Relatia numeralului cu alte clase lexico-gramaticale

Relatia numeralului cu alte clase lexico-gramaticale

a) Numeralele cardinale pot fi substantivizate modificandu-si sensul si dobandind caracteristici substantivale, ca articularea si numarul.

Suta, mie, milion, miliard etc., folosite singure, nefacand parte din numeralele compuse, pot fi articulate (suta, niste miliarde) si asociate cu alte cantitative (fiecare suta, multe sute etc.). Si numeralele simple cuprinse intre 1 si 10, ca si cele compuse intre 11 si 19 pot sa devina, prin articulare, substantive si pot avea plural. Ele sunt folosite, de exemplu, pentru a denumi: monede / bancnote ( Am luat salariul numai in sute.); cifrele (Ai uitat un doi.); notele (Am luat un zece.; I-a trecut patrule in carnet.).

"In fotbal se folosesc grupari formate din numeralul cardinal + subsatantivul metri (un sapte metri, un noua metri, un unsprazece metri); tot in limbajul sportiv unele numerale cardinale substantivate pot denumi o echipa: unsprazecele studentesc (echipa de fotbal studenteasca), cincisprezecele national (echipa nationala de rugbi).'

De cele mai multe ori, substantivizarea este rezultatul omiterii substantivului cu care este asociat sistematic numeralul: Am luat noua.; Am primit rest numai de zece.; Este ora 13.; Vine pe 25 acasa.

Substantivizarea se mai realizeza si prin matafora: Face opturi in apa!

Pot constitui baza unor derivate substantivale cu diverse sufixe, numeralele, care exprima unitati: patrar, septar, nouar, zecar, pasoptism, pasoptist, sutisoara etc., cat si verbale parasintetice (inzecit), sau conversiuni (indoit, intreit).

"Multe numerale cardinale intra in alcatuirea unor compuse subsatntivale: trei-frati-patati, sange-de-noua-frati (nume de plante), de-doi (dans taranesc), triunghi (calc); nume proprii: Doi Mai; Saptesate (localitati), Zece Mese (strada), Trei Brazi (cabana), Sapteochi, Saptefrati (nume de familie) sau adjectivale: trietajat, tricromatit.'

"Numeralele (mai ales unu si doi) intra in componenta unor locutiuni adjectivale: sat vechi, razasesc ()cu gospodari tot unul si unul (Ion Creanga, Amintiri), lana suta la suta, discutie in doi peri si adverbiale: Si nici una, nici doua o data incepe a bate in poarta. (I. Creanga, Ivan Turbinca), Noi stim suta la suta ca exista date care arata () ("Adevarul', 2002) a vorbi in doi peri; a o spune scurt pe doi sau locutiuni verbale: a o tine una (si buna), a lua la trei pazeste, a face pe dracu-n patru, a taia firu-n patru, a vorbi intre patru ochi, a fi cu ochii in patru, a fi intre patru scanduri, a tine de sase, argotic, folosit ca interjectie: Sase! Vine profesorul!. "

Numeralul cardinal intra in componenta tuturor tipurilor de numerale (derivate, compuse sau grupuri fixe).

b) Numeralul ordinal. Relatia numeralului ordinal cu diferite parti de vorbire

este in principiu destul de restransa si cuprinde numai numeralele intai si prim.

Numeralul intai constituie baza de derivare a substantivului inaietate si poate fi convertit in adverb, in special in constructiile in care determina un verb: Intai mananca, apoi doarme.

Pe de alta parte prim este component al unor substantive compuse din limba standard, ca prim-ministru, mai rar din limba populara prima iubire / primul-amor; sau apare in cuvinte compuse analizabile, fie mostenite, fie imprumutate. Film in prima auditie, a cantat o piesa in prima auditie; aici prima face parte din locutiuni adjectivale si adverbiale.

Numeralele ordinale pot intra in componenta unor numerale adverbiale: pentru prima data, in primul rand, in al doilea rand etc.

c) Numeralul colectiv, reprezentat printr-un numar foarte limitat de unitati, exprima, sub forma unui ansamblu, o cantitate numerica data. El poate fi utilizat fie ca adjectiv facand parte dintr-un grup nominal (Au sosit amandoi inspectorii), fie ca substitut (Au sosit amandoi).

d) "Numeralul multiplicativ nu poate fi disociat de verb (a dubla, a tripla, a indoi) si, prin medierea verbului, de substantiv (indoirea, indoiala, indoitul sarmei, dublarea sumei). "[4]

e) "Numeralul fractionar poate fi adjunct, dar, mai ales, centru; fac exceptie constructiile din limbajul matematic si cele formate din numeral cardinal precedat de pe din, in (pe din doua / in doua parti), care nu apar in grup nominal."

Numeralul fractionar apare la genitiv ca adjunct al unui substantiv: valoarea unei treimi din terenul vandut sau la acuzativ, in constructii echivalente cu genitivul: venitul a doua treimi din teren.

Numeralul fractionar poate substitui un substantiv si poate indeplini la fel ca acesta diferite functii sintactice: Patrimea ce mi se cuvine nu valoreaza prea mult; Au consumat o treime din hrana; Venitul s-a redus cu doua treimi.

Utilizat drept centru de grup, numeralul fractionar are ca adjunct:

- un substantiv in genitiv: O treime din public a plecat acasa.

- constructii prepozitionale care asociaza prepozitia de cu un substantiv indicand o unitate de masura, materia (doua treimi de kilogram, trei patrimi de cana, o treime de ulei); prepozitia din cu un substantiv numarabil sau un pronume (personal, demonstrativ) la singular, cand se refera la fractiunea parte a unui intreg si la plural, cand se refera la un grup unitar: doua treimi din volumul lucrarilor atasate, Douazeci la suta din castig va fi donat.; prepozitia dintre cu substantiv sau pronume la plural si dintru cu un substantiv la singular: A doua parte dintre elevii unei scoli au votat pentru o sala de sport noua.

f) Numeralul distributiv. Substantivta, formatia cate-doi denumeste un dans taranesc.

g) Numeralul adverbial. Gruparea o data, asociat cu un substantiv si rostit cu o anumita intonatie, in libajul familiar, exprima o apreciere superlativa, functionand adjectival: Noi reprezentam o data barbatii si ce-am hotarat o data, hotarat ramane.

O data intra si in structura locutiunilor o data ce, odata cu, dintr-odata, odata si odata sau a unor compuse sudate odata, deodata, totodata etc.