BASMUL - Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga

BASMUL

Termenul este derivate din lb.slava "vasnic"=nascocire,scornire.Este o specie a epicii populare si culte in care se nareaza intamplari fantastice ale unor personaje imaginare(Feti-Frumosi,zane,animale nazdravane)aflate in lupte cu fortele nevaste ale naturii,simbolizate prin zmei,balauri,vrajitoare pe care ajung sa biruiasca.In functie de personaje,de faptele narrate,locul de desfasurare a actiunii si de unele caractere ale relatarii basmele sunt:

a)fantastice-dominate de elemental miraculous

b)nuvelistice-mai aproape de elementekle realitatii concrete

c)animaliere-dezvoltate din vechile legende totemnice

Structura basmului

1)formule tipice:initiale(au rolul de a introduce cititorul in timpul mitic),mediana(de a mentine atentia cititorului),finala(prin care se revine la timpul real si uman)

2)Disponibilitatea creatorului ptr transfigurarea realitatii pana la idealizare-cel mai mic fecior e inzestrat cu calitatile necesare ptr a ajunge imparat.

3)Personaje cheie:eroul/protagonistul-personaj principal&titular intalneste personaje neg. antagoniste(balauri,zmei,muma padurii-scorpia)in incercarile sale este ajutat de personaje adjuvante de obicei episodice(Sf.Duminica,tovarasii nazdravani regina albinelor si a furnicilor).

Procedee specifice/modalitati de realizare

In basm se foloseste naratiunea imbinatacu descrierea&dialogul.Varsta basmului e preistorica.

Finalul basmului este inchis eroul se casatoreste cu fata de imparat.

Basmul cult:specia narativa ampla care infatiseaza actiunile ce presupun maturizarea eroului ptr a putea deveni erou.Ca si-n basmul popular se personajele sunt purtatoare a unor valori simbolice,influenteaza acelasi conflict al luptei dintre bine&rau.Naratiunea la pers a 3 realizata de un narrator omniscient darn u si obiectiv,deoarece intervine prin comentarii.Registrele stilistice:oral,popular,regional.In lit.rom autorii basmelor culte:ME-"Fat-Frumos din lacrima"; I.Slavici-"Zana Zorilor","Ileana cea sireata";Alex.Odobescu-"Fat-Frumos cu noroc al vanat".

Povestea lui Harap-Alb

De Ion Creanga

Autor al unei opera complexe->din romanul cu character autobiographic"Amintiri din Copilarie",din povesti("Capra cu 3 iezi","Punguta cu 2bani","Soacra cu 3 nurori","Ivan Turbica")si al povestirilor("Imnul&Camesa","5paini","Mos Ion Roata&Unirea")Ion C. proiecteaza un orizont fabulos specific intregii sale creatii .Ion C. nu este un simplu "povestariu" asa cum il numea critical literar Vladimir Strainu,el apeleaza la proiectia in fabulos a unor intamplari desprinse din lumea satului aflate la granita dintre real si fantastic.

Povestea lui Harap-Alb simbolizeaza epopea cunoasterii si a existentei umane:eroul se angajeaza intr-o aventura a cunoasterii de la plecarea sa de acasa pana la demascarea spanului.Ca-n orice basm se pastreaza schema epica de baza respectand principiul dualitatii,al conflictului dintre bine&rau.H-Alb se confrunta cu mai multe tipuri de rau:neputinta omului de a savarsi fapte erotice,de a stapani timpul&spatial fiind nevoind sa apeleze la calul nazdravan,la furnica,la albina si tovarasii miraculosi.El trebuie sa infrunte viclenia lumii,reprezentata de omul span,sa lupte cu fortele naturii,cu siretenia Imp. Rosu care-l supune pe erou la numeroase incercari.

Timpul lui Creanga ramane nedetermiant darn u mai e mitic.Povestea se initieazea cu intamplari petrecute parka de curand intr-o lume cunoscuta&accesibila cititorilor:"Amu cica era odata,intr-o tara un crai care avea 3 feciori".Timpul e mai apropiat lumii cititorului,nu mai e mitic ca-n basmul popular,caci personajele imbatranesc,sunt fiinte obisnuite supuse trecerii timpului:"Amu cica Imp cela care avea doar fete aproape de batranete cazand la zacare a acris carte Fratine-sau".Craiul ii supune pe feciorii mai mari,care hotarasc sa porneasca spre imparatia unchiului sau Imp.Verde la o incercare initiata:se imbraca intr-o piele de urs si-I ataca de sub un pod.Feciorii se intorc rusinati acasa,neindraznind a merge mai departe, temandu-se de usu iesit in cale.

Nr3 este symbolic ca-n orice basm:feciorii sutn 3,dar numai al 3 are calitatea necesara,fiind capabil de aventura de a trece dincolo de limitele realului.Cel mai mic fecior al Imp.impresionat de dezamagirea tatalui e sfatuit de Sf.Duminica care-I verifica generozitatea cerandu-I un ban de pomana,sa-si procure calul,armele&hainele cu care tatal sau a fost mire desi:" Hainele sunt vechi&ponosite",iar "armele ruginite".Recunoasterea calului care poate sa-l transporte cu viteza vantului,a gandului,iind capabil sa ajunga pana la nori,luna/soare se realizeaza cu proba jaraticului-focul-simbolizeaza energia vietii.

Calul poate deplasa planurile temporale:"el l-a slujit in tinerete sip e tatal lui".FEciorul craiului isi dovedesde curajul atacand ursul.Tatal sau isi dezvaluie identitatea,il sfatuieste sa se fereasca de omul Ros,si de span.Aceasta interdictie este incalcata de erou care ajungand intr-un cadru se intalneste cu un on span care se ofera "sluga la drum".Voinicul il refuza dar a 3 oara crezand ca s-a ratacit accepta sa-I fie calauza.Ajungand la o fantana,symbol al mortii&al vietii,al trecerii de pe un taram pe altu,omul liber rob,feciorul "care era boboc in felul sau",lipsit de experienta e pacalit de span&devine sluga acestui capatand numele de H-Alb.Feciorul craiului desi nu-I deloc un Fat-Fr. Din basme,el fiind mai apropiat dw Nica din Amintiri din Copilarie are calitatile ce-l vor ajuta sa invinga sirul lung de intamplari la care e supus.Ajuns la casa Imp.Verde, spanul care luase identitatea feciorului de crai se da drept nepotu Imp. propunandu-si sa-l piarda pe H-Alb.Prima incercacre la care este supus consta in adunarea salatelor din gradina ursului.H-Alb e sfatuit de Sf.Duminica sa adoarma ursul turnand in fantana o fiertura somnoroasa cu lapte&miere.A 2 icnercare consta in aducerea piei cerbului batuta in pietre pretioase.Cere ajutorul Sd.Duminici,care-l sfatuieste sa-I taie capul dar sa ramana ascuns intr-o groapa pana la apus,deoarece cerbul avea un ochi otravitor,care l-ar fi omorat.Ultimul drum pe care-l face H-Alb are scopul de a aduce fata Imp.Ros.In drumu sau intalneste o nunta de furnici&hotareste sa treaca apa ptr a nu curma viata furnicilor.Regina furnicilor ii da o aripioara ptr a-l ajuta la nevoie,Apoi intalneste un roi de albine care nu aveau pe ce sa se aseze.H-Alb le face un adapost intr-un bustean,ca recompense regina albina ii da o aripioara.Intalinirea celor 5 tovarasi miraculosi este plina de pitoresc.

Personajele sunt memorabile:Gurita:"o dihanie de om",cu o infatisare "de speriet",avand "niste urechi clapange&niste buzoaie groase si dabalasate",care cand sulfa "pronoroaca printer ele se rasfrageau in sus peste scarfalia capului si-n jos de-I acopereau pantecele".Potretul sau e realizata prin hiperbola.Celalalt tovaras este Ochila asezat&el sub semnul monstruosului fizic. Acesta este "o schimonositura de om" cu 1 sg ochi "mare cat o sita".Descrierea perssonajului se realizeaza prin autocaracteri-zare:la suprafata ii apar "gaurile ca sitisca",dar dincolo de ele I se arata o multime de "vazute&nevazute":vedea iarba cum crestea,soarele&luna dupa apus,stelele in mare,o lume pe dos.Flamanzila&Setila sunt personaje complementare chinuite de foame&sete.Ei sunt prezentati prin tehnica paradosului.Flamanzila-"o namila de om care manca brazdele de pe urma a 24 pluguri si tot striga ca crapa de foame".Setila este "o aratare care seaca orice element acvatic de pa fata pamantului". Pasari-Lati-Lungila domina dimensiunile terestre&cosmice ale spatiului:"cand voia asa se latea de tare ca ajungea cu mana la stele,soare".Este un spirit primitive care prindea pasarele&le manca asa crude cu tot cu pene.

Deplasarea acestui convoy este devastatoare,doar prin modul prin care Creanga poveteste starneste rasul.Ajungand la imparatia Imp.Rosu eroul trebuie sa parcurga&alte probe cu ajutorul tovarasilor sai:sa locuiasca in casade arama "infocata" sa participle la un ospat,sa aleaga macul de nisip,s-o pazeasca pe fata de Imp.,care se transorma in pasare&zboara nevazuta,s-o identifice pe fata adevarata.Fata Imp.il supune&la o proba-trimite calul si turturica sa aduca 3miscele de mar dulce silmbol al iubirii,apa vie&moarta.Calul pacaleste turturica,aceasta pleaca sa vesteasca sosirea fetei Imp Ros.Fata care era cam "farmazoana" dezvaluie adev.a lui H-Alb ,spanul ii retezeaza capul cu sabia pedepsindu-l ptr tradarea juramantului.Calul isi razbuna stapanul,zburand cu spanul pana in inaltul cerului de unde ii da drumul.Eliberandu-se de sclavia spanului cu ajutorul calului,al fetei Imp.Ros, si-al licorilor fermecate-apa vie&moarte,H-Alb devine in finalul basmului Imp.Taramul in care a ajuns este un capat al lumii,un loc care iese din timp,deoarece banchetul dureaza o vesniie.Delimitarea intre lumea reala&cea fantastica o face la sfarsitul basmului,insusi Creanga prin intermediul formulei finale originale:"Cine se duce acolo,bea si mananca.Iar pe la noi cine are bani bea&mananca,iar cine nu se uita&rabda".

Elementele supranaturale se evidentiaza prin trasaturile neobisnuite ale personajelor adjuvante: calul il poate transporta cu viteza vantului&a gandului.

Elementele fabuloase construieste o lume reala in care are loc actiunea constand in deplasarea personajelor peste 9 mari&9 tari pana la marginea lumii in probele pe care le trece eroulsi- puterile tovarasilor nazdravani.

Miraculosul apare in rezolvarea unor situatii apparent fara iesire:salvarea personajelor din casa de arama,prinderea fetei de Imp.Ros,salvarea lui H-Alb cu ajutorul apei vi&a apei mortii.Basmul cult foloseste ca sursa de inspiratie basmul popular de la care pastreaza motivele(calatoria,incercarea puterii,probele la care e supus),personajele fabuloase(Sf.Duminica, regina albinelor&a furnicilor)dar inoveaza prin antropomorfizarea fantasticului,prin comportament,gestica,lb personajelor.

Originalitatea basmului lui Creanga consta in arta naratiunii.H-Alb e un fel da Fat-Fr.,viteaz, curajos,generos, inzestrat cu arta de a-si face prieteni.In toate incercarile sale e condos&sfatuit de Sf.Duminica,de prietenii,de personaje fabuloase ptr a trece probele la care este supus.

Limbajul cuprinde termini&expresii populare,regionalisme fonetice&lexicale:"farmazoana","hatarul","a se chierchiuli","telega","arzuliu","a mana porcii la jer".Umorul se realizeaza prin:

-exprimarea mecalita:"sa traiasca 3 zile cu cea de alaltaieri"

-ironic:doar unu-I Imp.Ros,vestit prin meleagurile aceste.ptr bunatatea lui cea pomenita si milostivirea lui e neauzita

-porecle&apelative caricaturale:"buzila","mangosit","farfasiti"

-diminutive cu val.aumentative:bauturica

-caractere pitoresi:portretul celor 5 tovarasi

-scene comice:casa infocata

-expresii populare:"da-I cu cinstea sa piara rusinea".