie si fiindca au la baza forme verbale, si anume subjonctivul, respectiv, gerunziul verbului a fi.

Omonimii intre conjunctie si alte clase lexico-gramaticale

Decat in constructiile comparative, este fie adverb, fie conjunctie, fie prepozitie:

prepozitie (in cazul in care cand se combina cu un nominal caruia ii impune restrictie de caz): Maria e mai mare decat mine.

adverb (atunci cand cele doua nominale corespund comparatului si comparantului au aceeasi forma cazuala): Te plimb pe tine mai mult decat pe Maria.

conjunctie (cand acesta stabileste o conexiune intre doua verbe): Ana gateste mai bine decat Maria.

" Omonim cu decat comparativ este semiadverbul restrictiv decat:

Nu vreau decat asta / sa plec mai repede

"Gruparea ca si din constructiile cu sens cumulativ se comporta la fel ca locutiunile conjunctionale copulative cat si, precum si, cum si: Un bulgar mai talentat a reusit sa sparga un ultim rest de geam si zgomotul cioburilor s-a grabit sa pulverizeze reveria mea belle poque ca si meditatia mea obosita de efortul obiectivitatii.(A. Blandiana, Autoportret)." [2]

Ca marci apozitionale, elementele deci, asadar, prin urmare etc., nu sunt conjunctii, sunt adverbe, la fel ca si adica si anume, indicand o relatie de echivalenta:

Imi voi lua concediu in august, deci / adica peste aproximativ trei luni.

Grupari interpretabile ca locutiuni conjunctionale sau ca imbinari

libere

In ciuda faptului ca, datorita faptului ca, pentru motivul ca, sub pretextul ca, cu conditia sa etc., sunt coniderate a fi locutiuni conjunctionale, deoarece subtantivul pe care il contin isi pastreaza individualitatea semantica, dovada fiind forma articulata si posibilitatea acestuia de a primi si alte determinari: in concluzia nefericita ca etc.

Pe de alta parte, gruparile care contin un substantiv nearticulat, mai vechi in limba, isi manifesta mai puternic tendinta de a deveni locutiuni, tinand cont ca acestea nu mai au aceleasi posibilitati combinatorii: in caz ca, pe baza ca, pe motiv ca etc.

Se mai poate discuta si despre constructiile de cand, de unde, pana unde, pana cand, care sunt imbinari libere ale unui adverb relativ cu o prepozitie atunci cand acestea corespund unor constructii precum de atunci, de acolo, pana cand. De unde este locutiune atunci cand marcheaza raportul concesiv, conditional, sau opozitional. La fel se poate spune si despre pe cand, care reprezinta o imbinare libera a adverbului cand cu pe cand exprima circumstante temporale (Pe cand invatam, s-a auzit un copil plangand. Pe cand ramane sa repetam?), sau locutiune conjunctionala cand introduce o opozitionala, situatie in care sensul temporal al lui cand se sterge (Maria e alba, pe cand John e negru.)