Prezinta trasaturile prozei realiste, prin referire la o opera literara studiata

Prezinta trasaturile prozei realiste, prin referire la o opera literara studiata

Realismul este o conceptie artistica, literara potrivit careia realul nu trebuie idealizat, ci , dimpotriva, sa fie infatisat obiectiv, tinandu-se seama de veridicitate, cauzalitate, tipicitate etc.

Realismul a aparut in Franta la mijlocul secolului al XIX- lea, ca reactie impotriva romantismului. Urmareste zugravirea cat mai exacta a realitatii. Genul literar specific este cel epic, preferand ca specii literare nuvela si romanul.

Realistii abordeaza teme ca satul si taranul, razboiul, trecutul istoric, ascensiunea arivistului. Sunt prezentate conflicte sociale (cum este cel de clasa din "Jocul ielelor" de Camil Petrescu") si nationale ("Padurea spanzuratilor de L. Rebreanu).

Scriitorii realisti au stil obiectiv si prezinta caractere tipice in imprejurari tipice (eroul reprezinta o categorie sociala, iar imprejurarea traduce un fapt de viata). Desi personajul tipic reprezinta o categorie, acesta are individualitate. Astfel, desi Ion din romanul cu acelasi nume de L. Rebreanu reprezinta pe flacaul sarac dornic de pamant, faptele si destinul lui il individualizeaza.

Autorul are o atitudinea critica fata de realitatea sociala; o asemenea atitudine imbraca forma ironiei la Caragiale, a umorului la Creanga sau a analizei lucide la Camil Petrescu.

Veridicitatea este o trasatura de baza in opera realista.

Sunt utilizate procedee specifice cum sunt tipizarea (Tipatescu, Pristanda), analiza psihologica, tehnica detaliului, colajul (introducerea in text de scrisori, documente, articole de presa).

Realismul este reprezentat in literatura romana de scriitori ca Nicolae Filimon, Ion Creanga, I.L. Caragiale, I. Slavici, L. Rebreanu, C. Petrescu, M. Preda etc.

Tema abordata in romanul "Morometii" este satul si taranul. Marin Preda prezinta viata din satul romanesc din campia Dunarii, aflat la rascrucea istoriei.

Personajul central, Ilie Moromete, intruchipeaza cu obiectivitate o tipologie, si anume capul de familie traditionalist.

Veridicitatea romanului este probata de prezentarea realista si detaliata a consecintelor pe care le-a avut instaurarea comunismului in lumea rurala. De asemenea, Marin Preda se inspira din fapte petrecute in propria familie.

Ilie Moromete este conectat participativ la fenomenul politic si social al comunitatii. Ca personaj reflector, el trece prin filtrul gandirii fenomenele politico-economice care se manifesta in comunitatea din care face parte.

Membru activ la viata comunitatii, el citeste in fiecare duminica presa impreuna cu alti sateni. Prezentand acest aspect, autorul foloseste o alta tehnica realista, si anume colajul: romanul contine extrase din presa vremii.