CLASA A VI-a

LIMBA ROMANA

INTELEGEREA DUPA AUZ

In clasa a VI-a, intelegerea dupa auz se va orienta spre aprofundarea abilitatii de receptare a mesajului oral, prin realizarea unor sarcini suplimentare. Aceasta abilitate e de maxima importanta pentru succesul scolar general al elevului care, in demersul didactic, este un permanent participant al comunicarii. In plus, intelegerea mesajului oral, fara posibilitatea de a reveni la textul respectiv, este abilitatea pe care invatamintul formativ trebuie sa le-o dezvolte elevilor, intrucit omul social va comunica, in foarte multe situatii din viata, raspunzind anume mesajelor orale.

v     Obiectiv de referinta Sa inteleaga sensul general al mesajului audiat, intuind cuvintele necunoscute.

v      Standard Formularea intrebarilor asupra mesajului unui text literar, in limita a 200-250 de cuvinte, audiat de 2 ori.

v      Forma de evaluare Elaborarea chestionarului privind continutul textului sau un aspect al acestuia.

v      Desfasurarea evaluarii

Profesorul enunta sarcina imediat urmatoare lecturii: la incheierea celei de-a doua lecturi, elevii vor formula intrebari asupra textului.

Elevii asculta de 2 ori textul citit de profesor sau imprimat / inregistrat.

Pe parcursul lecturii, este permis ca elevii sa inscrie unele cuvinte sau imbinari, dar nu este indicat sa formuleze acum intrebarile sau sa inregistreze continutul textului.

Tempoul lecturii va fi unul obisnuit, neacomodat pentru dictare.

Elevii vor formula cite 5-7 intrebari asupra textului. Profesorul poate sa ceara ca aceste intrebari sa fie prezentate intr-o anumita ordine, sa aiba o anumita structura etc.

Variantele de verificare oscileaza intre:

a)     evaluarea de catre profesor a chestionarelor elaborate;

b)     lansarea orala a intrebarilor asupra textului in clasa, in cadrul echipei;

c)      raspunsul la intrebari / aprecierea intrebarilor in procesul raspunsului la ele.

MODEL:

Se da textul:

Pe drumul de fier, trenurile trec toata noaptea, cu un cotropitor vaier metalic. Tirite prin defileu, zeci de vagoane scrisnesc amarnic sau isi string frinele si isi ciocnesc tampoanele, zornaind din intreaga lor fierarie, contrariata. Acum, mai ales, paduri, vai si prapastii vuiesc indelung.

Cind trenurile curg la vale, locomotiva se repede ca si cum ar urmari o prada. Mai are doar putin si, simtind-o aproape, zvicneste mereu inainte, sa o prinda, in sfirsit. Dar prada scapa de fiecare data, iar goana continua cu furie, lasind in urma ecoul unei vinatori de dinozauri.

Cind trenurile urca la deal, locomotiva gifiie de parca ar fi gata sa-si dea ultima suflare: vinatoarea s-a terminat rau. Ranita de moarte, dihania de otel se intoarce spre birlogul ei, asemeni marilor pachiderme spre nestiutele lor cimitire, in timp ce toate ecourile gem, pling, se vaieta si se pregatesc sa moara, o data cu ea.

In clipa in care, vlaguita, ajunge sus, in tintirimul spetei sale, o liniste deplina invaluie muntii si ei umplu din nou noaptea cu enigmatica lor prezenta. Uneori, intunericul e atit de profund, incit siluetele mai mult li se ghicesc, datorita stelelor care, pojar la zenit, dispar de jur imprejurul orizontului. Constelatii vestite au fost mincate de cele mai inalte creste, iar din maretia lor n-au mai ramas decit cioburi, ca dintr-o oglinda sparta. Pina si Steaua Polara, neinselatoarea calauza, fara de care punctele cardinale se invalmasesc si se pierd in haos, a disparut: dintre tacutii uriasi, unul si-a ridicat umarul ceva mai sus si a sters-o de pe cer.

Geo Bogza

NOTE SI COMENTARII

Analiza chestionarelor elaborate se va face, bunaoara, conform tabelului:

Schema de notare va cuprinde toata gama de puncte / note, pentru fiecare test aparte. Se va tine cont de un principiu actual in evaluare: 1/3 din punctaj echivaleaza cu nota pozitiva minima, restul punctelor impartindu-se aproape echitabil:

8 - 11 - 4

- 1

Daca, din totalul de 35 de puncte posibile, elevul acumuleaza, de pilda, 24, succesul sau corespunde calificativului 7.

Standard Inregistrarea tuturor cuvintelor necunoscute dintr-un text de 100 de cuvinte, audiat de 3 ori.

Forma de evaluare Alcatuirea listei de cuvinte necunoscute, in ordine alfabetica, la formele initiale.

Desfasurarea evaluarii

Profesorul citeste un text de max. 100 de cuvinte, in care este sigur ca exista cuvinte necunoscute elevilor.

Elevii stiu obiectivul de evaluare: sa sesizeze in procesul audierii ca un cuvint sau altul nu le este cunoscut.

Dupa ce cuvintele au fost inregistrate, elevilor li se acorda timp pentru elaborarea listei conform cerintelor: in ordine alfabetica si la formele initiale.

MODEL:

Se citeste textul:

Lutul extras din lutariile satelor (era preferat lutul gras) se pune la dospit in apa sau la degerat in timpul iernii, apoi se bate cu un mai de lemn, se face colac si se calca cu picioarele pe un tol sau pe podeaua de scinduri, dupa care se face bulgari de dimensiuni variind in functie de dimensiunea sau forma dorita.

Urmeaza operatia de fasonare a vaselor la roata: bulgarul de lut se centreaza pe discul de sus si, in timp ce discul se invirte, olarul ii imprima cu mina forma dorita, dupa care netezeste vasul cu un potlog de piele.

Ioan Praoveanu

NOTE SI COMENTARII:

Profesorul va citi fara sa accentueze cuvintele pe care considera ca nu le cunosc elevii.

Elevii vor sti ca textul va fi citit de doua ori. In timpul lecturii, ei vor nota cuvintele asa cum apar in text.

La incheierea procedurii, profesorul poate colecta el listele si verificarea o va face singur, dar, fiindca obiectivul este intelegerea la auz a textului, este mai eficient ca si activitatile ulterioare sa se axeze pe analiza vocabularului.

Prezentarea listelor de cuvinte notate trebuie sa o inceapa elevul care a inscris cele mai putine cuvinte, pentru ca toti ceilalti elevi sa bifeze cuvintele citite si sa-si completeze lista, daca, la momentul lecturii, nu au sesizat ca e un cuvint necunoscut si de ei.

Analiza cuvintelor si explicarea sensului fiecaruia se va face tot de catre elevi. Profesorul va apela la cunostintele elevilor care, cunoscindu-i sensul, nu au inscris acest cuvint. Dinsul va interveni cu o explicatie doar atunci cind nu o vot putea face elevii sau va generaliza cele spuse de mai multi elevi.

Este necesar sa se urmareasca, in procesul explicarii cuvintelor, ca definitiile lexicografice sa fie corect construite: verbul sa fie definit printr-un verb, substantivul - prin substantiv, adjectivul si adverbul - printr-o atributiva in suspensie. Elevul nu va fi obligat sa invete definitiile din dictionar, ci va fi ajutat sa raporteze acest cuvint la un cimp lexical, derivational, semantic.

Profesorul nu trebuie sa lupte cu sinonimele, dar, pentru imbogatirea vocabularului activ al elevilor, este importanta intelegerea sensului fiecarui cuvint, nu echivalenta aproximativa. Altfel spus, acceptind sinonimul in loc de definitie, ar trebui sa revina asupra echivalentelor si sa specifice particularitatile de sens ale fiecarei unitati de vocabular. Acceptarea sinonimelor in cazul cind cuvintele tin de diferite straturi stilistice tot isi reclama un comentariu.

Urmatorul elev nu mai repeta cuvintele care au fost analizate, ci le adauga la lista citita pe cele notate de dinsul. Procedura se repeta pina au fost epuizate toate cuvintele.

Astfel, proiectind o lectie de evaluare a abilitatii de intelegere la auz, profesorul de fapt realizeaza o lectie de imbogatire a vocabularului.

Asemenea lectii au un randament sporit cind preced studierea unui text: textul ce urmeaza a fi studiat este citit si observat astfel.

Demersul didactic, proiectat in acest fel, va atinge si obiectivul atitudinal de interes pentru sensurile cuvintelor din text, in afara intelegerii carora nu este posibila nici intelegerea globala a textului.

v     Obiectiv de referinta

Sa faca distinctie intre informatia esentiala si cea secundara.

v      Standard

Inregistrarea in scris a ideilor (tinerea notitelor) in procesul audierii unui text stiintific, in limita a 150-200 de cuvinte, audiat de 3 ori.

v      Forme de evaluare

Elaborarea listei de idei esentiale si idei aferente acestora.

v      Desfasurarea evaluarii

Profesorul citeste de 3 ori textul, lasind intre lecturi timp (2-3 min.) pentru inregistrarea ideilor.

Dupa prima lectura, se explica termenii necunoscuti elevilor.

Pentru exersare, profesorul poate face pauze intre alineate, ca elevii sa desprinda ideea principala din fiecare alineat si sa noteze si ideile secundare.

Catre momentul evaluarii, elevul va fi deja familiarizat cu diferite modalitati de structurare a planului dezvoltat, cu utilizarea cifrelor arabe si romane, a literelor mari si mici etc.

La incheierea evaluarii, fiecare elev trebuie sa aiba un plan alcatuit din atitea puncte principale, cite alineate au fost citite.

Fiecare dintre punctele planului va fi urmat de subpuncte, pentru ideile aferente.

MODEL:

Se da textul:

COALA

La inceputul acestui secol, se credea ca ursuletul cu punga, sau coala, este condamnat la disparitie. Locuitorii ii omorisera cu milioanele pentru blana lor deasa si moale. Din fericire, interdictiile de vinatoare si eforturile de conservare au salvat specia. Ursuletii cu punga nu traiesc numai in padurile de eucalipt din estul Australiei, ci si in habitatele unde hrana se gaseste din belsug si unde populatia infloreste.

Desi au o infatisare simpatica, ursuletii cu punga nu sint chiar dragastosi. Ei au labe mari si gheare puternice si ascutite, cu primele doua degete opozabile, pentru a putea apuca trunchiurile copacilor.

Nocturnul coala este adaptat sa traiasca exclusiv cu frunze de eucalipt. Ursuletii cu punga au dinti speciali pentru macinat, ca sa poata mesteca aceasta masa, care este greu de digerat.

Hrana ursuletului cu punga are un continut extrem de redus de substante nutritive, de aceea el isi conserva energia, miscindu-se lent si dormind pina la 18 ore din 24, asezat intre crengile copacului preferat in care se hraneste.

Arborele lumii

NOTE SI COMENTARII

Alegerea textului stiintific se va face in dependenta de nivelul cunostintelor pe care le au la moment elevii.

Se vor accepta diferite formule pentru punctele planului, de la cuvine si imbinari pina la enunturi.

Aprecierea abilitatilor elevului de a delimita si formula ideile unui text stiintific audiat se va face in baza unui barem. Ilustram elaborarea acestui barem pentru textul de mai sus:

4 puncte

se vor atribui pentru formularea a 4 idei principale (cite una din fiecare alineat);

4 puncte

se vor atribui pentru ideile secundare (cite una din fiecare alineat);

2 puncte

se vor atribui pentru scrierea corecta si aranjarea adecvata in pagina a textului de plan.

Total 10 puncte

v      Standard

Rezumarea textului (200-250 de cuvinte) literar dupa 3 lecturi.

v      Forme de evaluare

Raspunsul la intrebarile din chestionar. A se vedea Chestionar 1.

Scrierea rezumatului.

v      Desfasurarea evaluarii

Profesorul citeste textul si raspunde la intrebarile de precizare ale elevilor, explica sensul cuvintelor pe care elevii nu le cunosc.

Dupa lectura a doua, formuleaza dinsul 3-4 intrebari (bunaoara, de precizare a timpului si locului) si asculta raspunsurile elevilor, pentru a se convinge de faptul ca textul a fost inteles.

La incheierea celei de-a treia lecturi, profesorul distribuie chestionarele si nu mai raspunde la intrebari.

Evaluarea se realizeaza fara ca elevilor sa le fie accesibil textul.

MODEL:

Se da textul:

La Putna, un calugar batrin mi-a aratat locul inauntrul bisericii, in care statea odata aninat portretul original la lui Stefan Voda. Dupa original, el a fost mic de stat, dar cu umere largi, cu fata mare si lungareata, cu fruntea lata si ochii mari, plecati in jos. Smad si ingalbenit la fata, parul capului lung acoperea umerii si cadea pe spate. Cautatura era trista si adinca, ca si cind ar fi fost cuprins de o stranie gindire Coroana lui avea deasupra, in mijloc, crucea toata de aur, impodobita cu cinci pietre nestemate. Un glob pamintesc aflat pe cercul de margine al acestei coroane era la rindu-i inconjurat de alte, subtiri, siruri de pietre scumpe. Imbracat era Voda intr-un strai mohorit, cu guler de aur, iar pe git ii atirna un engolpion din pietre si margaritare. Cimpul portretului era albastru, in dreapta si in stinga chipului perdele rosii. Am intrebat ce s-a facut cu originalul. Calugarul a raspuns ce insusi auzise. Intr-una din zilele anului 1777, la miezul noptii, Buga, clopotul cel mare, a inceput sa sune de sine, intii incet, apoi tot mai tare si mai tare. Calugarii, treziti din somn, se uitara in ograda manastirii. In fioroasa tacere, in sunetul clopotului, ce crestea treptat, biserica se lumina de sine inauntru de o lumina stranie si nemaivazuta. Calugarii coborira intr-un sir treptele chiliilor, unul deschise usa bisericii . In acea clipa clopotul tacu si in biserica era intuneric des. Candelele de pe mormintul lui Voda se stinsera de sine, desi avusesera untdelemn indestul. A doua zi, portretul voievodului Moldovei era atit de mohorit si de stins, incit pentru pastrarea memoriei lui un calugar, ce nu stia zugravi, a facut copia ce exista astazi.

Gheorghe Tomozei

*Engolpion - iconita din metal pretios sau din smalt, pe care o poarta arhiereii atirnata de git.

Chestionar nr.1

Unde se afla portretul original al lui Stefan Voda?

De ce statura era Voda?

Cum era imbracat?

Cum arata coroana domnitorului?

Ce podoaba purta la git?

Ce s-a intimplat in noaptea de pomina?

Ce au vazut calugarii, cind au intrat in biserica?

Cine a desenat copia portretului original?

NOTE SI COMENTARII

Daca profesorul e sigur ca elevii pot realiza rezumatul fara a fi ghidati de intrebari, el poate renunta la aceasta forma de evaluare.

Aprecierea se va face astfel:

q       Fiecare raspuns corect si complet la intrebare va fi considerat egal cu un punct;

q       2 puncte se vor atribui pentru corectitudinea stilistica, ortografica, punctuationala, gramaticala a segmentelor scrise de elev.

v     Obiectiv de referinta

Sa extraga si sa ierarhizeze informatia aferenta ideilor principale.

v      Standard

Identificarea informatiei aferente ideilor principale dintr-un text stiintific de 150-200 de cuvinte, audiat de 3 ori.

v      Forme de evaluare

Test (itemi cu raspuns scurt).

v      Desfasurarea evaluarii

Elevii audiaza textul citit de profesor sau inregistrat.

Dupa prima lectura, se formuleaza in discutie generala sau de grup ideile principale. O varianta alternativa ar fi enuntarea de catre profesor a ideilor principale, scrierea lor pe tabla sau distribuirea exemplarelor pentru fiecare elev. Deoarece se testeaza nu abilitatea de a formula ideile principale, acest pas este in afara evaluarii / aprecierii cu puncte.

In procesul lecturii a doua si a treia, elevii isi pot face notite in raport cu ideile principale odata inregistrate. Tempoul lecturii va fi adecvat luarii de note, dar lectura nu se va transforma in dictare.

Dupa a treia lectura, elevii rezolva independent si fara acces la text itemii formulati de profesor.

MODEL:

Se da textul:

Desi Africa avea propria sa istorie complexa si variata, pentru straini ea parea un continent misterios si interzis. Coasta sa de nord facea parte din istoria Mediteranei. Spre sud insa, existau obstacole naturale peste tot: intinsul desert Sahara, sub Sudan mlastinile in care se ascunde izvorul Nilului; o coasta cu o clima fierbinte si dominata de boli si, paralel cu coasta, pe o distanta de mii de kilometri, pantele abrupte strabatute de fluvii a caror curgere rapida le face imposibil de trecut. De asemenea, nici locuitorii din interior - chinuiti in trecut de catre comerciantii de sclavi - nu erau foarte prietenosi.

Cu toate acestea, citeva explorari ale Africii fusesera intreprinse inainte ca europenii sa intre in scena. In jurul anului 450 i.e.n. cartaginezul Hanno a trecut prin Coloanele lui Hercule (strimtoarea Gibraltar) si a navigat de-a lungul Coastei de Vest.

Romanii au intrat in contact cu lacul Chad, strabatind desertul, conducind probabil un comert transsaharian infloritor. De asemenea, chinezii au strabatut Oceanul Indian, ajungind pe Coasta de Est a Africii.

Arborele lumii

Se porneste a priori de la 2 idei principale:

Africa era un continent greu de cercetat.

Cu toate dificultatile, popoarele invecinate au explorat continentul african.

Varianta de test:

Continuati enunturile cu informatii din textul audiat:

Africa era putin cunoscuta de europeni, fiindca .

Obstacolele naturale din sud erau .

Pantele abrupte strabatute de fluvii impiedicau .

Atitudinea locuitorilor bastinasi fata de calatorii straini era .

Comertul cu sclavi a cauzat .

Cartaginezul Hanno a reusit .

Lacul Chad a fost cunoscut inca de .

Calatorii chinezi au explorat .

NOTE SI COMENTARII

Un test conceput astfel verifica abilitatea de intelegere la auz, atentia si memoria.

Evaluarea prin itemi cu raspuns scurt necesita mai putin timp.

Abordarea din aceasta perspectiva a textului stiintific depaseste cadrul invatarii limbii si ii formeaza elevului abilitati transdisciplinare de munca intelectuala.

v     Obiectiv de referinta

Sa sesizeze in mesajul oral respectarea sau incalcarea anumitor calitati generale ale stilului (proprietatea, precizia, claritatea).

v      Standard

Aprecierea verbala - prin cuvinte si enunturi - a    calitatii stilului unui text literar / nonliterar, de 200-250 de cuvinte, audiat de 2 ori.

v      Forme de evaluare

Discutie asupra specificului stilistic al textului literar.

v      Desfasurarea evaluarii

Profesorul realizeaza prima lectura a textului, dupa care elevii sint lasati sa-si faca notite asupra specificului stilistic al textului.

Dupa lectura a doua, elevii discuta in grupuri problema enuntata.

Profesorul face observatii asupra unui grup, evalueaza activitatea elevilor.

La alta lectie, va fi supus evaluarii alt grup si profesorul va completa fise de observatie pentru alti elevi.

MODEL:

Se da textul:

Noua ceasuri si noua minute Peste sase minute pleaca trenul. Un minut inca si se-nchide casa. Repede-mi iau biletul, ies pe peron, alerg la tren, sint in vagon. Trec de colo pina colo prin coridor, sa vaz in care compartiment as gasi un loc mai comod. Aci. O dama singura, si fumeaza, atit mai bine! Intru si salut, cind aud o miriitura si vaz aparind dintr-un paneras de linga cocoana capul unui catel latos, plin de funde si panglici rosii si albastre, care-ncepe sa ma latre ca pe un facator de rele .

Bubico! zice cocoana.sezi mumos, mama!

Bubico se linisteste putin; nu mai latra; isi retrage capul in paneras, unde i-l acopera iar cocoana cu un tartanas de lina rosie; dar tot miriie infundat. Eu, foarte plictisit, ma lungesc pe canapeaua din fata cocoanei si-nchiz ochii. Trenul a pornit.Prin coridor umbla pasageri si vorbesc. Bubico miriie artagos.

Biletele, domnilor! zice conductorul, intrind cu zgomot in compartimentul nostru.

Acum Bubico scoate capul foarte sus si, vrind sa sara afara de la locul lui, incepe sa latre si mai grozav ca adineaori. Eu intind biletul meu conductorului, care mi-l perforeaza. Conductorul face un pas catre cocoana care isi cauta biletul ei in saculetul de mina, pe cind Bubico latra si chelalaie disperat, smucindu-se sa iasa din paner.

Bubico! zice cocoana, sezi mumos, mamito!

I. L. Caragiale

Fisa de observatie nr.1:

NOTE SI COMENTARII

La o evaluare de acest gen, in atentia profesorului se afla progresul personal al elevului, abilitatea lui de a intelege un text si de a discuta asupra lui, nu in privinta subiectului, mesajului etc., ci relevind calitatile stilului autoricesc.

Fara sa aiba obiectivul de a da note, profesorul se va orienta spre proiectarea propriilor activitati in demersul didactic, urmarind participarea elevilor la o discutie cu caracter stiintific.

v     Obiectiv de referinta

Sa manifeste discernamint (prin acceptare / respingere) fata de mesajul oral.

v      Standard

Exprimarea verbala a atitudinii argumentate fata de mesajul textului artistic, audiat de 3 ori.

v      Forme de evaluare

Scrierea unui text coerent apreciativ despre mesajul textului audiat.

v      Desfasurarea evaluarii

Profesorul citeste un text narativ, al carui mesaj se preteaza diverselor interpretari.

Dupa prima lectura, dinsul va raspunde la intrebari de precizare, formulate de elevi.

Dupa cea de-a doua lectura, profesorul formuleaza si dicteaza elevilor intrebarea binara care solicita un raspuns personal si o luare de atitudine.

Dupa ce au audiat textul a treia oara, elevii scriu independent un text argumentativ, exprimindu-si pozitia in raport cu mesajul textului.

In acest fel, profesorul evalueaza nu doar intelegerea dupa auz, ci si scrierea.

MODEL:

Se da textul:

Nu trece mult dupa asta, si-ntr-o zi, prin luna lui maiu, aproape de Mosi, indeamna pacatul pe badita Vasile tintul, ca mai bine nu i-oiu zice, sa puie pe unul, Nic-a lui Costache, sa ma prociteasca.

Si Nica incepe sa ma asculte; si ma asculta el, si ma asculta, si unde nu s-apuca de insemnat la greseli cu ghiotura pe o dranita: una, doua, trei, pina la douazeci si noua. "Mai!!! S-a trecut de saga, zic eu, in gindul meu; inca nu m-a gatit de ascultat, si cite au sa mai fie!" Si unde n-a inceput a mi se face negru pe dinaintea ochilor si a tremura de minios . Ei, ei ! acu-i acu. "Ce-i de facut, mai Nica?" imi zic eu in mine. Si ma uitam pe furis la usa mintuirii si tot scaparam din picioare, asteptind cu neastimpar sa vie un lainic de scolar de afara, caci era porunca sa nu iesim cite doi deodata; si-mi crapa maseaua in gura cind vedeam ca nu mai vine, sa ma scutesc de calaria lui Balan si de blagoslovenia lui Nicolai, facatorul de vinatai. Dar adevaratul sfint Nicolai se vede ca a stiut de stirea mea, ca numai iaca ce intra afurisitul de baiet in scoala. Atunci eu, cu voie, fara voie, plec spre usa, ies repede si nu ma mai incurc primprejurul scolii, ci o ieu la sanatoasa spre casa.

Ion Creanga

NOTE SI COMENTARII

Intrebarea formulata pentru exprimarea atitudinii poate fi:

Trebuia oare ca elevul amenintat cu pedeapsa corporala sa o evite prin fuga?

Sau

Trebuia oare aplicata pedeapsa corporala pentru elevii care nu invatau bine?

Intrebarea admite un raspuns afirmativ sau negativ, de aceea profesorul nu va aprecia pozitia aleasa de elev, ci doar claritatea exprimarii ei, validitatea argumentelor, construirea enuntului argumentativ.

VORBIREA

Evaluarea abilitatilor de vorbire corecta si coerenta va tine in cimpul atentiei atit logica expunerii unui punct de vedere, a unui subiect, cit si construirea enunturilor, varietatea si exactitatea utilizarii unitatilor de vocabular, intonatia, corectitudinea articularii, aspectele paraverbale ale comunicarii.

v     Obiectiv de referinta

Sa structureze corect, coerent si logic ideile comunicate.

v      Standard

Prezentarea unei alocutiuni coerente, intr-o problema de interes comun, in limita a 2-3 minute.

v      Forme de evaluare

Discutie de grup.

v      Desfasurarea evaluarii

Profesorul anunta prealabil (pentru a le da elevilor timp sa-si structureze alocutiunile) sau la inceputul lectiei subiectul luat in discutie.

Bunaoara, subiectele propuse pot fi:

q       Un copil de virsta scolara trebuie sa aiba obligatii fata de ceilalti membri ai familiei.

q       Toti adultii din familie sint responsabili pentru educatia copiilor.

q       Cunoasterea oricarei limbi straine are o influenta pozitiva asupra dezvoltarii intelectuale a personalitatii.

q       Pentru dezvoltarea gindirii logice, gramatica este la fel de importanta ca si matematica.

Elevii vor dispune de timp pentru a-si ordona gindurile.

Profesorul va oferi cuvintul elevilor pe care intentioneaza sa-i evalueze la acest capitol si va completa fisa de observare.

Fisa de observare nr.2:

NOTE SI COMENTARII

Fiecare din momentele vizate in fisa de evaluare poate fi cotat la maximum 2 puncte.

Elevul poate acumula 10 puncte.

Profesorul va oferi punctele respective in functie de adecvarea alocutiunii lansate parametrilor din fisa de observare.

v      Standard

Prezentarea unei alocutiuni coerente de 2-3 minute vizind probleme de interpretare a textului literar citit independent.

v      Forme de evaluare

Conferinta de lectura

v      Desfasurarea evaluarii

Toti elevii au citit independent Micul print de A. de Saint-Exupery.

Cu citeva zile inainte de conferinta, profesorul prezinta o lista de subiecte legate de textul respectiv, dintre care elevii isi pot alege unul. Asemenea subiecte ar putea fi:

q       Oamenii pe care i-a cunoscut in calatoria sa Micul Print.

q       Locurile pe care le-a vizitat in calatoria sa Micul Print.

q       Afinitati sufletesti intre narator si Micul Print. etc.

In ziua conferintei, profesorul se documenteaza asupra alegerii facute de elevi si scrie pe tabla numele persoanelor pe care le va evalua.

Evaluind abilitatea de a vorbi in baza lecturii, profesorul observa mutatis mutandis si intelegerea textului la lectura independenta.

Fisa de observare nr.3

NOTE SI COMENTARII

Profesorul trebuie sa aiba grija ca asemenea conferinte sa nu se transforme in recitarea unor alocutiuni scrise si raportate.

Elevii care nu vor face prezentari la aceasta conferinta pot participa la ea, adresind intrebari colegilor sau incluzindu-se in discutie pe parcurs, fara sa fi fost nominalizati initial.

Fiecare din momentele vizate in fisa de evaluare poate fi cotat la maximum 2 puncte.

Elevul poate acumula 10 puncte.

Profesorul va oferi punctele respective in functie de adecvarea alocutiunii lansate parametrilor din fisa de observare.

v     Obiectiv de referinta

Sa sustina un dialog direct sau la distanta.

v      Standard

Sustinerea unui dialog in circumstantele date, cu limita de timp (5 minute) sau de replici (10 replici).

v      Forme de evaluare

Jocul de rol.

v      Desfasurarea evaluarii

Profesorul pregateste citeva subiecte pentru discutie, cu roluri diferite ale participantilor.

De exemplu:

q       Elevul se adreseaza profesorului cu rugamintea de a-i recomanda o carte captivanta pentru lectura.

q       Mama se adreseaza fiului / fiicei cu rugamintea de a o ajuta la treburile casnice.

q       Doi copii discuta despre un film vizionat recent.

Profesorul distribuie rolurile si descrie situatia de comunicare.

Elevii discuta, in limitele de intindere indicate, in subiectul propus.

Profesorul evalueaza abilitatea de a asculta si de a vorbi, de a formula o intrebare si o replica.

Fisa de observare nr.4

NOTE SI COMENTARII

Subiectele alese trebuie sa fie accesibile pentru clasa respectiva.

Distribuind rolurile, profesorul va avea grija sa evite situatiile de conflict si cele jenante.

v     Obiectiv de referinta

Sa sustina un monolog simplu cu caracter informativ intr-o situatie inedita.

v      Standard

Lansarea unei informatii elaborate independent, de max. 2 minute, fara utilizarea notelor, a textului scris etc.

v      Forme de evaluare

Prezentarea orala.

v      Desfasurarea evaluarii

Profesorul explica sarcina de a produce un text informativ (anunt, prezentare de obiecte, servicii etc.).

q       De exemplu, toti elevii vor avea de prezentat o informatie despre mijloacele de transport cu care se deplaseaza cel mai frecvent.

Elevii au timp pentru a-si proiecta / schita prezentarea si pentru a-si pregati alocutiunea.

Elevii care urmeaza sa fie evaluati la acest capitol isi aleg locul si pozitia corporala, pentru a capta atentia eventualilor ascultatori.

Profesorul tine evidenta in baza fisei de observare.

Fisa de observare nr.5

NOTE SI COMENTARII

Deoarece acest tip de evaluare nu vizeaza unitati de continut curricular, ci doar abilitati de comunicare, profesorul va urmari comportamentul elevilor in procesul lansarii informatiei, avind grija ca acea informatie sa fie relevanta pentru elevi.

In procesul analizei si aprecierii verbale a prezentarilor, se va insista asupra coerentei vorbirii, a potrivirii intonatiei, asupra alegerii formulelor de adresare.

LECTURA

Evaluarea deprinderii de a citi, de a intelege la lectura textul are afinitati cu intelegerea dupa auz, dar depaseste cadrul acesteia la fel cum insasi abilitatea de a citi este formata ulterior abilitatii de a intelege vorbirea articulata. Ceea ce se cistiga atunci cind intelegerea unui text este evaluata prin lectura, nu prin audiere este timpul (viteza cu care se desfasoara evaluarea) si posibilitatea de a reveni la text in caz de incertitudine. Pentru elevii care au memoria vizuala bine dezvoltata orice lectura este si o ocazie de a memoriza ortograme sau cuvinte noi.

v     Obiectiv de referinta

Sa recunoasca intr-un text citit elementele descriptive, narative, dialogale;

v      Standard

Delimitarea intr-un text literar de 300-350 a tuturor modurilor de expunere (descriere, naratiune, dialog).

v      Forme de evaluare

Rezumarea secventelor cerute.

v      Desfasurarea evaluarii

Elevii primesc textul si pot sa-l citeasca ori de cite ori au nevoie.

Profesorul anunta sau distribuie sarcinile pe care elevii le vor realiza strict individual, fara a pune intrebari profesorului si fara a discuta inde ei.

De exemplu:

q       Rezumati in 50-60 de cuvinte naratiunea.

q       Rezumati in 20-30 de cuvinte descrierea ninsorii.

q       Rezumati in 50-60 de cuvinte dialogul.

q       Rezumati in 3 enunturi informatia care se refera la Gelu.

q       Rezumati in 3 enunturi informatia care se refera la Adriana.

La aprecierea lucrarilor, profesorul va aplica un barem clar elaborat a priori. A se vedea mai jos.

MODEL:

Se da textul:

Intr-o zi de decembrie, cum se oprise in fata unei librarii, lui Gelu i se paru ca o recunoaste, oglindindu-se in geamul jumatate inghetat al vitrinei, pe Adriana, trecind tocmai strada, spre celalalt trotuar. Se-ntoarse surprins si vazu ca intr-adevar era ea. O recunoscu dupa mantou, caci fata isi ascundea obrazul , voind parca sa-l evite. Trecu repede de partea cealalta si o ajunse din urma.

De ce fugi, Adriana? S-ar spune ca ma ocolesti.

Intr-adevar. Te ocoleam.

Rise. Avea miinile incarcate cu diverse pachete si Gelu trebui sa-i ia

citeva, pentru ca sa-i poata stringe stinga, pe care ea i-o intindea grabita.

Uite, spuse ea incurcata, era vorba de un secret. Un complot. Nu insista, fiindca n-am sa-ti spun.

Totusi . , incerca Gelu sa insiste.

Nu vi se pare ca sinteti prea indiscret, domnule? intrerupse fata ingenua.

Si pe urma, cu glasul ei firesc:

Fii cuminte. Am sa-ti explic mai tirziu. Deocamdata am o intilnire si inca una misterioasa.

Cu cine? nu se putu opri el sa intrebe, dar raspunsul deveni inutil, caci, in aceeasi clipa, Cecilia le iesea drept inainte. Fetele schimbara un mic semn de complicitate si Cecilia, mirata de prezenta lui Gelu, izbucni in ris.

Nu mai puteau sa-i ascunda nimic. Era vorba de o petrecere pe care Adriana o aranja acasa numai pentru ei de revelion. Faceau acum pregatirile si decideau ultimele detalii. Ar fi vrut sa-i faca intreaga surpriza aceasta, dar acum, fiindca tot s-au tradat, cel putin sa le fie de folos.

In ajunul sarbatorii, Gelu iesi in oras sa faca ultimele tirguieli. Intrase intr-o florarie sa cumpere citeva mladite de visc si tocmai mingiia acele frunze verzi, pe care o vinzatoare i le stringea frumos in buchet, cind vazu pe fereastra citiva fulgi albi. Deschise usa si ramase in prag sa priveasca. Nu ningea inca. Erau doar vagi puncte albe, care se pierdeau in aer. Gelu intinse palma. Simti un bob de raceala si abia avu timpul sa distinga o mica stea care se topi imediat.

Mihail Sebastian

Barem:

q       Rezumati in 50-60 de cuvinte naratiunea.

3 puncte pentru:

Fidelitatea reproducerii textului rezumat: respectarea indiciilor de timp si spatiu, pastrarea personajelor, includerea tuturor momentelor importante.

2 puncte pentru:

Excluderea elementelor secundare si respectarea limitei de intindere.

1 punct pentru

Organizarea gramaticala a rezumatului (utilizarea constructiilor verbale, a pronumelor si adverbelor).

2 puncte pentru

Pastrarea vocabularului din textul original.

2 puncte se atribuie pentru corectitudinea textului scris.

NOTE SI COMENTARII

Profesorul verifica lucrarile scrise ale elevilor. In acest sens, lectura ca deprindere integratoare se combina cu scrierea.

Texte de acest fel, care nu au fost studiate, dar care contin diferite moduri de expunere, se pot utiliza pentru verificarea tehnicii de lectura a textului la prima vedere si pentru evaluarea abilitatilor de lectura expresiva.

v     Obiectiv de referinta

Sa recunoasca si sa contureze rolul mijloacelor artistice studiate;

v      Standard

Recunoasterea si comentarea mijloacelor artistice marcate intr-un text nestudiat.

v      Forme de evaluare

Test.

v      Desfasurarea evaluarii

Elevii au la indemina textul artistic in care au fost marcate cuvinte si imbinari vizate in test. Se poate reveni la text ori de cite ori e nevoie. Alternativ, profesorul poate dicta sau scrie pe tabla textul.

Profesorul distribuie si testul.

La expirarea timpului, profesorul aduna si verifica testele.

MODEL:

Se da textul:

PRIMAVARA

Din tren, in zori, vad cerul ca o apa

Prea limpede cu scoica lunii-n fund.

Plopi nalti la luminisuri dau sa-ncapa:

Iscoade sint si zarile patrund.

Spre rasarit ard coifuri parca-n para,

Cu jar de aur suliti se aprind;

De-acuma gloata umbrei o sa piara,

Arcasii tainici arcurile-si prind.

Dar meri si peri si pruni de pe coline

Raspund si ei, tragind cu praf de flori,

Si-n biziit de gloante de albine,

Desfasura un lant de tragatori.

Podgoria-i toata nouri de srapnele

Incremenite-n aer de Prier.

De raze fugarite rindunele

In escadrile razletite pier.

E soarele biruitor. Ciresii

Au ridicat, invinsi, steag alb in vint.

Livezile isi numara plaiesii

Un cuc dicteaza pacea pe pamint

Ioan Pillat

Barem: Test:

Numiti figura de stil din primul vers.

1 pct.

Identificati si rescrieti toate personificarile din text; comentati desfasurat una.

2,5 pct.

0,25x6= 1,5 pct.

1pct. pentru comentarea unei personificari

Apreciati intr-un enunt rolul enumeratiei din catrenul al treilea.

0,5 pct.

Definiti metafora. Ilustrati cu doua exemple din text, restabilind comparatia initiala.

2 pct.

1 pct. pentru definitie

1 pct. pentru cele 2 exemple

Interpretati figura de stil din versul Podgoria-i toata nouri de srapnele.

1 pct.

Analizati, in 5-7 rinduri de text coerent, lexicul poeziei prin raportare la titlu.

2 pct.

0,5 pct. pentru nominalizarea lexicului ce tine de primavara

1 pct. pentru analiza coerentei lexicale a textului

0,5 pct. pentru scrierea textului coerent in limitele indicate

Apreciati intr-un enunt imaginea globala a textului, derivata din utilizarea termenilor militaresti.

1 pct.

NOTE SI COMENTARII

Aplicarea unui test de felul acesta substituie producerea unui comentariu liber, care necesita mai mult timp si este mai greu de apreciat obiectiv.

Analiza detaliata in cadrul unui test a figurilor de stil marcate intr-un text literar face posibila aprecierea abilitatilor elevului vs acest standard, fara a-l lasa pe ultimul loc intr-o lucrare de proportii si fara a-l dizolva printre alte sarcini.

v     Obiectiv de referinta

Sa inteleaga in detalii continutul textului citit;

v      Standard

Demonstrarea intelegerii in detalii a textului literar prevazut pentru studiere, fara utilizarea textului.

v      Forme de evaluare

Completarea unui chestionar asupra textului.

v      Desfasurarea evaluarii

Elevii au sarcina sa citeasca independent acasa un text care urmeaza sa fie studiat / sa revizuiasca textul deja studiat la literatura romana.

Profesorul elaboreaza un chestionar sau citeva variante de chestionar asupra textului si il distribuie elevilor la clasa.

La elaborarea chestionarului se vor formula intrebari diferite, urmind sa se verifice atentia, memoria, abilitatea de intelegere a textului.

Acum elevii nu pot folosi textul propriu-zis si nici nu pot discuta asupra textului. Raspunsurile sint strict individuale.

Ca varianta alternativa pentru evaluarea acestui standard, ar fi sustinerea unei conversatii ghidate de profesor asupra continutului textului, povestirea pe fragmente a textului etc.

Se da textul:

Domnul Goe de I. L. Caragiale

Chestionar:

Cum este imbracat Goe?

Cine il insoteste pe Goe in calatorie?

Cum a absolvit Goe anul scolar precedent?

Cit timp dureaza calatoria?

Prin ce gari trece trenul?

La ce gara ajunge?

Cum s-a pierdut biletul lui Goe?

De ce anume la Zece Mai este organizata plecarea la Bucuresti ?

De ce este aplicata amenda?

Cite personaje sint in text?

Care este rolul ciocolatei in relatiile lui Goe cu mamita?

Cum a aflat personalul trenului cine a tras alarma?

De ce trenul ajunge cu intirziere de citeva minute?

De ce nu se poate sti cine a tras manivela?

Cum apreciati comportamentul lui Goe?

NOTE SI COMENTARII

Pentru acest gen de evaluare, este bine ca textul sa fie narativ, cu informatii usor descifrabile.

In acest fel, profesorul se va documenta asupra gradului de cunoastere a textului.

v      Standard

Intelegerea detaliata a textului stiintific (de 200-250 de cuvinte) citit independent, cu utilizarea textului.

v      Forme de evaluare

Test

v      Desfasurarea evaluarii

Profesorul pregateste cite un exemplar de text stiintific, din domenii apropiate elevului, pentru fiecare persoana.

Testul elaborat vizeaza nu cunostintele din domeniul respectiv, ci abilitatea de a intelege prin lectura independenta un text stiintific.

Elevii citesc textul si cauta in el raspunsuri la intrebarile testului.

MODEL:

Se da textul:

SCOALA FLAMANDA

In anul 1430, a inceput sa se dezvolte un stil de pictura foarte diferit, in Tarile de Jos (Belgia si Olanda de astazi), regiune cunosctua atunci sub denumirea de Flandra si care ii apartinea Ducelui de Burgundia. La fel ca si Italia, Flandra era o tara cu orase prospere, fapt considerat de multi critici ca fiind motivul principal care a facut ca arta provenita din acea regiune sa fie mult mai ferma, mai putin constient aristocrata. Si, la fel ca in Italia, perioada de inflorire a artei flamande a coincis cu perioada unui progres tehnic important - aparitia picturii in ulei. Pigmentii amestecati cu ulei aveau o luminozitate pe care tempera, cel mai des utilizat in cazul picturilor mari, nu o putea atinge. In vreme ce tempera, ca de exemplu in cazul frescelor, trebuia aplicata rapid si se preta doar la un tratament grosier, pictura in ulei putea fi realizata, strat cu strat, atita timp cit ii lua pictorului pentru a reda detaliat toate efectele dorite.

Scoala de pictura flamanda a fost fondata de catre Robert Campin, insa cei mai ilustri reprezentanti ai ei au apartinut unei generatii viitoare. Jan van Eyck a fost primul mare pictor in ulei european si un portretist de o mare virtuozitate. Marea lui abilitate de a exprima jocul de lumini, pe diferite obiecte, a fost posibila doar datorita noilor vopsele cu care el lucra.

Arborele lumii

Test:

Ce teritoriu se numeste Flandra?

Cine a fost fondatorul scolii flamande?

Prin ce a devenit celebra scoala flamanda?

Cum se prepara vopselele in ulei?

De ce a fost posibila dezvoltarea impresionanta a artei in Flandra?

Cu care tara este comparata Flandra?

Prin ce este progresista pictura in ulei in raport cu tempera?

Ce a fost posibil datorita noilor vopsele cu care lucra Jan van Eyck?

Barem:

cite 1 pct. pentru fiecare raspuns corect;

2 pct. pentru corectitudinea segmentelor scrise.

NOTE SI COMENTARII

Majoritatea intrebarilor sint literale, pentru ca domeniul testat este intelegerea independenta a textului stiintific, fara ca profesorul sa dea explicatii si sa raspunda la intrebarile elevilor.

In lipsa posibilitatii de a multiplica un text stiintific, procedura se poate realiza pe orice text nestudiat inca din manualele de stiinte umaniste.

v      Standard

Intelegerea unui text literar de 150-200 de cuvinte, la 2 lecturi independente.

v      Forme de evaluare

Discutie de grup asupra lecturii. .

v      Desfasurarea evaluarii

Profesorul distribuie un text literar pentru lectura independenta.

Elevilor li se da timp pentru a citi de 2 ori textul.

La primele evaluari de acest fel, profesorul poate raspunde la citeva intrebari elementare, de precizare a sensului cuvintelor, dar nu va incuraja discutii largi asupra textului.

La incheierea celei de-a doua lecturi, profesorul stringe textele si ii lasa pe elevi sa discute asupra textului, formulind citeva intrebari.

Profesorul nu se implica in discutie, ci urmareste participarea elevilor supusi evaluarii (conform fisei nr.6).

MODEL:

Se da textul:

Totul o incinta pe Ann in orasul transilvanean: strazile largi, vitrinele pravaliilor, firmele nemtesti, dialectul sasesc. Dimineata, cind se trezea din somn, ii placea sa priveasca de la fereastra hotelului copiii care treceau spre scoala cu ghiozdanele pe spate. Daca ar fi avut un bloc de hirtie cu ea, ar fi desenat, caci gasea pretutindeni motive de desen.

Cu un desen - unul singur - tot se intorsese de la Sibiu. Erau la o masa, pe trotuar, in fata unui restaurant, la ora prinzului, cind tocmai ieseau copiii de la scoala. Trecea un grup de fetite prin fata lor si Ann o oprise pe una din ele, intrebind-o cum o cheama.

"Ingrid", raspunse ea, putin speriata, iar colegele ei adaugasera cu mai mult curaj: "Ingrid Schreiber".

Ingrid era blonda, avea cozi impletite pe spate, o sapca albastra trasa baieteste pe frunte si doi ochi oblici, care dadeau figurii ei de inger saxon o ciudata gratie de mica tataroaica dobrogeana.

- Ingrid, ti-a spus cineva cit esti de frumoasa? Da-mi o hirtie si un creion din ghiozdanul tau. Vreau sa te desenez.

Mihai Sebastian

Profesorul lanseaza, pentru clasa intreaga sau, mai eficient, pentru echipe de 5-6 elevi, intrebari de discutat, de exemplu:

q       Unde si cind are loc actiunea descrisa?

q       Cine sint personajele textului, ce ocupatie au in text?

Fisa de observatie nr.6:

NOTE SI COMENTARII

Succesul unei astfel de evaluari depinde de abilitatea elevilor de a comunica fara participarea profesorului intr-un subiect formulat de profesor.

In cazul in care discutia nu incepe - nimeni nu are solutii sau nu vrea sa le spuna, profesorul poate modifica parametrii evaluarii - fie ca le va da elevilor posibilitatea de a discuta in perechi - sarcina perechii va fi sa gaseasca un raspuns adecvat la intrebarea care i-a revenit , fie ca va dirija dinsul discutia de grup.

Daca se va recurge la o discutie de grup, e bine ca elevii sa-si formuleze propriul raspuns la intrebarea enuntata de profesor inainte de discutie si, eventual, la incheierea ei.

v     Obiectiv de referinta

Sa extraga din textul citit informatiile aferente ideii / ideilor principale;

v      Standard

Formularea ideilor principale si a cite doua idei aferente ideilor principale, intr-un text literar de 200-250 de cuvinte, citit independent.

v      Forme de evaluare

Gruparea informatiilor din text in raport cu ideile formulate.

v      Desfasurarea evaluarii

Profesorul distribuie un text care urmeaza sa fie citit independent.

Pe tabla sau pe un poster, profesorul va scrie planul dezvoltat de idei al textului.

Sarcina pusa in fata elevilor este de a scrie pe o foaie, impartita in doua coloane, ideile formulate si informatiile din text.

MODEL:

Se da textul:

Eram la Ierusalim cind Cook, societatea engleza de turism, a organizat o excursie la Petra, misterioasa cetate ascunsa in munti, intre Marea Moarta si Marea Rosie, a vechiului neam arab al nabataenilor, care traiau acum doua mii patru sute de ani din negot, facind schimb de aur, argint si margaritare contra fier, bronz si plante medicinale si de boiangerie, cu Orientul mediteranean, Palestina, Persia si Egiptul.

In drumul lung poposeau cu camilele lor in ascunzisul care inchidea ca o poarta pajistea rotunjita de hora inalta a muntilor de calcar, inverzita de bolboroseala piriului rece numit de arabi Musa, in amintirea lui Moise. Acolo au ridicat arabii orasul Petra, care timp de secole a dominat stepa si s-a imbogatit de pe urma vamii pe care o percepeau la trecerea prin desert a caravanelor altor triburi.

Orinduirea lor era atit de puternica, incit au rezistat la atacurile persilor, macedonenilor si romanilor, care incercasera zadarnic sa patrunda in cetatea lor; iar daca un ins, din intimplare, se strecura printr-o crapatura a stincii si-i aparea orasul in fata, era dus imediat pe muntele mortii si sacrificat zeului. In anul 106, legiunile imparatului Traian au izbutit sa le patrunda taina si Petra devine provincie romana.

Cella Delavrancea

NOTE SI COMENTARII

La expirarea timpului afectat, profesorul aduna lucrarile si are in fata marturii ale faptului in ce masura elevii stiu sa utilizeze informatia dintr-un text pe care il au la indemina.

Prin asemenea evaluari, se ating obiective transdisciplinare, caci elevul isi formeaza astfel abilitati de munca intelectuala.

v     Obiectiv de referinta

Sa integreze achizitiile noi in sistemul propriu de informatii;

v      Standard

Utilizarea informatiilor noi, dintr-un text nonliterar (de 300-400 de cuvinte), citit independent, pentru producerea unui text propriu.

v      Forme de evaluare

Eseu nestructurat.

v      Desfasurarea evaluarii

Profesorul distribuie un text nonliterar, pe care elevii il vor citi independent, pentru a produce in baza lui un eseu nestructurat Ce am aflat din acest text.

Elevul poate sa lucreze intr-un sistem propriu de semne de lectura, marcind pentru sine informatiile noi si separindu-le pe cele principale de cele secundare.

Informatiile noi pentru fiecare elev pot fi altele.

Ceea ce va fi aflat din lectura textului, racordat la cunostintele anterioare ale elevului, va constitui suportul informational al eseului.

MODEL:

Se da textul:

Lina, material cu larga folosinta in arta populara, intrebuintat in confectionarea pieselor de port si a tesaturilor de interior. Numarul mare de tesaturi din lina intilnite in locuinta taraneasca, cantitatile de lina folosite pentru realizarea unor categorii de tesaturi (15 - 20 kg ) se explica prin abundenta acestui material, produs al industriei casnice taranesti. Despre numarul turmelor din tarile romanesti, despre comertul cu lina amintesc numeroase documente sec. 14. In sec. 15 si 16 se facea comert intens cu "Tinuturile turcesti" cu oi pentru carne, in timp ce lina era prelucrata si exportata cu precadere in tarile apusene. Urmarind cifra exportului, constatam ca in anul 1839 se ajunsese la 1 531 185 de ocale, asa cum rezulta dintr-o statistica oficiala din Tara Romaneasca. Lina folosita la confectionarea pieselor de port este de buna calitate, cu firul elastic si matasos, provenind de la oi de rase superioare - tigaie, merinos si stogosa. Prelucrarea ei se facea in cadrul unor ateliere Prelucrarea linii in gospodarie s-a facut in toate zonele etnografice ale tarii. Procesul incepe cu tunsul oilor si spalatul linii, dupa care urmeaza pieptanatul, operatie prin care se separa doua calitati de lina. Pieptanatul se face cu piepteni cu coada de lemn si dinti de metal, lucrati de rudari. Parul tras in piepteni se leaga in caiere pentru a fi tors cu furca. Canura care ramine incilcita intre dintii pieptenilor se scarmana si se da la darac pentru a fi toarsa. Parul cu firul lung, tors si rasucit, este folosit ca urzeala sau ca urzeala si bateala la briie, bete sau pestelci. Lina toarsa in diferite grosimi, in functie de destinatie, se vopseste in casa sau la boiangii. Uneori lina se vopseste si netoarsa. Lina pregatita astfel se foloseste la tesut. Unele tesaturi se prelucreaza in instalatii speciale, pentru a deveni mai suple si mai dense. Documentele sec.15 marcheaza o mare raspindire a pivelor si viltorilor, necesare prelucrarii tesaturilor din lina, deosebit de importante pentru ilustrarea dezvoltarii mestesugurilor taranesti avind ca scop prelucrarea linii. Catre sfirsitul sec.19, in ornamentarea tesaturilor a patruns si firul de "linica" din comert, fara sa se extinda prea mult din cauza pretului ridicat si a slabei rezistente la spalat. Linica a fost intrebuintata in multe zone ale tarii. Cu aceste fire se realizau motivele decorative pe stergare si pe camasi, pe catrinte si pe fote etc. Introducerea firelor de lina prelucrate industrial a permis largirea gamei cromatice a tesaturilor, deoarece pina atunci se foloseau in general fibre vopsite cu ajutorul colorantilor vegetali.

Dictionar de arta populara

NOTE SI COMENTARII

Profesorul va aprecia eseul in functie de gradul in care a fost asimilata si reprodusa informatia din text, fara ca eseul sa apara ca un rezumat al articolului enciclopedic respectiv.

Selectarea textului informativ se face in dependenta de alte texte studiate (bunaoara, dupa studierea fragmentelor din Amintiri din copilarie de Ion Creanga, unde autorul se refera la ocupatia principala a humulestenilor).

v     Obiectiv de referinta

Sa depisteze valorile etice ale personajelor / eroului liric al operelor literare;

v      Standard

Formularea intr-un enunt a sentimentelor eroului liric (in baza unui text liric de 100-200 de cuvinte), citit independent si ilustrarea cu citate din text.

v      Forme de evaluare

Scrierea despre textul literar.

v      Desfasurarea evaluarii

Profesorul distribuie textul poeziei pentru lectura independenta.

Daca este nevoie, raspunde la citeva intrebari de precizare a sensurilor unor cuvinte.

Se explica sarcina de scriere despre textul literar:

Prezentati intr-un enunt dezvoltat sentimentele eroului liric, deduse din lectura poeziei.

Argumentati-va afirmatia cu 3 citate din text.

MODEL:

Se da textul:

Prietenul care nu vine

Cind il astept si cind mi-i greu

Ramine-abia pe jumatate

Sa dainuiasca-n pieptul meu.

De parca s-ar fi dus pe valuri

De parca undeva l-au prins

Si-l leaga de-un catarg cu funii

De-asupra unui rug aprins.

De parca sint luat de ape

Iar el rizind usor pe mal

C-o visla lunga ma impinge

Cu tot cu spume si cu val.

Ramine-abia pe jumatate

Prietenul necredincios

Iar amintirea lui taios

Ca o aripa frinta bate.

Liviu Damian

NOTE SI COMENTARII

Ca si alte probe de scriere despre textul literar, aceasta se orienteaza spre un anumit aspect al textului. Scrierea este doar o modalitate de a face dovada intelegerii textului literar la lectura independenta.

Nota:

Ideea unor standarde subordonate obiectivelor cadru / deprinderilor integratorii, in aceasta lucrare vizeaza competentele comunicative, cunostintele lingvistice si literare. Indicii cantitativi din componenta standardelor sint orientati spre performanta si echivaleaza cu punctajul maxim atribuit pentru evaluarea standardului dat.

Realizarea partiala a itemilor proveniti din standardele respective se apreciaza, corespunzator, cu note sub 10.

Bibliografie

Limba si literatura romana. Curriculum scolar pentru clasele V-IX. Iasi, 2000.

Meyer G. De ce si cum evaluam. Iasi, 2000.

Musteata S., Stoica A. Evaluarea scolara. Chisinau, 1997.