Comedia

I Caracteristici Generale:

Comedia, drama si tragedia sunt texte dramatice, specii literare ale genului dramatic.

Comedia este scrisa in versuri sau proza si cuprinde acte, tablouri, scene, cu indicatii scenice intre paranteze pentru jocul actorilor, decoruri.

Daca tragedia avea un conflict putrnic incheiat cu moartea, protagonistului, comedia are un conflict usor derizoriu, care in final se rezolva intr-un mod fericit, vesel. Particularitatea comedie o constitue rasul, umorul.

Categoria estetica a tragediei este tragicul, prin care se realizeaza inaltarea sufleteasca, purificarea, catarsismul: in cazul comediei este comicul: de situatie, de intentie ( ca un contrast dintre, aparenta si realitate, dintre dorinta si capacitate), de caracter, de limbaj, de nume.

Scopul comediei este de a satiriza, de a ironiza si ridiculiza caractere si moraruri.

II O scrisoare pierduta

Capodopera a creatiei lui Carageale si a dramaturgiei romane in general.

Carageale este, un dramaturg din epoca marilor clasici, lumea operei sale comice este mica burghezie din a doua jumatate a secolului XIX - lea, care a tradat idealurile revolutiei de la 1848.

Personajele comediilor sale apartin realitati, dar sunt dominate de o trasatura puternica de caracter, apartinand asa dar atat clasicismului cat si realismului in cat se poate fi vorba la Carageale despre un realism clasic.

III Tema comediei O scrisoare Pierduta

O constitue politicianul epocii, dramaturgul alege cele mai ridicole momente ale vietii politice desemnarea candidatilor, campania electorala si votul.

Actiunea se petrece, cum insusi autorul precizeaza: "in capitala unui judet de munte in zilele noastre", adica oriunde si oricand. Aceasta ii comfera actualitate.

IV Subiectul comediei

Are la baza un conflict de ordin politic si chiar erotic.

Capitala judetului se afla in ajunul desemnari candidatilor si al alegerilor. Partidul de guvernamant il are in frunte pe Zaharia Trahanache. Sotia acestuia, Zoe Trahanache pierde o scrisoare de amor de la Stefan Tipatescu, prefectul judetului. O gaseste cetateanul turmentat dar ii este sustrasa de Nae Catavencu directorul ziarului "Ragnetul Carpatilor". Catavencu cere partidului desemnarea sa drept candidat, altfel va publica scrisoarea. La inceput nu este acceptata propunerea, Tipatescu oferindu-i alte functii in schimbul scrisorii. Santajul continua si Zoe hotaraste sa fie desemnat si ales, pentru a evita scandalul. In timpul intrunirii electorale, dupa discursurile "monumentale" tinut de Farfuridi si Catavencu este anuntat , numele candidatului Agamita Dandanache. Acesta a fost desemnat de la centru pentru ca a folosit acelas santaj: scrisoarea de amor a unei persoane remarcabile, insemnate. Prins cu polita falsificata, Catavencu este obligat sa accepte si chiar sa conduca dupa alegeri, festivitatea organizata a consta in cunoasterea castigatorului.

Conflictul comediei s-a dovedit a fi lipsit de substanta, ca in orice confruntare politica, dar plin de umor si ridicol.

V Personajele Comediei

Creaza o adevarata tipologie ca in teatrul clasic tipul incornoratului (Trahanache), tipul amorezului (Tipatescu), femeiea infidela, adulterina (Zoe), demagogul (Catavencu), prostul fudul (Farfuridi), prostul viclean (Dandanache), slugarul (Tristanda).

Desi sunt tipuri de formatie clasica, unilaterale in caracter ele apartin realismului, simbolizand moravurile burgheziei din a doua parte a secolului al XIX - lea. Au insa valoare de generalizare, de reprezentativitate, apartinand tuturor timpurilor.

Moralitatea de caracterizare a personajelor este indirecta: prin actiunile lor, prin limbaj si nume; apare insa o caracterizare directa prin indicatiile dramaturgului scrise intre paranteze, privind gesturile, mimica, miscarile personajelor in masura sa-i dezvaluie caracterul.

Personajele comediei pot fi grupate potrivit, aparentelor politice: la partidul de guvernamant sau in opozitie.

Zaharia Trahanache

Este prezidentul mai multor comitete si comitii. Sub bogomia sa ascunde o mare viclenie. Accepta cu buna stiinta compromisul, convins fiind ca va descoperi un document cu care sa-l santajeze pe Catavencu. Face parte din categoria sotilor inselati, care incredinteaza onoare de familist tocmai amantului sotiei, pe care il numeste "prieten". Expresia care il caracterizeaza este: "Aveti putintica rabdare!" urmarind astfel amanarea, tergiverseaza. Vehiculeza mereu expresiile fiului sau de la facultate, constructii devenite dovezi ale inculturi: "Unde nu e moral, acolo e coruptie si sotietate fara printipiuri, care va sa zica nu le are !" Numele sau este sugestiv pentru ca simbolizeaza ticaitul, zaharisitul, depasitul, trahanaua este o coca moale, usor de modelat. Vina sa comica este dubla: ca politician si ca sot inselat.

Stefan Tipatescu

Prefectul judetului, este simbolul judetului prin; aventurierul erotic, amorezul. In plan politic si administrativ hotaraste singur. Lui Catavencu ii ofera functii si averi din administratia judetului ca dintr-o mosie proprie. Il caracterizeaza indirect cetateanul turmentat "mosia - mosie, foctia - foctie, coana joitica - coana joitica, trai, cu bani lui Trahanache." Ingrozit de posibilul scandal si de intreaga incurcatura ajunge sa exclame: "ce lume, ce lume, ce lume !", fara a intalege insa ca face parte din aceasta "lume" si ca a contribuit la crearea ei.

Zoe Trahanache

Este femeia voluntara, cocheta si nu poate fi acuzata de ignoranta; cu sentimentele sta "mai rau" dar cu "traducerea" foarte bine. Nici pe Tipatescu nu-l iubeste obsedata fiind nu mai de "scandal"; urmareste nu mai aparenta. In plan politic o caracterizeaza Pristanda: "De la dumneaei asteptam o protectie". In plan sentimental o caracterizeaza cetateanul turmentat: "E dama buna". Ea este stalpul puterii politice in judet. Hotarata sa evite scandalul exclama: "eu il aleg, eu cu barbatu meu". Pe Catavencu il asigura de functii viitoare: "fii zelos domnule Catavenvu nu este cea din urma camera".

Farfuridi si Branzonavescu

Sunt doua personaje care se complecteaza si se sustin reciproc; sunt reprezentanti ai partidului aflat la guvernare. Vina lor este comica e dubla: ca pretinsi politicieni si prin ignoranta. Se caracterizeaza mai ales prin limbajul folosit: "Tradare, tradare dar sa o stim si noi, tradare sa fie daca o cere interesele partidului. Iubesc tradarea dar urasc pe tradatori." Vorbirea lor este incorecta, lipsita de logica: "la doisprazece trecute de fix., o trimitem anonima. Asa da o iscalesc (telegrama). La intrunirea electorala, discursul lui Farfuridi il caracterizeaza asezandu-l in galeria presonajelor politice unde tipul imbecilului: " Sa se revizuiasca, dar sa nu se schimbe, sau sa nu se revizuiasca nimic, dar atunci sa se schimbe pe ici, pe colo, prin punctele esentiale"(constitutia).

Ii caracterizeaza si numele prin rezonanta culinara, sugerandu-se simplitatea.

Catavencu

Este avocat, directorul ziarului "Ragnetul Carpatilor" si fondatorului societatii "Aurora Economica romana". De si este adversarul partidului aflat la guvernare, solicita, santajand, inscrierea sa drept candidat pe lista acestui partid. Se intalege in aceasta situatie ca principiul sau de viata este inprumutat de la Machiaveli: "scopul sciuza mijloacele" (in mod gresit el atribuie acest principiu lui Gambeta). Catavencu este arivistului, al demagogului politic. Se dovedeste a fi insa ignorant lipsit de cunostintele politice elementare si incult; o confirma limbajul folosit in discursurile unde domina lipsa de logica: "Industria romana este admirabila, este sublima, putem zice, dar lipseste cu desavarsire" ("- Bravo!") "Noi ce aclamam ? Noi aclamam munca, travaliul, care in tara noastra nu se face de loc (" - Bravo!"); "Eu vreau ce mi se cuvine in orasul asta de gogomani, unde eu sunt al dintai intre fruntasi politici"; "dupa lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani iata visul nostru indeplinit !" Evolutia sa este neasteptata: la inceput ferm, hotarat sa isi atinga scopul, iar in final ingaduitor si slugarnic.

Gesturile, mimica, vorbirea il caracterizeaza, dezvaluindui fatarnicia numelui sau este simbolica: el este "latratorul cel care vorbeste dar fara acoperire in fapte. Discursul politic este o pura demagogie pentru ca il "ineaca plansul" pentru binele "tarisoarei noastre" care este de fapt binele personal.

Agamita Dandanache

Este tipul politicianului viclean care doreste sa ajunga in camera pe orice cale, folosind ca mijloc politic santajul. Se considera vechi luptator de la "pasopt" si nu se facea sa ramana pe "dinafara". Caracterizarea este facuta direct, prin vorbele sale o auto caracterizare: "Ca romanul impartial, in toate Camerele, cu toate partidele".

Carageale insusi il considera pe Dandanache "mai prost decat Farfuridi si mai comic decat Catavencu"; aceasta pentru ca uita repede, este senil, incurca personajele (pe Tipatescu cu Trahanache) dar nu inapoiaza scrisoarea pentru ca "la un caz, ei poc ! - la razboi !". Numele sau este o sursa a comicului. Agamita derivat de la agamenum intra in contrast cu imaginea regelui din antichitate; Dandanache este tot un derivat de la "dandana" exprimand raul neprevazut, pacostea. Personajul este comic si prin felul de a vorbi: sasait si betic acest mod de rostire al cuvintelor intra in relatie direct cu lipsa de logica in vorbire.

Imaginea personajului ii face pe Zoe si Tipatescu sa-l regrete pe Catavencu. Este atat de actuala intamplarea numirii unui candidat de la centru in cat,legatura poate fi facuta direct cu situatia unor candidati de azi ale unor politicieni bucuresteni in diferite judete ale tarii.

Pristanda

Este tipul politaiului slugarnic, el se afla in slujba celor de la putere. Este un lingusitor care isi urmeaza stapanul incercand mereu sa-i intre in voe. Asa ajunge sa rosteasca mecanic vorbele stapanului in constructii pline de umor: "curat misel, curat - murdar !" Fatarnicia sa este un element principal al comportamentului, dupa ce il aresteaza pe Catavencuafland ca sar putea sa fie desemnat candidat si ales isi schimba comportamentul lingusindul "gazeta dumneavoastra o citesc ca pe o Evanghelie !" in dialogul cu Tipatescu solicita protectie din partea reprezentantilor partidului, in constructie mereu repetand "fomilie mare, renumeratie mica, dupa buget" se aduna atat incultura cat si dorinta de sprijin material pentru devotamentul sau; chiar numele il caracterizeaza; Pristanda este un joc din moldova, sugerand atitudinea slugarnica a politistului care joaca cum ii canta stapanul.

Cetateanul turmentat

Este tipul alegatorului dezorientat in aceasta incurcatura politica electorala, avand o singura nedumerire "Eu pentru cine votez." Reprezentand masa alegatorilor pentru ca are drept de vot fiind "aproprietar" pare sa fie un personaj cinstit, in dorinta lui de vechii lucrator la posta de a duce scrisoarea gasita "agresorului" Il caracterizeaza insa un viciu bautura; asa se explica si faptul ca se produce intreaga incurcatura, intriga: scrisoarea ii este sustrasa de Catavencu pentru ca: " da-i cu bere, da-i cu vin, da-i cu vin, da-i cu bere". Dupa alegeri inchina fericit pentru izbanda si mai ales pentru Zoe, stiind ca de ea depinde intregul demers politic: "in cinstea coanei Joitica ca e dama buna" absenta unui nume ne indreptateste sa consideram ca dramaturgul intentioneaza sa creeze o imagine generala a alegatorului.