Alcatuieste rezumatul unui roman de tip obiectiv studiat

Alcatuieste rezumatul unui roman de tip obiectiv studiat.

in alcatuirea lui, vei avea in vedere urmatoarele repere:

rezumatul inseamna versiunea prescurtata si condensata a textului original;

el este alcatuit numai din idei principale si secundare;

rezumatul trebuie sa respecte ordinea intamplarilor din textul original;

el nu trebuie sa cuprinda comentarii sau interpretari ale celui care rezuma;

de obicei, rezumatul nu contine citate.

Rascoala de Liviu Rebreanu este un roman obiectiv. Din punctul de vedere al continutului, faptele sunt prezentate cronologic, in cauzalitatea lor, naratiunea fiind astfel una liniara. Ca element de tehnica literara, trebuie mentionat ca naratorul unui roman obiectiv este omniscient si omniprezent.

Rascoala a aparut in 1932 si reprezinta creatia de maturitate a scriitorului, dupa doua romane care il impusesera ca prozator de e,xceptie: Ion (1920) si Padurea spanzuratilor (1922).

Primul volum al romanului, Se misca tara!, incepe cu sosirea lui Titu Herdelea (personajul din romanul Ion) in casa boierului bucurestean Grigore luga, a carui sotie, Nadina, era ruda indepartata cu sotul Laurei Herdelea.

Invitat de Grigore luga la conacul parintesc de la mosia Amara, Titu ia cunostinta cu "problema taraneasca' si devine martorul unor evenimente catastrofale.

Fapte marunte fac sa creasca spiritul de revolta printre tarani. Arendasul Cosma Buruiana inventeaza un furt si, la ordinele boierului

Miron Iuga, jandarmii ii bat pe tarani cu brutalitate; Nadina vrea sa-si vanda mosia, taranii vor s-o cumpere ei si s-o parceleze, dar Miron Iuga le face concurenta vrand s-o cumpere el pentru a reface domeniul initial al familiei; in preajma sarbatorilor de iarna, oamenii n-au lemne sa-si incalzeasca locuinta si nici malai pentru mamaliga.

O serie de intamplari, aparent marunte, sporesc indignarea taranilor: automobilul Nadinei calca cocosul babei Ioana; soferul il trage de urechi pe copilul lui Pavel Tunsu care nu voia sa se dea la o parte, din drum, din fata masinii; lui Ignat Cercel i se ia porcul din ograda fiindca n-a platit birul; Aristide, fiul arendasului Platamonu, o siluieste pe fata lui Chirila Paun.

Nemultumirea celor multi o exprima mai intai invatatorul Dragos, arestat din porunca lui Miron Iuga. in sate se zvoneste ca niste calareti pe cai albi aduc porunca lui voda de a se imparti pamanturile celor ce muncesc.

Scanteia rascoalei se aprinde brusc. Taranii, inarmati rudimentar cu coase, topoare etc., aprind conacele, sparg hambarele si ii pedepsesc pe cei care i-au oprimat.

Primul este omorat Miron Iuga, boierul autoritar si inflexibil, linsat de multimea dezlantuita; Nadina, nora lui, este violata si sugrumata. Aristide Platamonu este pedepsit chiar de catre tatal fetei care fusese necinstita; plutonierul Boiangiu este batut de Serafim Mogos, Trifon Guju si altii; colonelul Stefanescu este numai izgonit din sat, dar i se da voie sa plece cu trasura pentru ca era batran si avea trei fete de maritat.

Scriitorul descrie magistral psihologia multimii, caracterul spontan al revoltei, faramitarea actiunii in fapte concrete, individuale. Taranii incendiaza conacele, taie firele de telegraf, isi disputa intre ei jafurile.

Ultimele doua capitole ale romanului descriu represiunea rascoalei, in fruntea unui batalion de razboi se afla maiorul Tanasescu si prefectul Baloleanu. Ei vin sa restabileasca stapanirea boierilor pe mosiile Amara, Ruginoasa, Barlogu, Babaroaga, Gliganu, toate din judetul Arges.

Taranii sunt condusi de Petre Petre, venit din armata. Obsedat de ideea ca ar putea fi omorat, Tanasescu le comanda soldatilor foc in plin. Represiunea e continuata individual cu judecarea fiecarui rasculat si pedepsirea lor imediata: Trifon Guju si Toader Strambu sunt executati pentru Miron Iuga si pentru Nadina; Luca Talaba, Lupu Chiritoiu si Ignat Cercel sunt batuti; Niculina, fiica preotului Nicodim, este lovita cu cravasa chiar de catre maiorul Tanasescu, pentru ca indraznise sa ridice cadavrul tatalui ei, ucis de un glonte ratacit.

Prezent la aceste atrocitati, Titu Herdelea, ziaristul venit de Ja Bucuresti, isi exprima revolta, dar nu poate impiedica nedreptatile.