Comedia

Comedia

Comedia (fr. Comedie, lat. "comoedie") este o specie a genului dramatic care provoaca risul prin zugravirea satirica a moravurilor (comedie de moravuri), a tipurilor umane (comedie de caracter), prin succesiunea unor situatii neasteptate (comedia de situatii sau bufa). De fapt, orice comedie participa intr-o proportie oarecare la toate cele trei tipuri, ele neexistind in stare pura. Comedia ca specie literara nu trebuie confundata cu categoria estetica a comicului. Comedia este forma specializata a comicului, dar acesta din urma exista si in tragedie sau roman (comicul epic). Comicul exista in celelalte arte si in viata. Se considera ca esenta comicului consta in contrastul dintre aparenta cu pretentii de superioritate si esenta inferioara ce ni se dezvaluie la un moment dat. Daca cel care contempla nu este capabil sa sesizeze respectivul contrast dintre aparenta si esenta, atunci nu poate fi vorba despre comic. Exista un comic nostim - caracterul de neasteptat al contrastului dintre aparenta si esenta; un comic amuzant - contrast nevinovat, ce nu e incompatibil cu principiile superioare ale moralei celui care ia act de gafa; un comic hazliu - contrastul dintre ceea ce noi ne asteptam sa fie ceva si felul cum ni se prezinta, dintre ceea ce tine sa fie cineva si modul cum apare; un comic ridicol - contrastul dintre aparenta si esenta sfideaza normele de comportament in comun, punindu-l pe cel in cauza intr-o situatie de vadita inferioritate. Risul, in acest caz, exprima satisfactia in legatura cu descoperirea adevaratei esente a comportamentului in cauza.

Referiri critice despre comedie:

" ultima faza a liberalizarii comediei coincide cu negatia sa, cu aparitia conceptului complimentar, inevitabil, de anticomedie. La capatul eliberarilor succesive de sub constringeri si dogmatisme, comedia dobindeste in cele din urma dreptul de a se nega pe sine, oarecum in sensul hegelian al disolutiei artei, al suprimarii comunicarii cu publicul, al distrugerii teatrale si chiar al conventiei care o instituie. In aceasta ipostaza, comedia devine propria sa "comedie", o autoparodie, caricatura violenta a procedeelor sale specifice, precum in programul lui Eugen Ionescu: "Nu trebuie ascunse sforile, scrie el, ci facute mai vizibile, deliberat evidente, impinse pina la grotescul profund, la caricatura, dincolo de ironia spirituala a comediilor de salon". Intors in el insusi, ciclul ideii comediei se resoarbe in propria sa negatie?"

(A.Marino, "Dictionarul")

Opere reprezentative din literatura universala:

Aristofan, "Pasarile", "Norii", "Broastele"

Plaut, "Soldatul fanfaron", "Ulcica"

Terentiu, "Fata din Andros"

N.Manchiavelli, "Matraguna"

W.Shackespeare, "Visul unei nopti de vara", "Comedia eroilor", "Cum va place"

Lope de Vega, "Ciinele gradinarului"

Moliere, "Avarul", "Burghezul gentilom", "Pretioasele ridicole"

P.Beaurmachais, "Barbierul dein Sevila", "Nunta lui Figaro"

C.Goldoni, "Hangita", "Sluga la doi stapini"

N.V.Gogol, "Revizorul"

G.B.Shaw, "Pygmalion"

Opere rprezentative din literatura romana:

C.Faca, "Comodia vremii"

V.Alecsandri, "Chirita in Iasi", "Chirita in provintie"

I.L.Caragiale, "O noapte furtunoasa", "O scrisoare pierduta", "D-ale carnavalului"

V.Eftimiu, "Omul care a vazut moartea"

V.I.Popa, "Take, Ianke si Cadir"

G.Ciprian, "Omul cu mirtoaga"

T.Musatescu, "Titanic-vals"

M.Sebastian, "Jocul de-a vacanta", "Steaua fara nume", "Ultima ora"

A.Baranga, "Mielul turbat", "Siciliana", "Opinia publica"

T.Maziliu, "Prostii sub clar de luna"