Dictionar de sinonime litera L

Dictionar de sinonime litera L - esinonime.com

LA prep. 1. (local) asupra, catre, inspre, spre, (inv.) despre, intre, spra, (Isi atinteste privirea ~ noi.) 2 (local) in. (Merge ~ vale.) 3. (cauzal) pentru. (Il pedepsea ~ cea mai mica abatere.) . (final) (inv.) spre. (L a condamnat ~ moarte.)

Ia vb. v. IMBAIA. SCALDA. SPALA.

laba-gstii s. v. ANTONICA. GRANAT. SPILCUTA.

iaba-lpului s. v. PIEDICUTA. TALPA-GASTEI.

laba-matei s. v BURETE DE-CONOPIDA. CREAST COCOSULUI. DROB. DROBU-SOR.

laba-malii s. v. PARPIAN.

labn s. v. CHEFAL.

laba-rsului s. v. BRANCA-URSULUI. CRU-CEA-PAMANTULUI. PICIORUL CAPREI. PIEDICUTA.

LABA s. (ANAT.) (reg.) brnca. (~ la animate.) (BOT.) laba-ursului (Clavaria aurea) = (reg.) bureti-dcgetr (pi.), creasta cocsului.

laba s. v. MEMBRU INFERIOR. MANA. PICIOR.

LABFERMNT s.(EIOL.) cheag, chimozina, lactoferment, (reg.) maia, presura. (~ contribuie la inchegarea laptelui.)

labil adj v. CAPRICIOS. FLUSTURATIC FLUTURATIC. INCONSECVENT. INCONSTANT. INSTABIL. NECONSECVENT. NECONSTANT. NESERIOS. NESTABIL. NESTATORNIC. SCHIMBACIOS. SCHIMBATOR.

LABILITATE s. (FIZIOL.) mobilitate functionala.

labilitate s. v. INCONSECVENTA. INCONSTANTA. INSTABILITATE. NECONSEC VENTA. NECONSTANTA. NESTABILI-TATE. NESTATORNICIE.

LABIRNT s. (livr.) dedal.

labirintic adj. v. INTORTOCHEAT.

labore s. v. LUCRU. MUNCA TREABA.

laborios adj. v. ACTIV. HARNIC. MUNCITOR. NEOBOSIT. NEOSTENIT. SILITOR. SARGUINCIOS. SARGUITOR. VREDNIC. ZELOS.

lbos s. v CRATITA

LAC s (GEOGR.) (pop.) tau (~ de munte.)

LAC s. vernis, (inv.) vernchiu. (~ pentru mobile.)

lac s. v. BALTA.

LACHEU s. fecior, valet, (rar) camerier, (inv., In Mold.) jocheu. (Un ~ la o casa boiereasca. )

lacheu s. v. SLUGOI.

LACOM adj. . avid, rnincacios, nesatul, nesatios, pofticios, (livr.) insatiabil, vorace, (rar) lacomt, lacoms, (inv. si reg.) mancatr, (reg.) lingret, mincart, (Mold.) hulpav, (inv.) hranci, mincci. (Om ~ la mlncare.) 2. aprig, apucator, hraparet, nesatul, (livr.) cupid, rapace, (pop.) hapsi'n. (E un om tare~l) . avid, neandestulat, (livr.) cupid, (fig.) nesatul, nesaturt, nesatios. (~ de bani, de clstig.)

lacom adj. v. AHTIAT. AViD. DORIT DORNIC. JINDUIT. JINDUITOR RAV-NITOR.

LACONIC adj. concentrat, concis, lapidar, scurt, succint, (inv.) rezumalr, (fig.) strans, telegrafic. (O expunere ~ ; stil ~.)

LACONICITTE s. concentrare, concizie, laconism, lapidaritate, scurtime. (~ stilului, a exprimarii.)

LACONSM s. concentrare, concizie, laco-nicitate, lapidaritate, scurtime. (~ stilului, a exprimarii.)

LACRIMA s. 1 strop. (O ~ i se scurgea pe obraz.) . (la pi.) (rar) pa. (Un potop de ~ i-a inundat fata.) . (la pi.) plingere, plins, plansct, plansoare. (Opreste-ti ~ l)

LACTOBIZA s. (BIOL.) iactoza, (pop.) zahar de lapte.

LACTOFERMENT s. (BIOL.) cheag, chimozina, labferment, (reg.) maia, presura. (~ contribuie la inchegarea laptelui.)

LACTZ s. (BIOL.) iactobioza, (pop.) zahar de lapte.

LACUNAR adj. incomplet. (Text~.)

LACUNA s. 1. gol, lipsa. (Completeaza ~ele.) . (FIZ.) vacanta/ ~ a unei retele cristaline.) cusur, defect, deficienta, imperfectiune, insuficienta, lipsa, meteahna, neajuns, pacat, scadere, slabiciune, viciu, (livr.) carenta, racila, tara, (pop. si fam.) betesug, (reg. si fam.) hiba, (reg.) made, tehna, (Olt., Munt. si Mold.) pons, (inv.) greseala, lichea, nedesavlr-sre, rautate. (Un om cu multe ~.)

lada pcii s. v. CHIVOT.

LADA s. cufar, (pop.) tron, (inv. si reg.) sandac, sicriu, (Mold.) sipet, (arg.) purcea. (~ de zestre a miresei.) 2. (TEIIN.) postava, (Transilv.) troaca. (In ~ curge faina macinata, la moara.) . cos, (reg.) casa, cutie, drob, durbna, tarc. (~ la teascul de struguri.)

lada s. v. COSCIUG. SERTAR. SICRIU

LADlN adj. retoroman. (Populatie ~.)

LADNA s. (LINGV.) retoromana.

lai s. v. FLEAC. NIMIC. PALAVRA.

LAGAR s. I (M/L.) 1 campament, tabara, (inv.) salas, tbie. (~ al unui regiment.) 2. castra, (inv.) tbie. (~ roman.) II (TEHN.) palier.

L

LAI adj. negru. (Oaie, lana~.)

LIBAR s. mintean, surtuc, (reg.) laibarc, (prin Mold.) baibarc, (Transilv., Ban. si Mold.) capt. (~ purtat de tarani.)

lil.ar s v JILETCA. PIEPTAR. VESTA.

LAIC adj. lumesc, mirean, mire;iesc, pamin-tean, profan, (rar) secular, (inv. si pop.) pa mantsc, (inv.) politicsc, temporal. (Trebuii bisericesti si treburi ~.)

lainic adj., s. v. INDOLENT. LENES. PUTUROS. TRANDAV. TRANTOR.

lainic s. v. DERBEDEU. GOLAN. HAIMANA. VAGABOND.

LALEA s. (BOT.; Tulipa gesneriana) (livr.) tulpa, (reg.) tulipn, laptele-pasarii.

lalea s. v. BIBILICA.

LAMA s. 1. ascutis, limba, tais. (pop.) custura, pana, plasa tais, (inv. si re,:-.) ascutit, (reg.) leafa, (fig.) buza. (~ u unui iutit, a unui b iccutj.) . pluza, tais. (~ jciastraului, a coasei. )

LAMU s. (TEIIN.) lambar, lambuitor, (reg.) scobitor. (~ dulgherului.)

LAM3R s. (TEHN.) 1. ciubuc ciubucar, lambuitor, (rar) tipar. (~ al zidarului.) iarriba, iambuitor. (reg.) scobitor. (~ al dulgherului )

LMBA s. (TEHN.) 1 vatrai, (reg.) costis, cruce intinzatore, lant., lants, scara, tin-zatc-re, (prin Olt. si Ban.) scarita. (~ la car, canita.) 2. fcder. (~ la o piesa de lemn.)

lmh s. v. COARDA. CRUCEA DINAINTE.

LAMBLIZA s. (MED.) giardiaz.

LAMELR adj. lamelat, (rar) lamels. (Structuram.)

LAMELT adj. lamelar, (rar) Jamels. (Aspect ~.)

LAMELIBRANHIT s. (ZOOL.) bivalva, scoica.

I.imels adj. v. LAMELAR. LAMELAT.

LAMENTA vb. 1. a (se) boci, a se caina, a (se) ieli, a (se) jelui, a (se) plange, a se tangui, a se vaicari, a se vaita, (pop.) a se aoli, a se miseii, (inv. si reg.) a se olalai, a se olecai, (reg.) a se plingtiii, a se scarbi, a se vaiera, a se vaina, u se valacai, (Transilv.) a (se) canta, a (se) dauij, (Mold. si Bucov.) a se frasui, (inv.) a se glsi, a se glasui. (S-a ~ toata ziua.) 2. a geme, a se tangui, a se vaita, (inv. si reg.) a (se) scrivi. (Se ~ 'ie durere.) a (se) seinei, a se sclifosi, a se smiorcai. (A'u te mai ~ atltal)

LAMENTABIL adj. deplorabil, jalnic, mizerabil, nenorocit, prapadit, (livr.) mizer, (inv. si reg.) ticalos, (inv.) misel. (Era intr-o stare ~ )

LAMENTARE s. boceala, bocire, bocit, cainr.re, jelire, jelit, jeluire, lamentatie, plin-gere, plins, tinguiala, tanguire, tanguit, vaitare, vaitat, vaitatura, (pop., fam. si peior.) vaicareala, (pop.) jeluila, (inv. si reg.) olalare, (reg.) vaierre, vaiert, (inv.) obidre, olecare. (O ~ inutila.)

LAMENTATIE s boceala, bocire, bocit, cainare jelire, jelit, jeluire, lamentare, plan-gere, plins, tinguiala, tanguire, tanguit, vaitare, vaitat, vaitatura, (pop., fam. si peior.) vaica-

reala, (pop.) jeluila, (Inv. si reg.) olalare, (reg.) vaierre, vaiert, (inv ) obidre, olecare (O ~ suparatoare.)

LAMINARE s (TEHN.) laminat.

LAMINAT s. (TEHN.) laminare.

iaminatr s. v. LAMINOR IST.

LAMNA s. (BOT.) limb. (~ unei frunze.)

LAMINORST s. (rar) Iaminatr.

lmoste s. v. DIAREE.

lampda s. v FACLA. FACLIE. TORTA

LAMPAGU s. (inv.) fanaragu.

LAMPAS s. vipusca. (~ la hainele militare.)

LAMPA s. felinar, (Transilv.) lamps, (inv.) fanar, fanr. (~ile erau aprinse pe strazi.) 2. tub electronic (O ~ de radio.) lampa de spirt = spirticra, masina do spirt

LAMPIN s. lanterna venetiana.

LAMPISTERE s. lamparie.

LAMURA s. (reg.) puf, pulbere. (~ a fainii.) (fig.) crema, floare, spuma. (~ din ceva.)

LAN s. 1 holda. (Un ~ de rapita.) 2. (la pi.) grane (pi.), holde (pi.). (~ urile au crescut mari.)

LANCASTERIANSM s. (PEDAGOGIE) sistem monitorial.

LANCE s. (MIL., IST.) sulita, (inv.) fste, spicul.

LANDOU s. carucior, carut, trasurica, (rar) carucen. (~ pentru copiii mici.)

lndra s. v. COCOTA. CURVA. FEMEIE DE STRADA. PROSTITUATA. TARFA.

LNDSAFT s. (GEOGR.) peisaj.

langalau s. v. PALANET.

LANGUROS adj. sentimental, (rar) sen-timentalst, (fig. peior.) dulceag, siropos. (Fraze ~.) 2 dragastos, gales, tandru. (I-a aruncat o privire ~ .)

LANITL s. (TEXT.) lana artificiala.

LiVNS vb. 1. a (se) arunca, a (se) azvlrli, a trage, (pop.) a slobozi. (~ sageti.) 2. a se avinta. (Se ~ Intr-o actiune.) a emite. (A ~ un mandat de arestare.)

LANSARE s. I aruncare, azvirlire, tragere. (~ unei sageti.) . emitere. (~ unui mandat de arestare.)

LANTERNA VENETIANA s. lampion.

LANT s. (rar) zale (pi.), (inv. si reg.) ratz, (Maram.) stir, (inv.) catna, lantg, veriga. (Vaca prinsa In ~.) 2.(CHIM.) catena. (Un ~ leaga intre ei atomii de acelasi fel ai unei substante.) . (GEOGR.) sistem muntos, (livr ) catna. (GEOGR.) brau, sir, sirag.(~ Carpatilor.) 5 coloana, convoi, rind, sir, (reg.) trmba. (Un ~ de care.)

lant s. v LAMBA. SUCCESIUNE. SIR. VATRAI.

LANTTA s. (MED) (turcism inv ) nislr

lantg s. v. LANT LANTISOR.

lanturi s pi. v. ROBIE SCLAVIE.

LAOLALTA adv. impreuna, (rar) ollta, (inv. si reg.) delaollta, (prin Munt.) tmba. (Au venii~ la noi.) dimpreuna, impreuna, (inv.) deprena. (Cu totii ~ sa . . .) alaturi, impreuna. (Stau ~ pe marginea ferestrei.)

LAPAROSCOPE s. (MED.) celioscopie, peritoneoscopie (Prin ~ se exploreaza interiorul cavitatii abdominale.)

LAPIDAR adj. concentrat, concis, laconic, scurt, succint, (inv.) rezumatr, (fig.) strans, telegrafic. (Stil~; exprimare. ~.)

LAPIDARITTE s. concentrare, concizie, laconicitate, laconism, scurtime. (~ stilului, a exprimarii.)

LAPIZ s. (GEOL.) carren.

LPIS s. (MIN.) lapislazuli, lazurit.

LAPISLAZLI s. (MIN.) lapis, lazurit.

LPOVITA s. (MET.) fleasca, flescaiala, flescaraie, zloata, (Transilv.) slpoita.

Iaptagioica s. v. LAPTAREASA.

lapagu s. v. LAPTAR.

LAPTE s. 1. lapte acru = lapte batut; lapte batut =■ lapte acru. 2. (CHIM.) lapte de var = apa de var. . (BOT.) laptele-ciinelui (Euphorbia) = laptele-cucului, (pop.) alir, (reg.) aru ; laptele-cucului = a) (Euphorbia) laptele-ciinelui, (pop.) alir, (reg.) aru ; b) (Euphorbia helioscopia) (reg.) alir, buruiana-de-friguri, buruiana-magaresca ; laptele-stiricii (Andro-sace chamaejasme) = laptisor, (reg.) primulta.

laptele-pasarii s. v. BALUSC. LALEA.

lape s. v. BRUSTURE. LIPAN.

lard s. v. SLANINA.

LARG adj. 1 cuprinzator, intins, mare, vast, (inv. si reg.) mereu, (inv.) desfatat. (Un spatiu ~.) cuprinzator, incapator, mare, 'spatios. (O camera ~.) . amplu, intins, mare. (Stirea ocupa un spatiu ~ in ziar.) 4. intins, spatios, vast. (Bulevarde ~.) 5 intins, largit, latit. (Un pulover ~.) fi. lat, mare. (Palarie cu boruri ~.) 7. liber, (inv. si pop.) slobod. (0 legatura ~.) 8. amplu, bogat, cuprinzator. (O perspectiva ~.)

larg adj. v. CULANT. DARNIC. GENEROS. MARINIMOS.

larg s. v. LARGIME. LATIME.

LARGAXTAL s. (FARM.) clordelazin, clor-promazina. (~ este an sedativ.)

larghete s. v. CULANTA. DARNICIE. GENEROZITATE. MARINIMIE.

LRICE s. (BOT.; Larix decidua) zada.

LARNGE s. (ANAT.) _ (pop.) beregata, gitlj, inghititore, (reg.) gi'tita.

LARMA s. 1 balamuc, galagie, harmalaie, huiet, scandal, tambalau, taraboi, tevatura, tumult, vacarm, vuiet, zarva, zgomot, (rar) lrmat, (astazi rar) strigare, (pop. si fam.) chilomn, (inv. si reg.) toi, (reg.) haraimn, halalie, harhalie, tiet, tolobota, tololrti, (Mold., Bucov. si Transilv.) hlca, (Transilv.) llota, (inv.) calabalac, dandana, dananie, dandanie, galceva, (fig.) tigane, (arg.) nasule. (Era o ~ de nedescris.) freamat, galagie, tumult, vuiet, zgomot. (Ce ~ se aude?)

larma s. v. ALARMA.

lrmat s. v. BALAMUC. GALAGIE. HARMALAIE. HUIET. LARMA. SCANDAL. TAMBALAU. TARABOI. TEVATURA. TUMULT. VACARM VUIET. ZARVA. ZGOMOT.

LARVA s. (ZOOL.) (pop.) plod. (~ de broasca.)

Iasca s. v. FAVOARE. PROTECTIE.

LASCV adj. impudic, obscen, senzual, voluptos, (livr.) lubric. (Dans~.)

LASCIVITATE s. (Iivr.) lubricitate. (~ unor gesturi.)

LAS adj., s. fricos, (livr. si fam.) poltron, (pop.) misel, (inv.) codci. ((Om~.)

la schiopca s. v. SOTRON.

LASITATE s. (livr. si fam.) poltronerie.

lste s. pi. v. TAITEI.

LAT adj., s. 1. adj. larg, mare. (Palarie cu boruri ~.) 2. s. latime. (De un ~ de palma.)

lat s. v. PADUCHE.

LATERAL adj. laturalnic. (O pozitie ~.>

lateral adj. v. COLATERAL. LATURALNIC. MARGINAL. MINOR. NEIMPORTANT. NEANSEMNAT. SECUNDAR.

LTEX s. (BOT.) (pop.) suc. (~ ol plantelor laticifere.)

LATIFUNDIAR s. mosier, marc proprietar, (Ban. si prin Transilv.) spanie.

LATIFUNDIU s. domeniu, mosie, (Transilv. > iosg, (inv.) posesiune, prdiu. (~ feudal.)

latin adj. v. PAPAL. ROMAN.

latiu adj., s. v. CATOLIC. ROMANO-CA-TOLIC.

LATAN s., adj. I. s., adj. roman. (Populatie ~.) 2. adj. latinesc. (Limba ~.)

LATINA s. (inv.) latinie. (Carte srris in ~.)

LATINESC adj. latin. (Limba ~.)

LATINESTE adv. (inv.) ramlen.ste. (Vorbeste ~.)

latini vb. v. LATINIZA.

LATINITATE s. romanitate, (rar) romanism. (~ poporului roman.)

LATINIZA vb. (inv.) a latini. (A ~ o limba.)

LTITA s.(IIIT.; Alburnoides bipunctatus) (Munt. si Olt.) soreta.

latrinr s. v. VIDANJOR.

latrina s. v. CLOSET. TOALETA. VECE.

LATURA s. l.(GEOM.) (inv.) plasa. (~ a unui poligon.) 2 dunga, margine, muchie. (~ palului, a cutiei.) 3. extremitate, margine, parte. (Doarme pe ~ dreapta a patului.) . coasta, duuga, parte. (Sta intins pe-o~.) 5. directie, parte, sens. (Veneau spre noi din toate ~.) fi. aspect, infatisare. (~ vesela a lucrurilor.)

latura s. v. REGIUNE. TINUT.

LAT s. 1. ochi, (reg.) ocht. (~ la o sfoara.) 2. (reg.) smac, (Bucov. si Mold.) sfac, (prin Olt. si Munt.) tivc, (inv.) mreaja, si'lta. (~ de prins pasari, clini.) . streang, (pop.) juvat, (reg.) hat, (inv.) arcan. (~ la capului unei funii.)

lat s. v. COAMA. CREASTA. CULME.

LAUDATIV adj. elogios, encomiastic. (Cu-vlntare ~.)

LAUDA s. 1. cinste, cinstire, elogiu, giorie, marire, omagiu, preamarire, preaslavire, proslavire, slava, slavire, (inv.) marie, pohfla, pohvalnie. (Aduceti ~ eroilor.) . binccuvln-tare, glorificare, marire, preamarire, preaslavire, proslavire, slava, slavire. (~ vremurilor noastre.) . compliment, flatare, magulire. (E sensibil la~e.)

lauda s. v. APRECIERE. AROGANTA. ATENTIE. CINSTE. CINSTIRE. CONSIDERATIE. FALA. FUDULIE. INFATUARE. INFUMURARE. INGAMFARE. MANDRIE. ONOARE. ORGOLIU. PRETUIRE. RESPECT. SEMETIE. STIMA. TRECERE. TRUFIE. VANITATE. VAZA.

LAUR s. (BOT.) 1. (Datura slramonium) ciumaaie, (Inv. si reg.) maslg, (reg.) bolan drita. bolanzela, brciu, cornuta, fie, mase-lr, nebuneala, tatla, turbare, boii prncilor, ciuma-ftei, mar ghimps, marul prcului. (Laurus nobilis) dafin, (prin Traiisilv.) lrban.

LAVABOU s chiuveta, lavoar, (astazi rar) toaleta. (~ pentru spalat.)

LAVANDA s. (BOT.; Lavandula angusti-folia) ievantica, (inv. si reg.) spichnt, (inv.) spic.

lavna s. v. AVALANSA.

LAVOR s. . chiuveta, lavabou, (astazi rar) toaleta. (~ pentru spalat.) 2 spalator (~ comun.)

LA VRAC S.(IHT.; Morone labrax) lup-de-mare. salau de-mare.

lavrentna s. v. SULIMAN. VINERITA.

lax adj. v. DESTINS. LEJER.

LAXATAV s (FARM.) purgativ, (pop.) curatenie, (inv.) purgamnt, purgtie.

laz s. v. CURATURA.

lazaret s. v. INFIRMERIE.

LAZURT s. (MIN.) lapis, lapislazuli.

labadu vb. v. EXISTA. FI TRAI. VIETUI.

LABARTA vb. a se largi. (Haina s-a ~.)

LABARTARE s. largire. (~ unei haine.)

LABARTAT adj. largit (Haina ~.)

LACR s.(ORNIT.; Acrocephalus ) privighe toare de-stuf.

LACARIE s. aparaie, aparie, balta, baltoaca, lacarie, udatura, (pop.) udela. (Mare ~ era pe jos.)

LACARE s. aparaie, aparie, balta, baltoaca, lacaraie, udatura, (pop.) udela. (Mare ~ era pe strada.)

LACATUS s. (Ban. si Transilv.) slogar.

LACOM vb. 1. a se calici, a se scumpi, a se zgirci, (prin nordul-vestul Munt. si nord-estul Olt.) a se pungi. (Nu ie mai ~ atilal) 2. a jindui. a rlvni, (inv.) a zavistui. (A se ~ la bunurile altuia.)

LACOME s. 1. nesat, (livr.) insatiabilitte, voracitate, (rar) nesatiabilitte, (pop.) sat, (inv.) pofta. (~ la mlncare.) 2. aviditate, nesat, pofta. (Privea cu~la.. ) (livr.) cupiditate, rapacitate, voracitate. (~ pusa In slujba imbogatirii.)

laeomt adj v AVID LACOM. MANCACIOS. NESATUL. NESATIOS. POFTICIOS.

lacoms adj. v. AVID. LACOM. MANCACIOS. NESATUL. NESATIOS. POFTICIOS

laeraras adj. v INLACRIMAT. JALNIC. SFASIETOR. TANGUIOS. TANGUITOR. UD. UMED. UMEZIT.

LACRIMA vb. a plinge. (De ce ~ )

LACRIMR s. (CONSTR.) picurar.

LACRIMARA s. (MAR.) gutiera.

LACRIMRE s. plangere, plans, pllnset, plinsoare, (inv. si reg.) plansatra. (~ cuiva.)

LACRIMAT adj. inlacrimat, pllns (Om~.)

LACRIMIOARA s. (BOT.; Convallaria majalis) margaritar, margaritare!, (pop.) margarit, (reg.) clopotel, sufletcl.

LACRIMTA s. (BOT.; Majanthemum bi-folium) (reg.) umbraviora.

LACULT s. lacusor. (Un~ cu apa dulce.)

LACUSTA s. (ENTOM.; Locusta migratoria) (reg.) cal de irba.

lacusta verde s. v. CALUT. COSAS.

LACUSR s. laculet. (Un ~ de munte.)

ladatie s v. LADISOARA. LAD1TA.

ladir s. v. SLEPAR.

LADISOARA s. ladita, (rar) ladatie, ladta, (inv. si reg.) sicrias, (inv.) chichita, sicrinl

LADTA s ladisoara, (rar) ladatie, ladta, (inv si reg.) sicrias, (inv.) chichita, sicrinl.

Iadta s v. STUP.

Iadnca s. v CARTUSIERA.

ladta s. v. LADISOARA. LADITA.

LAFAI vb. a se rasfata, (inv. si reg.) a se proslavi. (Se~ pe cuptor.) . a huzuri. (Se ~ in belsug.)

LAFARE s. huzur.

laibarc s. v LAIBAR. MINTEAN. SUR TL'C

LAIBARS s laibarut.

LAIBART s laibaras.

laicr s. v. CERGA. COVOR. CUVERTURA INVELITOARE. PATURA. SCOARTA. VE-LINTA

LAICIORA s (reg.) laitca.

lais adj. v LAIET.

LAIT adj. (rar) lais. (Nomad ~J

lainici vb. v. ALINTA. COCOLI. HOINARI. OBRAZNICI. RASFATA. RAZGAIA. VAGABONDA

laitca s. v. LAICIORA.

lalai vb. v. FREDONA. INGANA.

LALIU adj. bleg, indolent, moale, molatic, molau, mototol, (reg.) tofolg (fig ) balig s, malait, mamalig s. (Un om ~ )

LAMBU vb. (TEHN.) a faltui.

LAMBURE s. (TEHN.) faltuire, faltuit

LAMBU1TR s. (TEHN.) 1 ciubuc, ciu-bucar, lambar, (rar) tipar. (~ este o unealta de zidarie.) lamba, lambar, (reg.) scobitor (~ dulgherului.)

LAMAIE s. (BOT.) (rar) limnie.

lamaiora s. v. CIMBRISOR. CIMBRU

lamala s. v. CIMBRU. MELISA. PITACU-DRACULUI. ROINITA. SIRINDERICA.

*LAMPSs.(BOT.) (pop.) felinarul furnicii. (Inflorescenta papadiei se numeste regional ~ )

lamps s. v. FELINAR. LAMPA.

LAMPARE s. lampisterie.

LAMPISOARA s. lampita, lampusoara.

LAMPTA s. lampisoara, lampusoara.

LAMPUSOARA s. lampisoara, lampita.

LAMUR vb. . a (se) clarifica, a (se) descurca, a (se) deslusi, a (se) elucida, a (se) explica, a (se) limpezi, a (se) preciza, (inv.) a (se) pli-

roforiai, a (se) raspica, a (se) sfeti, (fig.) a (se) descalci, a (se) lumina. (Problema a fost ~.) a clarifica, a descifra, a deslusi, a dezlega, a explica, a limpezi, a rezolva, a solutiona. (A ~ enigma.) 3. a se dumeri, a intelege, a pricepe, a sti, (reg.) a se nadai, (fig.) a se trezi. (Tot nu te-ai ~ ce am vrut sa-ti spun?) 4. (se) clarifica, a (se) dumeri, a (se) edifica. (S-a ~ imediat dupa ce a vazut adele.)

lamuri vb. v. CURATA. PURIFICA.

LAMURRE s. clarificare, deslusire, dezlegare, elucidare, explicare, explicatie, limpezire, precizare, rezolvare, solutie, solutionare, (Inv ) plirofore, raspicre, (fig.) ciiie, descal-cre. (~ unei probleme complicate.) clarificare, dumerire, edificare. (~ lui Intr-o problema.) indicatie, informatie, indrumare. (A primit toate ~ necesare.) . explicatie, indicatie, instructiuni (pi.), indrumare. (~ pentru folosirea unui medicament.)

lamurit adj. v. CURATIT. PURIFICAT.

LAMURT adj., adv. adj. clar, deslusit, distinct, evident, limpede, precis, (inv.) aprit, chiar (fig.) curat. (O imagine ~; o pronuntie^.) adv. bine, clar, deslusit, distinct, limpede, (reg.) razvedt. (A vedea ~.) . adj. clarificat, dumerit, edificat. (Slnt pe deplin ~.) 4. adj. clar, deslusit, explicit, expres, inteligibil, limpede, net, precis, raspicat, (livr.) comprehensibil, (inv.) aprit, (fig.) neted, transparent. (Un sens~; o afirmatie ~.) adv. clar, deslusit, explicit, expres, limpede, raspicat, (rar) aievea, (inv.) aprit, chiar, (fig.) curat. (I a spus ~.)

LAMURITOR adj. explicativ, (inv.) des-lusitr, explicator. (O nota ~.) clarificator, edificator, explicativ. (Un exemplu ~.)

LANCIR s. (IST., MIL.) sulitas, (inv.) fusts, sulitr.

LANTISOR s. (reg.) lantg, lants, lan tusl, lantusr. (Un ~ de aur.)

lants s. v. LAMBA. LANTISOR. VATRAI.

lanjusl s. v. LANTISOR.

lantusr s. v. LANTISOR.

LAPTAR s. (reg.) laptagu.

LAPTARESA s. (reg.) laptagioica.

LAPTC s. laptisor, laptut.

LAPTISOR s. . laptic, laptut. (BOT.; Androsace chamaejasme) laptele stlncii, (reg.) primulta.

laptiuca-li s. v. MLECIN.

laptiga s. v. ROSTOPASCA.

LAPTC s. jgheab, scoc, uluc, (pop.) burlan, (prin Ban.) ton, (Olt. si Transilv.) valau. (~ al morii.)

LAPTOS adj. mat. (Un geam ~J

laptuca iepurilor s. v. SUNATOARE.

LAPTUCA s. (BOT.; Lacluca saliua) salata, (Mold.) marla.

laptuca s. v. PAPADIE. RASCOV. SUSAI.

LAPTUCUL II s. (BOT.; Telekia speciosa) (reg.) bruscn, bruscaln, brustn, brusture, clocociv, brusturul-cprei, brusturul-ii, lapus de-oie, ochiul b ului, urechca-prcului.

LAPTUT s. laptic, laptisor.

laps s. v CINSTET.

lapus-dc oaie s. v. LAPTUCUL-OII. LARG vb. 1. a se Intinde. (Puloverul s-a ~> dupa spalat.) 2, a se labarta. (Haina s-a ~.) a destinde, a slabi, (pop.) a slobozi. (A ~ funia care lega animalul.) 4. a (se) dilata, a (se) mari. (A ~ un conduct anatomie tn timpul operatiei.) 5 a creste, a (se) extinde, a (se) mari, a (se) ridica, a spori, a (se) urca. (Suprafetele cullivutc s-au ~ la . . . ) fi a (se) extinde, a (se) intinde, a (se) lati, a (se) mari. (Si-a ~ slaplnirea peste . . .)

LARGIME s. latime, (rar) larg. (~ u obiect.)

LARGARE s. 1 intindere. (~ puloverului.) 2 labartare. (~ unei haine.) . destindere, slabire, (pop.) slobozire. (~ legaturii care ii slrlngea.) dilatare, marire. (~ unui conduci anatomic.) 5 crestere, extindere, marire, sporire. (~ suprafetelor cultivate.) 6. amplificare, crestere, dezvoltare, extensiune, extindere- marie. (~ schimburilor comerciale.)

LARGT adj. t. intins, larg, latit. (Pulover ~.) . labartat. (Haina ~.) dilatat, marit. (Un conduci anatomic ~.) crescut, extins, marit, sporit. (Suprafete cultivate ~.)

LARMU vb. (reg.) a halalai, (Transilv.) a loloti. (Cine ~ ?)

larmu vb. v. ALARMA. FRAMANTA.. INTRIGA. INGRIJORA. NELINISTI. SPERIA. TULBURA.

LASA vb. 1 (pop.) a lepada. (~ ceva din mina.) . a depune, a preda. (A ~ geamantanul la gara.) 3. a uita. (Si-a ~ ochelarii acasa.) 4. a incredinta, a preda, (l'rantuzism) a confia. (A ~ cuiva ceva.) 5 a (se) apleca, a atarna, a cadea, (se) cobori, a (se) culca, a (se) curba, a (se) inclina, a (se) incovoia, a (se) indoi, a (se) pleca, (inv. si pop.) a (se) povedi, (reg.) a (se) poligni, (inv.) a (se) inchina. (Crengile se ~ de rod.) 6 a (se) apleca, a (se) inclina, a (se) pleca, a (se) povarni, a (se) pravali, (pop., fam.) a (se) hai. (Casa s-a ~ pe o parte.) 7. a (se) apleca, a (se) inclina, a (se) slrimba, (pop. si fam.) a (se) hai, (reg.) a (se) so)di. (Stllpul de telegraf s-a ~.) 8. a cobori, a trage. (A ~ perdelele.) 9. a se aseza, a se asterne, a cadea, a sa depune, a pica. (S-a ~ bruma.) 10. a cadea, a cobori, a scobori. (S-a ~ ceata.) 1. a se face, a se ivi, a sosi, a veni. (Cum s-a~ scara, a plecat.) a produce, a provoca. (I-a ~ o vie impresie. ) a hotari, a orandui, a randui, a statornici. (Asa a~ destinul.) 14. (JUJi.) a testa (A ~ ceva unor succesori.) 15. a accepta, a admite, a aproba, a consimti, a incuviinta, a se indupleca, a ingadui, a se invoi, a permite, a primi, (livr.) a concede, (inv. si pop.) a se prinde, (inv. si reg.) a se pleca, (Mold. si Bucov.) a pozvoli, (inv.) a aprobalui, a multumi, a ogodi. (A ~ sa se scoata la concurs postul vacant.)

a ceda, a da. (Ii ~ intregul apartament.)

a ceda, a se indupleca, (fig.) a se muia. (Sa nu te ~ cu nici un pret.) 1!!. a anina. (Sa ~ pe altadata discutia.) 19. a abandona, a parasi, (frantuzism rar) a placa, (inv. si pop.) a oropsi, a pustii, (inv si reg.) a napusti. (Si-a ~ copiii, familia.) 0. a (se) debarasa, a (se

descotorosi, a (se) dezbara, a (se) dezobisnui, a (se) dezvata, a scapa, (fig.) a (se) scutura, (fam. fig.) a intarca. (S a ~ de un viciu.) 21. a renunta, (pop.) a se lepada. (S-a ~ de luturi.) a micsora, a reduce, a scadea. (A mai ~ din pret.) 23. a respinge, (fig.) a tranti. (L-a ~ la examen.) 2 . a se baza, a se bizui, a conta, a se Increde, a se sprijini. (Pot sa ma ~ pe tine?)

lasa vb. v. DEPASI. IERTA. INTRECE. PUNE_V

LASARE s. 1. depunere, predare. (~ geamantanului la gara.) aplecare, inclinare, strarn-bare. (~ gardului.) cadere, coborare, sco borire. (~ cetii.) (MlL.) lasare la vatra = eliberare, liberare. (~ unui ostas in termen.)

LASAT adj. 1 aplecat, curbat, inclinat, incovoiat, indoit, plecat, (reg.) polignt. (Cu crengile ~.) aplecat, inclinat, plecat, povir-nit, pravalit, stramb, (pop. si fam.) hat, (reg.) soldt, soldu, (Ban.) sovai. (O casa~.) atarnat, bleg, blegit. clapaug, pleostit, (pop.) blegost, (prin Olt.) bleonc, (Mold. si Transiav.) dabalazt, (prin Transiav.) plecozt, (fam.) bleojdt. (Cu urechile ~.)

lasato re s. v. COCARLA. SCHIMBATOARE

LASATR adj. apatic, delasator, indiferent, indolent, nepasator, pasiv, placid, tembel, (livr.) impasibil, (reg.) nebristt, (fig.) rece. (Om ~ ; atitudine ~.)

lasatra s. v. DEPRESIUNE.

LASNICIR s. (BOT.; Solanum dulcamara) (reg.) zarna, buruiana-de-dalc, patlagina-de dalc, vita-crcilor, vi ta-evreilor.

lasnicir s. v. ZARNA.

LASTAR s. (BOT.) mlada, mladita, smicea, vlastar, (inv. si pop.) odrasla, (reg.) loaza, mladoca. (~ de salcie.)

LASTARS s. (BOT.) lastarel, lastari ca.

LASTAREL s. (BOT.) lastaras, lastarica.

lastart s. v. LASTARIS. MLADA.

LASTAR vb. (BOT.) (inv. si pop.) a odrasli, (reg.) a susiori. (Salcia ~.)

LASTARCA s. (BOT.) lastaras, lastarel.

LASTARRE s. (BOT.) (pop.) odraslre. (~ unei plante.)

LASTARS s. (BOT.) mlada, (rar) lastart, (reg.) tirsar. (A trecut printr-un ~.)

LASTUN s. (ORA'IT.)l (Dclichon urbica) (reg.) randunca. 2. (Apus apus) (prin Bucov.) rlndune, randunica-de-ferestra. lastun-de-mal(Ripariariparia) = (reg.) randunica-de-pa, rlndunica-de-lt, randunica-de-pmant, ran dunica-de-parau, randunica-dc-ploie.

lastun-mre s. v. DREPNEA.

lastunnijru s. v. DREPNEA.

lalarela s. v. BELDITA.

LATARET adj. plat, turtit, (reg.) latas (Obiect de forma ~.)

latas adj. v. LATARET. PLAT. TURTIT.

latine s. v. LATINA

LATRA vb. a hamai, (pop.) a bate, (reg.) a blehai, (prin Ban.) a puidai, (Mold.) a zapai. (Ciinii ~.)

LATRRE s. hamaiala, hamaire, hamait, hamaitura, latrat, latratura, (Mold.) zapat, zapaitra. (~ de clini.)

LATRAT s. hamaiala, hamaire, hamait, hamaitura, ltrare, latratura, (Mold.) zapat, zapaitra. (Un ~ de clini.)

latrator s. v. CAINE.

LATRATURA s. hamaiala, hamaire, hamait, hamaitura, latrare, latrat, (Mold.) zapat, zapaitra. (~ de clini.)

LATUNOIE s. 1 (2EAT.)raritura, (reg.) carare, strunga. (~ Intr-o tesatura.) (reg.) margine. (~ folosite la o constructie.)

LATURALNIC adj. limitrof, marginas, (reg.) margins. (Un drum~.) 2. ascuns, dosit, dosnic, ferit, izolat, retras, singuratic, tainic, tainuit, (rar) laturas, (inv. si reg.) sacrt, (reg.) laturs. (Locuri ~.) . lateral. (O pozitie ~.) colateral, marginal, minor, neimportant, neansemnat, secundar, (rar) lateral, (fig.) periferic. (O problema ~.)

laturas adj. v. ASCUNS. DOSIT. DOSNIC. FERIT. IZOLAT. LATURALNIC. RETRAS SINGURATIC. TAINIC. TAINUIT.

LATURAS s. (inv. si reg.) prastis, (reg.) cetlais, prastir. (~ este calul inhamat In afara hulubelor.)

laturas s. v. COTOC. FOFEAZA. STRAJA.

LATURI s. pi. spala tura, zoaie, (rar) scurs ri (pi.), (Transiav. si Bucov.) hi'lbe (pi.). (~ de vase.)

laturs adj. v. ASCUNS. DOSIT. DOSNIC. FERIT. IZOLAT. LATURALNIC. RETRAS. SINGURATIC. TAINIC. TAINUIT.

LATI vb. . a (se) extinde, a(se) intinde, a (se) largi, a (se) mari. (Si-a ~ staplnirea peste . . .) a se extinde, a se intinde, a se propaga, a se raspandi, (rar) a palalai, (pop.) a merge, (inv. si reg.) a palai, (inv.) a sari. (Focul s-a ~ si in curtea vecina.) . a circula, a se extinde, a se imprastia, a se intinde, a se propaga, a se raspandi, a se transmite, (inv.) a se raschira, a se tinde. (Vestea, zvonul se ~ din gura in gura.) . a (se) difuza, a (se) duce, a (se) imprastia, a (se) intinde, a (se) propaga, a (se) raspandi, a (se) transmite, (rar) a (se) vehicula, (inv.) a (se) povesti, a (se) vesti. (Stirea s- a ~ peste tot.)

LATME s. . largime, (rar) larg. (~ unui obiect.) . lat. (O ~ de o palma.)

latire s. v. IMPRASTIERE. PROPAGARE. RASPANDIRE.

LATT adj. intins, larg, largit. (Un pulover ~.)

LATOS adj. flocos, mitos, paros, (pop.) vits, (reg.) bits. (Sarica ~.)

latos adj. v. PLETOS.

LAUDA vb. 1. a cinsti, a canta, a elogia, a glorifica, a mari, a omagia, a preamari, a preaslavi, a proslavi, a slavi, a venera, (rar) a apoteoza, a exalta, (inv.) a fali, a pohfali, a preacinta, a prealnalta, a prealauda, a preara dca, a ridica, a slavoslovi. (S<i-i~pe eroii patriei.) 2. a binecuvanta, a glorifica, a mari, a preamari, a preaslavi, a proslavi, a slavi, (rar) a ferici. (Sa ~ ziua de fata.) 3. a se fali, a se fuduli, a se mlndri. (Are de ce se ~ cu copiii lui.) a se fali, a se fuduli, a se grozavi, a se infatua, a se impauna, a se infumura, a se in-gamfa, a se mandri, a se semeti, (rar) a se trufi.

(inv. si pop.) a se mari, (pop.) a se pauni, (reg.) a se barzoia, a se falosi, a se marghioli, a se sfatosi, (reg. fam.) a se furlandisi, a se mar-tafoi, (Transilv. si Ban.) a se nascocori, (tnv.) a se Inalta, a se preaanalta, a se preamari, a se prearadica, a se ridica, (fam. fig.) a se infoia, a se umfla, (arg.) a se sucari. (Nu e cazul sa te ~ atata!)

LAUDABIL adj. meritoriu, merilos. (O initiativa ~.)

LAUDRE s. elo giere, glorificare, marire, preamarire, preaslavire, proslavire, slava, slavire, (rar) apoteoza, exaltare, (inv.) prea-laudre, preaslave, sarbatorire. (~ unui erou.)

LAUDAT adj. 1 marit, preaanaltat, prealuminat, preamarit, preaslavit, proslavit, slavit, venerat, (reg.) prealumins, (inv.) prealau dt, preasenint. (~te Doamne!) binecu vantat, glorificat, marit, preamarit, preaslavit, proslavit, slavit. (~ zi a Unirii!)

laudacis s., adj. v. FANFARON. LAUDAROS.

LAUDAROS s., adj. fanfaron, (rar) laudacis.

LAUDAROSENIE s. fanfaronada, (rar) laudarose, (frantuzism) rodomontda. (~ unei persoane.)

laudarose s. v. FANFARONADA. LAUDAROSENIE.

LAUNTRIC adj. 1 (FILOZ.) imanent, intrinsec. adine, intim, profund. (Natura ~ a unui fenomen.) (fig.) interior. (O satisfactie. ~.)

LAURSCA s. (BOT.; Vilis siloestris) (reg.) aguridr.

iat adj. v. SPALAT.

laut s v. SPALARE. SPALAT.

LAUTAR s. scripcar, violonist, viorist, (pop.) diblr, (Transilv. si Maram.) ceters, (prin Transilv.) highids, (prin vestul Transilv.) igrt, (depr.) scartc. (E~ tntr-un taraf.)

lautar s. v. TRANTOR.

LAUTA s. (MUZ.) luth.

lauta s. v. SCRIPCA. VIOARA VIOLINA.

lautore s. v. URECHEA-IEPURELUI.

LAUZA s. (prin Transilv.) chndela, slaba.

LAUZE s. (MED.) post-partum, (reg.) rdina.

lazn vb. v, DEFRISA. DESPADURI.

LEAC s. (FARM.) doctorie, medicament, remediu, (inv. si reg.) medicina, spiterie. (Un ~ eficace In diabet.)

leac s. v. REMEDIU. SOLUTIE.

LEAFA s. . remuneratie, retributie, salariu, (pop. si fam.) simbrie, (inv.) nafac, naim, (Inv., in Mold.) hac. (Are ~ mare.) . (MIL.) solda.

leafa s. v ADANCITURA. ASCUTIS. LAMA. LIMBA. SCOBITURA. TAIS.

LEAGAN s. . (prin Transilv.) belcu, (Olt.) lica, (Transilv.) tutl. (~ pentru copii.) dulap, scranciob, (inv. si reg.) scarciurn, (reg.) hut, (Transilv.) vlrtj, (Ban.) virtili, (prin Transilv.) zdrnca. (S-ar dat in ~ la moft.) (reg.) saltatore, spie. (~ pentru pescuit.)

leyan s. v. BERLINA.

leah s. v. POLON. POLONEZ.

LEAL adj. cinstitit, corect, incoruptibil, integru, necoruptibil, onest, (livr.) prob, (inv.) neademenit, nemitrnic, (fig.) curat, nepatat. (Functionar ~ ; comportare ~ .)

leal adj. v. CINSTIT. CREDINCIOS. DEVOTAT. FIDEL. NEPREFACUT. NESTRAMUTAT. SINCER. STATORNIC.

LEALITATE s. cinste, corectitudine, incoruptibilitate, integritate, onestitate, (livr.) probitate, (rar) onorabilitate, (inv.) onestte, oneste, (inv. si reg. fig.) curatenie, curatie. (E de-o ~ ireprosabila.)

lealitate s. v. CINSTE. CREDINTA. DEVOTAMENT. FIDELITATE. SINCERITATE. STATORNICIE.

LEANDRU s. (BOT.; Xerium oleander) (inv.) rododfin.

lenca s. v. ALERGATOARE.

lepsa s. v. PALMA.

LEASA s. (reg.) bojdi, cosr, ljnita, slnita, sjnic. (~ pe care se usuca fructele.)

(pop), comarnic. (~ pentru scurs casul.)

(reg.) cotet, cusca. (~ pe care se bai stiuletii de porumb.) . (reg.) ctita, ostrt, saltea, vintla. (~ pentru pescuit.) 5 gradele (pi.). (~ de nuiele care Imprej muiesle un toc.)

leasa s. v. MATUROI. TARN.

leat s. v. AN. CONTINGENT.

LEAT s. sipca, (pop.) ostrt, (reg.) zavor, (prin Bucov.) sarampi, (Olt. si Munt.) stacheta, (prin Olt. si Ban.) steza, (Bucov.) sulumchi, (Mold.) tabn, (prin Ban.) tplu. (~ la un yard.)

leau s. v. ACARET. DEPENDINTA.

LEBADA s. 1 (ORNIT.) lebada de vara (Cggnus olor)= cucova. 2 (ASTRON.; art.) (reg.) cbilita (art.), coromasla (art.), crucea (art.), fata-mre.

lebedita s. v. LEBE JOARA.

LEBEJORA s. (ORA-I7'.)(reg.) lebedta.

LECTICA s. litiera, (rar) palanchn. (Mergea In ~.)

lector s. v. CITITOR.

lectura vb. v CITI. PARCURGE.

LECTURA s. citire, citit, parcurgere, (inv.) citnie. (~ unui text.)

LECTIE s. tema, (inv.) mtima, tabla. (Si-a Invatat ~ pentru mline.) meditatie, preparatie. (Are o~ la orele IS.) clasa, curs, ora. (De ce ai lipsii de la ~ ?)

lectie s. v. CONCLUZIE. INVATAMANT INVATATURA. PILDA.

LECU vb. (MED.) a (se) indrepta, a (se) infiripa, a (se) insanatosi, a (se) intrema, a (se) inzdraveni. a (se) reface, a (se) restabili, a (se) ridica, a (se) tamadui, a (se) vindeca, (latinism rar) a (se) sana, (pop. si fam.) a (se) drege, a (se) doftori, a (sa) doftorici, (pop.) a (se) scula, (Inv. si reg.) a (se) sanatosa, a (se) tocmi, a (se) zdraveni, (reg.) a (se) razbuna, (Transilv.) a (se) citov, (Mold.) a (se) priboli, (prin Olt , Ban. si Transilv.) a (se) zvidui, (Inv.) a (se) remedia, a (se) vraciui. (S-a ~ dupa o lunga boala.)

lecui vb. v. SATURA. SCAPA.

LECURE s. (MED.) indreptare, Infiripare, Insanatosire, intremare, inzdravenire, refacere, restabilire, ridicare, tamaduire, vindecare, (pop ) sculare, tamaduila, (inv.) sanatosre, tama-dunta, vracevnie. (~ completa a bolnavului.)

LECUT adj. (MED.) indreptat, infiripat, insanatosit, intremat, inzdravenit, refacut, restabilit, ridicat, tamaduit, vindecat, (Mold.) pribolt, (inv.) sanatost. (Bolnav complet~.)

LECUITR adj. intremator, tamaduitor, vindecator, (inv.) vraciuitr. (O cura ~.)

lecuitr adj. v. CURATIV.

lefegiu s. v. ANGAJAT. MERCENAR. SALARIAT. SLUJBAS.

left s. v. BIJUTERIE. GIUVAER. MEDALION. ODOR. PODOABA.

*LFTER adj. (reg.) aff, ififlu. (Om ~.)

leftere s. v. APRECIERE. ATENTIE. CINSTE. CINSTIRE. CONSIDERATIE. INDELETNICIRE. MESERIE. OCUPATIE. ONOARE. PRETUIRE. PROFESIUNE. RESPECT. STIMA. TRECERE. VAZA.

LEFUSORA s. (pop.) simbrioara.

LEGA vb. 1 a Innoda. (A~ o sfoara.) . a strange. (A ~ opincile cu nojitele.) 'A.(MED.) a (se) bandaja, a (se) pansa, (rar) a (se) infasa, (inv. si pop.) a (se) obloji, (reg.) a (se) Imban daja. (S-a ~ la rana.) 4. a priponi, (Transilv. si Ban.) a paivain. (A ~ un animal la pascut.) 6 a fereca, a incatusa, a inlantui. (A ~ un arestai.) fi. a cercui. (~ un butoi.) . a (se) imbina, a (se) impreuna, a (se) reuni, a (i>e) uni. (A ~ elementele unui tot.) 8 n cartona, (rar) a scorti, (Transilv.) a compacta. (A~ o carte.) 9. a se Inchega, a se ingrosa, a se liivlr-tosa. (Dulceata s-a ~.) 1 . a (se) asocia, a (se.) inlantui. (Idei care se ~ intre ele.) 1. a se casatori, a se uni, (pop.) a se insoti, a se lua. (Cinci s-au ~ ?) 12.* (fig.) a se apropia, a se atasa. (M-am ~ mult de acest copil.)

LEGA vb. (JUR.) a testa, (inv., in Transilv.) a testalui. (A ~ cuiva un bun.)

lega vb. v. ANGAJA. DECRETA. DISPUNE. FAGADUI. FIXA. HOTARI. INSTITUI. INCHEIA. INDATORA. INSARCINA. INTOCMI. OBLIGA. ORANDUI. PARIA. PROMITE. RANDUI. STABILI. STATORNICI.

LEGAL adj., adv. 1. adj. (livr.) licit, (inv.) legiuit, pravilicsc, pravlnic, pravilnicsc. (O masura ~.) . adv. (inv.) pravilicste, pravil-nicste. (A procedat ~.) 3. adj. oficial. (Preturi ~.)

LEGALITATE s. putere, valabilitate, valoare, (inv.) tarie. (~ unui inscris.)

LEGALIZA vb. (JUR.) 1. a autentifica, a intari, (inv.) a protocoli. (A ~ un act.) 2. a legifera, a reglementa, (inv.) a legiu. (A ~ o anumita situatie.) . a consfinti, a oficializa. (Si-au ~ legatura prin casatorie.)

LEGALIZARE s. (JUR.) 1. autentificare, intarire. (~ unui act.) 2. legiferare, reglementare, (inv.) legiuire. (~ unei stari de lucruri.) . consfintire, oficializare. (~ legaturii lor prin casatorie.)

LEGALIZAT adj. (JUR.) 1. autentificat, intarit. (Act ~.) . consfintit, oficializat. (O legatura ~ prin casatorie.)

LEGARE s. 1. innodare, legat, (rar) inrio datra. (~ unei sfori.) . legat, strangere, strans. (~ nojitelor la opinci.) (MED.) bandajare, legat, pansare, pansat, (pop.) oblo jre, oblojit. (~ ranii.) legat, priponire, (inv.) priponela. (~ unei vite la pascut.) 5. cercuiala, cercuire, cercuit, legat. (~ unui butoi.) 6. cartonare, legat, (rar) cartonj, (Transilv.) compactare. (~ unui volum.) . inchegare, ingrosare, invartosare. (~ dulcetii.)

LEGAT adj. ' 1. innodat.' (Sfoara ~.) (MED.) bandajat, pansat, (inv. sipop.) oblojit, (reg.) imbandajt. (Rana ~.) . priponit. (Vita ~.) . ferecat, incatusat, inlantuit. (Detinut ~.) 5. cercuit. (Buloi ~.) G. cartonat, (Transilv.) compactat. (Carte ~.)

inchegat, ingrosat, invartosat. (Dulceata ~ .)

8 robust, solid, viguros, vanjos, voinic, zdravan. (Un om ~.)

legat adj. v. SISTEMATIC.

legat adj., adv. v. COERENT. LOGIC.

LEGAT s. 1. innodare, legare, (rar) innoda-tra. (~ unei sfori.) 2. legare, strangere, strans. (~ nojitelor la opinci.) 3. (MED.) bandajare, legare, pansare, pansat, (pop.) oblojre, oblojit. (~ ranii.) 4. legare, priponire, (inv.) priponela. (~ unei vile la pascut.) 5. cercuiala, cercuire, cercuit, legare. (~ unui buloi.) ti. cartonare, legare, (rar) cartonj. (Transilv.) compactare. (~ unei carti.)

LEGAT s. nuntiu. (~ al papei inlr-un stai.)

legat s. v. AMBASADOR.

LEGAMiNT s. 1. angajament, asignr-r.

cuvlnt, fagaduiala, fagaduinta, pro<r..-n o, . vorba, (astazi rar) parola, (inv. si reg.) jiu uita, (reg.) fagda, (Transilv.) fagarls, (Mold.) jurunta, (inv.) promtere, sfatuit, (turcism inv.) bacalim. (Un ~ solemn.) ~. juramant, (inv. si reg.) jurunta, (reg.) jur, (inv.) jurre. (Si-a tinut ~.) acord, aranjament, combinatie, contract, conventie, intelegere, invoiala, invoire, pact, tranzactie, (inv. si pop.) legatura, (pop.) targ, tocmeala, tocmire, (prin Munt.) prinsoare, (inv.) asezamint, cuvant, simfonie, sulf, sart, (arg.) ssta. (Conform ~ . . .)

legamant s. v. DESCNTEC. FARMEC. LEGATOARE. LEGATURA. MAGIE. RAPORT. RELATIE. VRAJA. VRAJITORIE.

LEGANA vb. 1 (reg.) a salta, (Transilv.) a tutula (A ~ un copil mic pentru a-l adormi.) . (reg.) a (se) daina, a (se) hinta, a (se) hututa, (prin Munt. si Transilv.) a (se) scirciumi. (Se ~ in gradina.) 3. (Transilv.) a tutula. (Ii ~ in scrlnciob.) 4. a (se) balansa, a (se) clatina, a oscila, a pendula, (rar) a bascula, (inv. si reg.) a (se) clati, (reg.) a (se) daina, a (se) lialana, a (se) hiobana. (Se ~ lutr-o parte ti in alta.) 5. a (se) balabani, a (se) clatina, (pop.; a (se) balangani, a (se) bananai, (reg.) a (se) balalai, a (se) balangai, a (se) tingali. (Se ~ and merge.)

legana vb. v. CODI. EZITA. PREGETA. SOVAI.

LEGANARE s. 1, balans, balansare, clatinare, oscilare, oscilatie, pendulare. (~ limbii unei pendule.) 2. balabanire, clatinare, (~ picioarelor.)

legans s. v LEGANUT.

leganat adj. v. TARAGANAT

legans s. v. LEGANUT.

LEGANT s. (pop.) legans, legans. (~ pentru copil.)

LEGATORE s. legatura, (inv.) legamnt. (O ~ cam subreda.)

legatore s. v BANDAJ. CRAVATA. FASA. PANSAMENT. TIFON.

LEGTR s. (rar) scortitr, (Transilv.) conipactr. (~ de carti.)

LEGATORE s (rar) cartonaj, scortitore, (Transilv.) compactore. (~ de carti.)

LEGATURA s. 1. legatoare, (inv ) legamnt. (O ~ cam subreda.) (rar) snop, (reg.) smoc. (O ~ de chei.) (pop.) boccea (Si-a luai ~ si a plecat.) 4. basma, tulpan, (pop.) tes'e;n l, (inv. si reg.) pcstimn, (prin Munt.) barabn, (Oit., Mo'.d. si Transilv ) carpa, (Ma-ram.) sirnca, (inv., in Transilv.) flega. (Are o ~ pe cop.) 5. manunchi. (O ~ de nuiele.) G. (FILOZ.) legatura universala = interdependenta. Inlantuire, (rar) suita. (0 ~ logica rasturnata.) 8 conexiune, corelatie, Inlantuire, -raport, relatie, (livr.) consectie, (rar) conexitate (Stabileste o ~ intre fenomene.) 9 raport, relatie, (livr.) contingenta, nex, (Inv.) legamnt, referinta, (grecism Inv.) schsis. (Ce ~este Intre. . .?) 10 contact, raport, relatie (A stabili o ~ cu . . .) 11 coeziune, solidaritate, unitate. (~ existenta Intre noi.) 1 . (CHIM.) legatura heteropolara = electrovalenta, legatura ionica ; legatura ionica = electrovalenta, legatura heteropolara. comunicatie. (S-a restabilit~ intre cele doua orase.)

legatura s. v. ACORD. ANGAJAMENT ARANJAMENT. BANDAJ. COARDA. COMBINATIE. CONTRACT. CONVENTIE. CRAVATA. DESCANTEC. FARMEC. FASA INDATORIRE. INTELEGERE. INVOIALA. INVOIRE. LEGAMNT. MAGIE. OBLIGATIE. PACT. PANSAMENT. SARCINA. TIFON. TRANZACTIE. VRAJA. VRAJITORIE.

LEGATURCA s. bocceluta. (Si-a luat ~ si a plecat.)

LEGE s. (JUR.) (Inv.) legiuire, pravila, testament. , (in logica simbolica) lege logica = tautologie, expresie valida, teza logica. canon, norma, regula, tipic. (O ~ a artei clasice.)

lege s. v. ACTIUNE. CAUZA. CONDAMNARE. CONFESIUNE. CREDINTA. CULT. DATINA. DECIZIE. DREPTATE. ECHITATE. FEL HOTAR IRE. JUDECATA. JUSTITIE. OBICEI. OSANDA. PEDEAPSA. PROCES. RELIGIE. RIT. RANDUIALA SENTINTA. TRADITIE. UZ UZANTA VERDICT

LEGENDAR adj. 1. fabulos, fantastic, miraculos, mitic, supranatural, (inv.) surna-turl (Personaje ~.) faimos. (Un erou ~ al dependentei.)

legenda s. v MINOLOGHION. SINAXAR.

LEGIFERA vb. (JUR.) a legaliza, a reglementa, (inv.) a legiui. (A ~ o anumita situatie.>

LEGIFERARE s (JUR.) legalizare, reglementare, (inv.) legiuire.

legile s. pi. art v. DREPT JURISPRU-DENTA.

LEGIONAR s. (POLITICA) gardist

LEGISLATV adj. (JUR.) legiuitor. (Orgam ~.)

LEGISLATOR s. (JUR.) legiuitor.

LEGISLATIE s. (JUR.) (Inv.) legiuire, testament. (Conform ~ in vigoare.)

legist s. v. JURIST.

LEGTIM adj. fundamentat, indreptatit, intemeiat, just, justificat, logic, motivat, serios, temeinic, (livr.) indrituit, (lig.) binecu-vantt. (Un motiv ~.) drept indreptatit, just (O cerere ~.)

legitima vb. v. INDREPTATI. JUSTIFICA. MOTIVA.

legitimare s v. INDREPTATIRE. JUSTIFICARE. MOTIVARE. MOTIVATIE. RATIUNE. TEMEI.

LEGITIMATIE s. act, document, hlrtie. (Rog, prezentati ~ iile !)

legitimitate s. v. INDREPTATIRE. JUSTIFICARE. MOTIVARE. MOTIVATIE. RATIUNE. TEMEI

legiu vb. v. LEGALIZA. LEGIFERA. REGLEMENTA.

legiuire s. v. LEGALIZARE. LEGE. LEGIFERARE. LEGISLATIE. REGLEMENTARE-

legiuit adj. v. LEGAL.

LEGIUITOR adj., s. (JUR.) 1 adj legislativ. (Organele ~.) 2 s. legislator.

LEGIUNE s. (IST , MIL.) (inv.) polc. (~ romana.)

leguma s. v. ALIMENT. HRANA. MAN-CARE.

legumart s., adj. v. GURMAND.

LEGUM vb. (fig.) a ciuguli, a frunzari, (De ce ~ mlncarea?)

legumi vb. v. DEGUSTA. SAVURA.

LEGUMINS adj. (BOT.) (rar) pastais. (Planta ~.)

lehamite s. v. AVERSIUNE. DEZGUST GREATA. INGRETOSARE. OROARE. PLICTISEALA. REPULSIE. SCAHBA. SILA URAT.

Iha s. v. CRUCEA DINAPOI.

leha vb. v. FLECARI. INDRUGA. PALAVRAGI SPOROVAI. TRANCANI.

lehamet vb. v. DEZGUSTA. INGRETOSA. PLICTISI. SATURA. SCIRBI. URI.

Iehametis vb. v. DEZGUSTA. INGRETOSA. SATURA. SCARBI.

lehamett adj. v. DEZGUSTAT. INGRE-TOSAT. PLICTISIT. SATUL. SATURAT SCARBIT.

lehametu vb. v. DEZGUSTA. INGRETOSA. SATURA. SCARBI

lehametut adj. v. DEZGUSTAT. INGRETOSA T. PLICTISIT. SATUL SATURAT. SCARBIT.

lehu s., adj v CLANTAU. FLECAR. GURALIV. LIMBUT. PALAVRAGIU VORBA LUNGA. VORBARET.

lica s v LELE. LELITA. MATUSA PALNIE. TATA.

Ieicuiita s. v. LELITA. TATICA.

leicusora s. v. LELITA. TATICA

leicta s v PETUNIE. PALNIOARA. PALNIUTA.

LET adj. (reg.) sleit. (E ~ maica sa.)

left adj. v. LUSTRUIT. NETEZIT. SLEFUIT. TURNAT.

leta s. v. LEOAICA.

LEJER adj. 1. destins, (livr.) lax. (O legatura ~.) . comod, usor. (Poarta o haina ~.)

LELE s. lelita, matusa, tata, (pop.) tatasa, (reg.) dada, dica, lica, nana, (Olt.) tica, (Ban.) ina. (~ Maria, vecina noastra.)

Iele s. v. COCOTA. CUR VA. FEMEIE DE STRADA. MATUSA. PROSTITLAATA. TANTI. TARFA.

lelca s. v. LELITA. TATICA.

lelicifa s. v. LELITA. TATICA.

lelisora s. v. LELITA. TATICA.

LELTA s. . tatica, (reg.) leicult, leicu fora, lelca, lelicta, lelisora. Iele, matusa, tata, (pop.) tatasa, (reg.) dada, dic lica, nana, (Olt.) tica, (Ban.) ina. (~ Maria, vecina noastra.)

LEMN s. (BOT.) lemn-clinesc (Ligustrum vulgare) = (reg.) malin, malinita, lemnul-ci-aelui; lemn-dulce (Glycyrrhiza echinata) = (reg ) ciornglv, iarba-dlce, radacina-dulce lemn-riios (Evonymus verrucosa) salba-ri-ioasa, (reg.) vonicr, cerceii-bbei (pi.); lemnul-bobului (Cytisus nigricans) = salcam-galben, (reg.) bobitl, drob, grozama-mre; lemnul-Domnului (Arlemisia abrotanum) = (reg.) aii-mn, lemns, iarba-lui-Dumnezu lemnul-Maicii-Domnului (Sanlolina chamaecyparissus) (reg.) limbricrita, iarba-sfanta, lemn sfant, lemnul Dmnului, poala-Maicii-Dmnului; lem-nul-ulntului (Sijringa josikaea) = (Transilv.) scumpe.

lemn s. v. ARBORE. COPAC. POM.

Iemnlb s v. SALCAM.

LEMNAR s. dulgher, (inv. si reg.) teslr, (reg.) cioplitor, (Transilv.) bards, (prin Ban.) muar.

lemnar s. v. BUTUC. TAIETOR. TRUNCHI.

LEMNARE s. cherestea. (~ anei case.)

LEMNARIE s. 1. dulgherie, dulgherii, (tnv. si reg.) teslare. (Se ocupa cu ~.) 2. tamplarie. (Atelier de ~.)

lemn-ciinsc s. v. CRUSAN. PALBA MOALE. SCORUS. VONICER.

lemn-eanse s. v PARULCIUTEI SALBA.-MOALE. VERIGAR.

lemn-cu-boabele-albe s. v. HURMUZ.

Iemn-de-pa s. v. CANALE.

lemn-dulce s. v. RACULET.

lemne s. pi. v. BUTUCI. PLAZURI. TALPI

lemn-glben s. v DRACILA.

LEMNISR s. (rar) Iemnult, lemnt.

lemu-pucis s. v. SCORUS. S INGER.

lemn-rfls s. v. PARUL-CIUTEL SALBA-MOALE. VERIGAR.

lemn-sfnt s. v LEMNUL-MAICII DOMNU-LUI

lemnul-bbului s v SALCAM GAL BEN

lemnul-cainelui s. v LEMN CAINESC. PARUL CIUTEL SALBA MOALE. VERIGAR. VONICER.

lemnul-Dmnului s v LEMNUL MA1CII DOMNULUI PELIN. RUGINA.

Iemnult s. v. LEMNISR.

lemns s. v. CHIBRIT. CORDAR. FUS. INTINZATOR. LEMNUL-DMNULUI. RA CHITAN. STRUNA.

Iemnsca s. v. RACH1TAN.

lemnt s. v. CHIBRIT. LEMNISOR.

LEMURIAN s. (ZOOL.) prosimian.

LENE s. indolenta lenevie, puturosenie, trandaveala, trlndavie, (rar) lenevre, puturo-se, trandavt, (Inv.) tandr (E de-o ~ condamnabila.)

LENES adj., s. indolent, puturos, trandav, trantor, (rar) somnoros, (inv. si pop.) nehrnic, (reg.) cniv, lens, zacs, (Mold.) dugln, dglis, lainic, (prin Olt.) sanchu, (Transilv. si Bucov.) trind, (Inv.) lenevos, tanduru. (Om ~.)

LENEVI vb. 1. a trandavi, (rar si fam.) a tindali, (rar) a tolani, a trlntori, (reg.) a migali, a milcosi, a putori, a zacari, (prin Ban.) a modosl, (fig.) a cloci. (Toata ziua ~.) 2. a se puturosi, (Inv.) a se leni. (Te-ai ~ de tot!)

LENEVE s. indolenta, lene, puturosenie, trandaveala, trandavie, (rar) lenevre, puturose, trandavt, (inv.) tandr. (Ede-o~ fara pereche.}

lenevre s v INDOLENTA. LENE LENEVIE. PUTUROSENIE. TRANDAVEALA. TRANDAVIE.

lenevos adj., s. v. INDOLENT. LENES, PUTUROS. TRANDAV. TRANTOR

len vb. v. LENEVI. PUTUROSI.

LENINSM s. marxism, marxism-leninism.

LENINIST s. (rar) maximalst.

LENITVs., adj. (FARM.) calmant, seda tiv. (Antinevralgicul este un ~.)

LENJERESA s. (rar) cusatoresa.

LENJERIE s. lenjuri (pi.), rufarie. (Avea o ~ fina.)

LENJURI s. pi. lenjerie, rufarie. (Arcpuline ~J

lens adj., s. v. INDOLENT. LENES. PUTUROS. TRANDAV. TRANTOR.

LENT adj., adv. i. adj. greoi, incet, moale, molatic, molau, (inv.) tlrzu, zabvnic (Om ~ in miscari; miscari ~ ) 2. adj. domol, incet, lin, linistit, masurat, potolit, tacticos, temperat, (pop.) molcomit. (Mers ~.) 3. adj. rar. (Bataia ~ a pendulci.) . adv. greu, incet (Noaptea trecea ~.)

LENTA s. 1 cordon. (~ a unei decoratii.) esarfa. (~ purtata de un inalt demnitar.)

LENTILA s sticla, (inv.) linte. (~ de ochelari.)

LNTO adv. (MUZ.) adagio, incet, rar.

LEOAICA s. (ZOOL.) (inv. si reg.) leta-(inv.) leole.

leoie s. v LEOAICA

leoupa s. v. GURA. leo rba s.v. GURA.

LEOARCA adj. invar., adv, ciuciulete, (reg.) lsteav, (Mold. si Bucov.) blesca. (Om ~; s a intors ~ ) leoarca s. v. POSIRCA. LEOPARD s. (ZOOL.; Felis pardus) pantera, (inv.) pardl, prdos.

Icorba vb. v. FLECARI. INDRUGA. PALAVRAGI. SPOROVAI TRANCANI

leorbai la s. v. FLECAREALA. FLECA-RIE. FLECARIRE. FLECARIT. LIMBU-TIE. PALAVRAGEALA. PALAVRAGIRE PALAVRAGIT. SPOROVAIALA. SPORO-VIRE. SPOROVAIT. TAIFASUIALA. TAIFA SUIRE. TAIFASUIT. TRANCANEALA. TRANCANIT. VC HRARAIE. VORBARIE.

leorbau s., adj. v. CLANTU. FLECAR. GURALIV LIMBUT. PALAVRAGIU. VORBA-LUNGA. VORBARET.

LEPADA vi). 1. a arunca, a azvarli, a zvarli, (Transilv. st Maratn.) a tipa, (inv.) a scutura. (A ~ un lucru nefolositor.) 2. a abjura, a renega. (A >e ~ de o credinta, de o convingere. > lepada vb. v. AFURISI. ALUNGA. ANATEMIZA. AVORTA. BLESTEMA. DEBORDA. DEPARTA. DEZBRACA. EXCOMUNICA. FERI. GONI. IZGONI. INDEPARTA. LASA. NAPARLI. PAZI. REFUZA. RENUNTA. RESPINGE. SCOATE. TRAGE. VARSA. VOMA. VOMITA.

LEPADARE s. I. aruncare, azvrlire, zvir-lire. (~ unei sticle sparte.) . abjurare, renegare (~a unei credinte.) lepadare s. v. AVORT, lepadat s. v. AVORT.

lepadato re s. v. CURCUBETEA. CURCU-BETICA. REMF.

LEPADATURA s. 1. derbedeu, lichea, netrebnic, puslama, scarnavie, secatura, (pop. si fam.) cioflingar, (inv. si reg.) pujlau, (reg.) orbte, osstie, postornca, pjla, (Mold.) nan-dralau, poghibla, (Transilv. si Maram.) te-cherghu, (inv.) strengar, (/arn.) ctra, marta fi, (fig.) cazatura, otreapa, zdreanta, (leg, fig.) loaza, (arg.) sichime. (Mare ~ mal esti, amicei) 2. starpitura, (iivr. fig.) avorton. (Nu e declt o ~.) (fig.) drojdie, gunoi, pleava, putregai. (~ societatii.) lepedu s. v. CEARSAF. LEPIDOPTER s. (ENTOM.) fluture. LEPRA s. (MED.) (inv.) gubave, stricaciune, (slavonism inv.) prieza. Iprica s v PELAGRA. LEPRS adj., s. (MED.) (rar)leprtic, (inv.) gbav, misel, pricajit. (Om ~.) leprtic adj., s. v. LEPROS. leps vb. v. PALMUL

LESBIANISM s. (MED.) sufisra, tribadism, lesne adj. v. AVANTAJOS. CONVENABIL-IEFTIN JOS MIC. SCAZUT.

LESNE adv. 1. comod, facil usor (Rezolva ~ problema.) 2 comod ir.demana, usor. (li e mai ~ sa spuna ca . . .)

LESNICIOS adj. 1. comod, facil, usor. (O cale ~ de rezolvare.) comod, practic. (O solutie ~.)

lesniciune s. v. FACILITATE. INLESNIRE SIMPLITATE. USURINTA.

LESPEDE s. dala. (Curte acoperita cu ~-i de marmura.)

lespede s. v. CORMANA. RASTURNATOARE.

LEST s. (MAR.) balast, savura. (~ unei aave comerciale.)

LES s. cadavru, corp, hoit, mortaciune, stlrv, trup, (reg.) strvina, (Transilv.) hnt, (Inv., in Transilv ) dabila. (I a gasit ~ intr o vagauna.)

les s. v POLON. POLONEZ.

iessc adj. v POLON. POLONEZ.

Iesila s. v SFARSEALA.

lesit adj. v. HAMESIT. LIHNIT.

lesie s. v. SFARSEALA.

iesir s. v. CENUSAR.

LESITIC adj. fad, lesios, salciu, searbad, (inv.) salcis, salcs. (Gust ~.)

LESN s. 1. (MED.) inconstienta, lipotiraie, nesimtire, (rar) lesinatra. (Stare de ~.) sfirseala. (Simte un ~ din cauza foamei.)

LESINA vb. I (MED.) (reg.) a se petrece (I a venit rau si a ~.) 2. a se sfirsi. (A ~ de foame, de oboseala.)

LESINAT adj. l (MED ) inconstient, (Transilv.) petrecut. (Om ~.) sfarsit. (~ de foame, de oboseala.)

lesinat adj. v. HAMESIT. LIHNIT.

lesinatra s. v. INCONSTIENTA. LESIN. LIPOTIMIE. NESIMTIRE. STARPITURA

LFjSIS adj. fad, lesietic, salciu, searbad, (inv.) salcis, salcs. (Gust ~.)

lsnic s. v. CRASNIC.

Icstu s. v. CRASNIC.

iesuila s. v. SFARSEALA.

lesut adj. v. HAMESIT. LIHNIT.

letal adj. v. MORTAL. UCIGATOR.

letca s ,v. DEPANATOARE. VARTELNITA.

LTCON s. (TEHN.) ciocan de lipit.

ltlu s. v. TERCI.

LETOPISET s. cronica, (inv.) hronic. (~ Iul Gr. Ureche.)

LEU s. l.(ZOOL. ; Panthera leo) (turcism Inv.) asln. 2 (ZOO!..) leu-de-marc (Otarla hyronia) = otarie. 3 (ASTRON.; art.) (pop.) calul (art.), gvadu! (art.).

LEU s. (rar) franc. (Da-mi un ~ l)

LEUCA s.(TEIiN.) (reg.) manusa, mina, (Munt. si Dobr.) aiin. (~ la car.)

LEUCEME 5, (MED.) leucoza, mieloza.

LEUCT s. IMIN.) feldspatoid.

LEUCOBZ s.(CHIM.) leucoderivat.

LEUCOCfTA s. (ANAT.) globula alba.

LEUCODERIVAT s. (CHIM.) Ieucobaza.

LEUCM s.(MED.) albeata, (prin Transilv. si Ban.) prevestela.

LEUCORE s.(MED.) (pop.) poala alba, (reg.) scursore, (prin Transilv. si Munt.) scurgere, (inv ) scursura.

LEUCZA s. (MED.) leucemie, nieloza

LE'RDA s. (BOT.; Allium ursinum) aior. leurdina s. v DALIE. GHERGHINA. LEUSTEN s. (BOT.; Levisticum officinale) (reg.) lustereg, buruiana-lingrii.

leusteanbrostsc s v PICIORUL-COCOSU-LUI.

levant s. v. LEVANTICA. LEVANTCA s.(BOT.) 1 (Lavandula angus-tifolia) lavanda, (inv. si reg.) spichint, (inv.) spic. . (Lavandula officinalis) (rar) levant, (reg.) aspic, spichint.

Icvcoaie-glbena s. v MICSANDRA. MIC-SUNEA. VIOREA-GALBENA.

levcoaie-rosie s. v. MICSANDRA. MICSU-NEA.

levent adj. v. AMABIL. ATENT. CURTENITOR. DRAGUT. GALANT. GENTIL. LEVULZA s. (BIOL.) fructoza. LEVRA s. drojdie, (reg.) tica. (~ de bere.) lexemtica s. v SEMANTICA. SEMASIO-LOGIE.

LEXIC s. . vocabular. (~ unei limbi.) 2 glosar, vocabular. (Publicarea unui ~ regional.)

LEXICON k. dictionar, vocabular, (Inv.) condica, cuvantr, vorbr. (~ de termeni tehnici.)

LEZA vb. a afecta, a prejudicia. (Aeeaa imprejurare a ~ bunul mers al . . .)

leza vb. v. DAUNA. INSULTA. JIGNI. OFENSA. PREJUDICIA. RANI. ULTRA-GIA. VATAMA.

lezare s. v. AFRONT DAUNA. INJURIE. INSULTARE. INSULTA. JIGNIRE. OCARA. OFENSARE. OFENSA. PREJUDICIU. RANIRE. RUSINE. ULTRAGIERE. UMILINTA. VATAMARE.

lezat adj. v INSULTAT. JIGNIT. LOVIT. OFENSAT. RANIT. ULTRAGIAT.

LEZIUNE s.(MED.) buba, plaga, rana, (pop.) meteahna, (inv. si reg.) belezna, (reg.) ojda, (inv.) ranitra. (Are o ~ adtnca la brat.)

LIANT s. (TEIIX.) aglomerant (~ leaga intre ele particulele unui aglomerat.) LISIC s.fCEOL.) ^:urasic inferior. libade s v. ANTERIU. REVERENDA. SUTANA

LIBRCAs.(ENTOM.) t. (Blatla sau Peri-planeta orientalis) svab, gandac-de-bucatarie, gandac-de-casa, gandac-negru, (reg.) gazoba, taracn, (Bucov.) tarhn. . (Phyllodromia germanica) corhan, rus, svab, (reg.) coltn, prus, tarhn.

libl s. v. DIATRIBA. PAMFLET.

Iibelst s. v. PAMFLETAR. PAMFLET1ST

LIBELULA s. (ENTOM.) (rar) odont,

(pop.) cal-de-pa, calul-drcului, calul-ppii,

(reg.) calugarita, cbilita. cal-turtit, scaius-(ie

pa.

LBER adj. (inv. si pop ) slobod, (inv.) volnic. (Oameni ~ ; popor ~. 2. independent, neatarnat, suveran, (inv si pop.) slobod, (inv.) nedependent, volnic. (Stat ~.) autonom, (inv si pop.) slobod, (inv.) volnic Teritoriu ~ din punct de ve ceie administra-

tiv.) 4 (fam.) frai. (E ~ In aceasta seara.)

6. neanchis, neantemnitat, (inv si pop.) slobod. (Om ~.) disponibil, neocupat, (inv si pop.) slobod, (inv.) prisoslnic. (In ceasurile lui ~ )

necasatorit (Fata e ~ ) degajat. (Are mana ~.) 9 degajat, nestanjenit. (Miscari ~ ) larg, (inv. si pop.) slobod. (O legatura prea ~.) 11 neanchiriat, neocupat. (O camera ~.) gol, neocupat, (inv. si pop.) slobod. (In sala a ramas un scaun ~.) neocupat, vacant. ( Un post _~.)

LIBERA vb. 1. a elibera, a salva, a scapa, a scoate, (inv. si pop.) a slobozi, (pop.) a mantui. (inv.) a apuca, a ierta, a volnici. (I-a ~ din robie.) a (se) dezrobi, a (se) elibera, a (se) emancipa, (inv. si pop.) a (se) mantui, (pop.) a (se) slobozi, (inv.) a (se) volnici, (fig.) a (se) descatusa. (I-a ~ pe taranii dependenti.) . a se elibera, a iesi, a scapa. (S-a ~ din inchisoare.) . a (se) elibera, a scapa, (inv. si pop.) a (se) slobozi. (Te-ai ~ din armata?) 5. a se desprinde, a se elibera, a scapa. (S-a ~ din strlnsoare.) . a degaja, a desface, a elibera, a scoate, (inv. si pop.) a slobozi. (A ~ pe cineva din funii.) . a elibera, a evacua, a goli. (A ~ o locuinfa.)

liberalitte s v CULANTA. DARNICIE. GENEROZITATE. MARINIMIE.

LIBERARE s. 1. eliberare, salvare, scapare, scoatere, (inv. si pop.) slobozire, (pop.) man ture, (inv.) scapatra. (~ lor din robie.) dezrobire, eliberare, emancipare, emanci patie, (inv. si pop.) manture, (pop.) slobozire, (inv. si reg.) slobozenie, (inv.) slobozie, (fig.) descatusare. (~ taranilor dependenti.) . eliberare, iesire, scapare. (Dupa ~ lui din inchisoare.). 4,(MIL.) eliberare, lasare la vatra. (~ unui ostas In termen.) 5 desfacere, desprindere, eliberare, scapare, (inv. si pop.) slobozire. (~ lui din strlnsoare.) 6. eliberare, evacuare, golire. (~ unei locuinte.)

LIBERATOR adj., s. dezrobitor, eliberator, (inv. si pop.) mlntuitr, slobozitr. (Armata ~.)

LIBER CONSIMTT adj , adv deliberat, intentionat, voit, (rar) precugett. (O actiune ~; a procedat^ astfel.)

LIBER CUGETATR s , adj. ateu, necredincios, (pop.) pagn, (inv.) ateist. (Un ~ convins.)

libertr adj , s v ANARHIST.

LIBERTATE s. (inv. si pop.) slobozenie, (inv. si reg ) slobozie, (inv.) volnice. (~ persoanei.) independenta, neatarnare, suveranitate, (inv. si pop.) slobozenie, (inv. si reg.) slobozie, (inv.) nedependnta, volnice (~ unui stat.) 3. autonomie, (inv. si pop.) slobozenie, (inv. si reg.) slobozie, (inv.) volnice. (~ administrativa a unui teritoriu In cadrul statului.)

libertin adj. v. CORUPT. DECAZUT. DEPRAVAT. DESFRANAT. DESTRABALAT DEZMATAT. IMORAL. NERUSINAT PERVERTIT. STRICAT. VICIOS.

Hbertini s. v. CRAILAC. DESFRAU. DEZ-MaT. ORGIE

lbov s. v. AMABILITATE AMOR. ATENTIE CURTOAZIE DRAGOSTE GALANTERIE. GENTILETE. IUBIRE POLITETE-

libovi vb. v. AMUZA. DESFATA. DISPUNE. DISTRA. IUBI. INDRAGI. INVESELI PETRECE. PLACEA. RADE. VESELI.

libovt adj. v. VESEL. VOIOS.

libvnic adj. v. AMABIL. ATENT. CURTENITOR. DRAGUT. GALANT. GENTIL.

libvnic adj., s. v. AMATOR. DORITOR. DORNIC. IUBITOR. POFTICIOS. RV-NITOR.

libvnic s. v. AMANT. AMIC. CONCUBIN. IUBIT. PRIETEN.

librar s. v. EDITOR

lbra s. v. BANCUTA. FIRFIRIC.

libt s. v. NAGAT.

lica vb. v. LIPAI.

LCAR s. licarire, licarit, lucire, scaparare, scaparat, scanteie, scanteiere, sclipeala, sclipire, sclipit, strafulgerare, (rar) liears, scli-pitra, zare, (pop. si fam.) sclpct, (inv.) sca paratra. (Un ~ de lumina.)

LICAR vb. a clipi, a luci, a scapara, a scinteia, a sclipi, a strafulgera. (Luminile ~ In noapte.) 2. a palpai, a sclipi, a tremura, a vibra. (Flacara luminarii ~.) a luci, a scapara, a scinteia, a sclipi, a sticli, a straluci. (Ochii ii ~.)

LICARRE s. 1. licar, licarit, lucire, scaparare, scaparat, scanteie, scanteiere, sclipeala, sclipire, sclipit, strafulgerare, (rar) liears, sclipitra, zare, (pop. si fam.) sclpet, (inv.) scaparatra. (O ~ de lumina.) 2 lucire, scaparare, scanteiere, sclipire, sticlire, stralucire. (O ~ ciudata a ochilor.)

liears s. v. LICAR. LICARIRE. LICARIT. LUCIRE. SCAPARARE. SCAPARAT. SCANTEIE. SCANTEIERE. SCLIPEALA. SCLIPIRE. _ SCLIPIT. STRAFULGERARE.

LICART s. licar, licarire, lucire, scaparare, scaparat, scinteie, scanteiere, sclipeala, sclipire, sclipit, strafulgerare, (rar) liears, sclipitra, zrc, (pop. si fam.) sclpet, (inv.) scaparatra. (Un ~ de lumina.)

LICARITOR adj. lucitor, scinteietor, sclipitor, (astari rar) sclipind, (pop. si fam.) sclipicis, (inv.) scantend, scanteis. (O lumina

LICEAL adj. secundar. (Invatamlnt ~.) licenta s. v. AUTORIZATIE. BREVET. IMORALITATE. IMPUDOARE. INDECENTA. NECUVIINTA. NERUSINARE. OBSCENITATE. PATENTA. PERMIS. PORNOGRAFIE. SCABROZITATE. TRIVIALITATE. VULGARITATE.

LICENTA POETICA s. (STILISTICA) (inv.) slobozenie.

LICENTIAT adj., s. titrat. (Un tanar ~.) licentios adj. v. DESANTAT. IMORAL. IMPUDIC. INDECENT. NECUVIINCIOS. NERUSINAT. OBSCEN. PORNOGRAFIC SCABROS. SCARBOS. TRIVIAL. VULGAR. Ilcentiozitte s. v. IMORALITATE. IMPUDOARE INDECENTA NECUVIINTA NERUSINARE. OBSCENITATE. PORNOGRAFIE. SCABROZITATE. TRIVIALITATE. VULGARITATE.

LICEU s. scoala secundara, (inv.) colegiu, (inv., in Transilv. si Ban.) gimnaziu.

LICHEA s. derbedeu, lepadatura, netrebnic, puslama, scarnavie, secatura, (pop. si fam.) cioflingar, (inv. si reg.) pujlau, (rog.) orbte, osstie, postornca, pjla, (Mold.) iiandralau, pogliibla, (Transilv. si Maram.) teclierghu, (inv.) strengar, (fam.) ctra, martafi, (fig.) cazatura, otreapa, zdreanta, (reg. fig.) ioza, (arg.) sichime. (E o ~ fara caracter.)

lichea s. v. CUSUR. DEFECT. DEFICIENTA. IMPERFECTIUNE. INSUFICIENTA. LACUNA. LIPSA. METEAHNA. NEAJUNS. PACAT. SCADERE. SLABICIUNE. VICIU

LICHELISM s. (fam.) puslamalac.

LICHEN s. (BOT.) (reg.) muschi cret, muschi de munte. (MED.) (pop.) pducl.

LICHD s., adj. . s. bautura. (Un ~ olb-galbui.) . s. (pop.) zeama. (Rana secreta un ~ purulent.) adj. gata, gheata, numerar, sunator, (pop. si fam.) numarator, pesin, (inv.) naht. (A cumparat cerni cu bani ~.)

LICHIDA vb. 1. a incheia, a sfirsi, a termina. (A ~ toate socotelile.) . a desfiinta, a stirpi, a suprima. (A ~ abuzurile.) 3. (fig.) a sparge. (Au incercat sa ~ greva.) 4. a desfiinta, a distruge, a nimici, a prapadi, (fig.) a topi. (A ~ pur si simplu totul In calea lui.) 5. a achita, a onora, a plati, (inv. si pop.) a numara, (inv. si reg.) a plini, (inv.) a rafui, a raspunde, (grecism inv.) a exoflisi. (Si-a ~ toate datoriile.)

lichida vb. v. ASASINA. OMORI. SUPRIMA. UCIDE.

LICHIDARE s. incheiere, terminare. (~ tuturor socotelilor. ) desfiintare, star-pire, suprimare. (~ abuzurilor.) . achitare, onorare, plata, platire, (inv.) raspundere. (~ unei datorii.)

lichidare s. v. ASASINARE. OMORARE SUPRIMARE. UCIDERE.

lichidat adj. v. ASASINAT. OMORAT. SUPRIMAT. UCIS.

licna s. v. CATINA.

licit adj. v. LEGAL.

LICITA vb. (JUR.) (inv.) a atirdisi, a hareciui. (A ~ an bun.)

LICITATIE s.(JVR-) mezat, (inv., in Mold si Transilv.) cochii-vechi. (A scoale ceva la ~ >

LICORN s. inorog, unicorn. (~ este a* animal fabulos.)

lictr s. v. MAGIUN.

LICURCI s.(ENTOM.; Lampyris noctiluca) (rar) luciola, (pop.) putregai, (reg.) faclis, fanars, pricolici, scanteita, steluta, viermu-sr, focul-lui Dumnezu, gandac-scanteis, gan-dacel-scanteis, lumina-de-padre, viertne-lucitr.

lider s. v. FRUNTAS.

LIED s. (MUZ.) cantec. (Un ~ de G. Enescu.)

LIFT s. ascensor. (Bloc cu doua ~.)

lifuri vb. v. LIN GARI.

LIGAMENT s.(ANAT.) tendon, (pop.) vi'na, (prin Mold.) sflrc, (inv.) nerv.

liga s. v ALUNITA.

LIGHEAN s. (inv.) medlnita, spalatoare.

lighean s. v. BAZIN. PELVIS.

lighen} s. v. BAZINET.

LIGHIOANA s. 1 bestie, dihanie, fiara, jivina, salbaticiune, (pop.) gdina, jignie, (reg.) ciuta, salbaticie, salbaticme, (Transilv. si Mold.) gad, (Transilv.) salbaticitra. (In padure traiau multe ~.) 2. animal, creatura, dobitoc, faptura, fiinta, necuvantator, vietate, vietuitoare, (inv.) dihanie, sazduie, (fig.) suflare, (inv. fig.) zidire, ziditra. (~ din natura. )

LIHNEALA s. 1. hameseala. (~ unui om flmlnd.) . sfirseala. (~ cuiva din cauza foamei.)

LIHNT adj. hamesit, (inv. si reg.) pocil-■tt, (reg.) lesit, lesut, (Mold.) stiulght, (fig.) lesinat. {Om ~ de foame.)

lhod adj. v. DULCEAG. FAD. INSIPID. SEARBAD.

lila adj. invar., s. v. LILIACHIU. MOV. VIOLET. VIORIU.

LILIAC s. (BOT.) 1. (Syringa vulgaris) <inv. si reg.) scumpe, (reg.) borosten, (Ban.) iorgovan, (Transilv. si Maram.) malin, (Transilv.) scrinte. . liliac-de-munte (Alrius viri-dis) aninas.

LILIAC s.(ZOOL.; Vespertilis murinus) (reg.) soarece.

liliac s. v. SALCAM.

LILIACHIU adj., s. mov, violet, vioriu, <livr.) lila (invar.), (rar) stanjenu. (De culoare

lilicc s. v. PAPADIE.

lililc s. pi. v. LIMBA-MARII.

llic s. v. CRIN. IRIS. STANJEN. STANJENEL.

lilie fl lbena . v. IRIS. STANJEN DE BALTA. STANJENEL. STANJEN GALBEN.

lilic rosie s. v. CRIN DE PADURE.

lilim s. v. CRIN.

lilins. v. IRIS. STANJEN. STANJENEL.

Iilion-pasarsc s. v. IRIS. STANJEN. STANJENEL.

LILIPUT adj. liliputan, pitic, (inv.) lgo.s,

LILIPUTAN adj., s. 1. adj. liliput, pitic, (inv.) lgos. 2 s. pitic, (reg.) ghems, (Transilv.) oimurc, (inv.) nan.

LILIUTA s.(BOT.; Anthericum ramosum) <rcg.) painjenl, limba-pasarii.

LIMAN s.(GEOGR.) litoral, mal, margine, tarm, (inv.) pristniste, vad. (Pe ~ Marii Negre.)

liman s. v. ADAPOST. AZIL. PORT. REFUGIU. SCAPARE.

LIMX s.(ZOOL.; Umax) (reg.) bbita.

lma s. v. PERISOR.

LIMB s.(BOT.) lamina. (~ al unei frunze.)

limba-pci s. v. BROSCARITA.

limba-bltllor s. v. LIMBAR1TA. PATLA--GINA.

limba-bului s. v. DRAGAVEI. MIRUTA. PATLAGINA. SICA. STEVIE.

limba-brostei s. v. IARBA BROASTEI. ■LIMBARITA PATLAGINA.

llmba-cprel s. v. CATUSA. CHINGA.

limba-calnelui s v. ARARIEL.

limba-ccului s. v. PALMA-MAICII-DOM-NULUI. PALMA-PAMANTULUI. POROI-NIC SALEP.

LIMBAJ s. 1. limba, vorbire. (Aparitia ~.) grai. (Omul e inzestrat cu ~.) exprimare. (Are un ~ greoi.) 4. stil. (~ stiintific.) 5 (livr.) verb. (Un ~ poetic pregnant.)

limba-iiianzulul s. v. PATLAGINA.

limba-ii s. v. LIMBARITA. PATLAGINA.

limba-pasarii s. v. LILIUTA.

limba-pstelui s. v. SICA.

limbret s., adj. v. CLANTAU. FLECAR. GURALIV. LIMBUT. PALAVRAGIU. VOR-BA-LUNGA. VORBARET.

LIMBARITA s. (BOT.; Alisma plantago) (reg.) Iimba-baltilor, limba-brostei, limba-ii, patlagina-de-pa, podbal-de-pa.

limbrija s. v. PATLAGINA.

limba-soerei s. v. BROASCA.

limba-srpelul s. v. PATLAGINA. STUPI-TUL-CUCULUI.

limba-vcii s. v. LIMBA-CERBULUI. NAVALNIC.

limba-vecnei s. v. LIMBA-CERBULUI. NAVALNIC.

LMBA s. . (LINGV.) (livr.) idiom. (O ~ romanica.) (LINGV.) limba veche slava = palcoslava. 3.(L/NGV.) limbaj, vorbire. (Dupa aparitia ~.) i exprimare, vorba, vorbire. (il poti recunoaste dupa ~.) 5. aratator, (Transilv.) mnos, (prin Transilv.) mutatau, (Ban.) tgar. (~ la ceas.) 6 incaltalor. (~ de ghete.) 7. ascutis, lama, tais, (pop.) custura, pana, plasa, tais, (inv. si reg.) ascutit, (reg.) leafa, (fig.) buza. (~ cutitului, a briceagului.) 8 (TEHN.) cutit, (pop.) batator, condei, fofl nita, (reg.) coi-dnci. (~ la mclita.) 9.(TEHN.) pisc, (reg.) splina. (~ la sanie.) 10 (reg.) garlci, pridvor, tinda. (~ la plasa de pescuit.) . bucata, fasie, petic, sprinceana. (O ~ de padure.) (BOT.; Phyllocactus ackermanni) (reg.) palma. (BOT.) limba-cerbului (Sco-lopendrium vulgare) = navalnic, (rar) scolo-pndra, (reg.) iarba-citei, limba-vcii, limba-vecnei ; Umba-cucului (Botrychium lunaria) (reg.) colan, dragoste, iarba-dragostei ; limba-marii = a) (Iberis semperflorens) (reg.) lilicle (pi.); b) (Iberis umbellata) (reg.) Iirnbusoar ; limba-mielului (Borrago officinalis) = aratel, boranta, otratel ; Umba-oii (Cirsium canum) = (reg.) palamda. 14. (UIT.) limba-de-mare = a) (Solea nasuta sau lascaris) (reg.) soa rece-de-mre; b) (Solea impar) (reg.) glosa, soarece-de-mre.

limba s. v. AGA VA. CAMBULA. CORDAR. CUVANT. GLAS. GRAI. GURA. ISCOADA. INTINZATOR. NATIUNE. NEAM POPOR SPION. STRUNA. TASTIERA. TERMEN VOCE VORBA.

LIMBRC s. (ZOOL.; Ascaris lumbricoides) ascarid.

limbricrita s. v. LEMNUL-MAICII DOM-NULUL

limbracs s. v. PUFUL ITA

limburs s. v. LUETA. OMUSOR. UVULA.

LIMBUSORA s. limbuta.

limbusora s. v LIMBA-MARII.

limbut adj. v ELOCVENT

LIMBUT s , adj clantau, flecar, guraliv, palavragiu, vorbaret, vorba-lunga, (livr.) locvace, (rar) ploscr, ploscs, taclagu, (pop. si fam.) farfar, (pop.) gures, toaca-gra, (Inv. si reg.) spornic, vorbaret, (reg.) palavtic, palavragit, tololi, vorbr, (Mold.) dirdla, lehau, leorbau, (Transilv.) stroncanit r, (prin Munt.) tandalt, (Mold.) trancalau, (inv.) lim-bret, vorovci, (fam.) moftangiu, (rar fam.) moftolg, mofturen, (fig.) mlita. (Mare ~ mai esti, amicei)

LIMBUTA s. flecara, guraliva, palavragioaica, vorbareata, (fam.) moftangioica. (Ea e o mare ~.)

LIMBUTA s. limbusora.

limbuti vb. v. FLECARI. INDRUGA. PALAVRAGI. SPOROVAL TRANCANI.

LIMBUTE s. flecareala, flecarie, flecarire, flecarit, palavrageala, palavragire, palavragit, sporovaiala, sporovaire, sporovait, taifasuiala, taifasuire, taifasuit, trancaneala, trancanit, vorbaraie, vorbarie, (livr.) locvacitate, logoree, (reg.) palavacaila, palavragi tura, pala vrt, trancan, treanca flenca, (Mold.) leor baila, (prin Munt.) procovnta, (Transilv.) stroncanre, (fig.) clantanela, dardaila, dar dat. (Ia lasati ~ l)

limbute s v. ELOCVENTA. ORATORIE. RETORICA

LIMFATIC adj. l.(ANAT.) (inv.) sugator. (Vase ~.) . flegmatic. (Om, tip ~.)

LIMITA vb. . a circumscrie, a delimita, a demarca, a hotarnici, a marca, a margini, (inv.) a hotari, a semna. . a delimita, a margini, a strajui, a tarmuri. (Sttlpii de telegrafe soseaua.) 3. a se margini, a se multumi, a se reduce, a se restrange, a se rezuma. (Totul s-a ~ la strictul necesar.) 4. a circumscrie, a delimita, a restrange. (A ~ tema lucrarii la . . . ) 5. a se margini, a se reduce, a se rezuma, a sta, (rar) a se incheia. (Importanta lucrarii nu se ~ doar la ) 6. a margini, a restrange, (fig.) a ingradi.

LIMITARE s. . circumscriere, delimitare, demarcare, demarcatie, hotarnicire, marcare, marginire. (~ unui teren.) marginire, reducere, restrangere, rezumare. (~ ia strictul necesar.) . circumscriere, delimitare, restrangere. (~ unei teme la . . .)

LIMITAT adj. circumscris, delimitat, demarcat, marginit. (Un teren ~ ; o suprafata ~.) marginit, redus, restrans. (intr-un cadru ~.) . circumscris, delimitat, finit, marginit. ( Valori ~.) 4. mic, redus. ( Un cistig ~.)

5 marginit, redus, restrans (Trebuinte ~.)

6. masurat. (Timpul lui e ~.) 7 marginit, unilateral. (O interpretare ~.) 8* (fig.) incuiat, ingust, marginit, obtuz, opac, redus, (rar fig.) scurt. (O minte, o viziune ~.)

limitat adj. v. MESCHIN.

LIMITATIV adj. delimitativ, delimitator, restrictiv. (Element ~ )

LMITA s. cap, capat, colt, extrema, extremitate, margine, (inv.) sconcnie (La cealalta ~ a tarii.) limita teritoriala fron-

tiera, granita, hotar, (inv. si pop.) margine, (inv.) confnii (pi.), cordon, fruntarie, miezuina. (~ a unui stat.) 3. extremitate, margine, (inv.) soroc. (La ~ ctmpiei.) linie, margine. (S-a oprit la ~ satului.) 5. cuprins, (rar) perimetru, (inv.) ocol. (In ~ cetatii.) 6 granita, hotar, margine, (inv.) termen. (Se pastreaza Intre ~ rezonabile.) restrictie, (rar) marginire. (Generalizeaza fara nici o ~ ) II (FIZIOL.) prag. (~ de excitabilitate.)

LIMITROF adj. Invecinat, marginas, vecin, (reg.) megies, mejds, (inv ) megiesesc, megiesit. (Pe teritoriul ~.) laturainic, marginas, (reg.) margins. (Un drum ~.)

LIMNIMTRU s. (TEHN.) mira hidrome trica.

limnie s. v. LAMAIE.

limpede adj. v LUCID. NETED. PLAT

LMPEDE adj., adv. 1. adj. clar, deslusit, distinct, evident, lamurit, precis, (inv.) aprit, chiar, (fig.) curat. (O imagine ~ ; o pronuntie ~.) . adv. bine, clar, deslusit, distinct, lamurit, (reg.) razvedt. (A vedea ~.) 3. adj. albastru, clar, curat, pur, senin, straveziu, (livr.) limpid, (Transilv.) tstas, (inv.) senint, senins, (fig.) spalat. (Un cer ~.) . adj. luminos, senin. (O zi ~; zori ~.) 5. adj. clar, cristalin, curat, pur, transparent, (pop.) vioara, (Transilv.) tstas, (inv.) chiar. (Apa ~ de izvor.) 6. adj. clar, evident, flagrant, incontestabil, izbitor invederat, neandoielnic, neandoios, netagaduit, pregnant, vadit, vizibil, (livr.) manifest, (fig.) marcat. (Senine ~ de boala.) adv. evident, (reg. inv.) acurat. (Este ~ ca ai dreptate.) 8. adj. clar, nealterat, pur, (fig.) cristalin, (rar fig.) curat. (O voce ~.) 9. adj. clar, deslusit, explicit, expres, inteligibil, lamurit, net, precis, raspicat, (livr.) comprehensibil, (inv.) aprit, (fig.) neted, transparent. (Un sens ~; o afirmatie ~.) 1 . adv clar, deslusit, explicit, expres, lamurit, raspicat, (rar) aievea, (inv.) aprit, chiar, (fig.) curat. (I-am spus ~.)

LIMPEZELA s. claritate, inteligibilitate, limpezime, (livr.) limpiditate, (fig.) transparenta. (~ celor spuse de cineva.)

LIMPEZI vb. 1. (pop.) a se aseza. (Mustul s-a ~.) a (se) purifica. (Lichidul s-a ~.) 3 a se deschide, a se insenina. (Cerul s-a mai ~.) 4. a se insenina, a se lumina, (pop.) a se razbuna, (Transilv.) a se tistali. (Vremea s-a ~. a clati, (reg.) a clatari, (prin sudul Transilv.) a stropoli. (A ~ rufele.) 6. a (se) clarifica, a (se) descurca, a (se) deslusi, a (se) elucida, a (se) explica, a (se) lamuri, a (se) preciza, (inv.) a se) pliroforisi, a (se) raspica, a (se) sfeti, (fig.) a (se) descllci, a (se) lumina. (Problema a fost ~.) a clarifica, a descifra, a usi, a dezlega, a explica, a lamuri, a rezolva, a solutiona. (A ~ enigma.)

LIMPEZICINE s. limpezime. (~ unui lichid.)

LIMPEZME s. 1. claritate, curatenie, puritate, transparenta. (~ apei de izvor.) 8. lira-peziciune. (~ unui lichid.) claritate, deslusire. (~ unei imagini.) albastru, albas-

trime, azur, claritate, senin, seninatate, (rar) limpezs, (Inv. si reg.) senint, (reg.) vinetie, (Mold. si Bucov.) sinela, (inv.) seninela. (~ cerului.) 5. claritate, puritate. (~ glasului cuiva.) . claritate, inteligibilitate, limpezeai a, (livr.) limpiditate, (fig.) transparenta. (~ celor spuse de cineva.)

LIMPEZIRE s.l. purificare. (~ unui lichid.) . inseninare, luminare. (~ cerului.) . cla-tire, clatit, limpezit. (~ rufelor.) clarificare, deslusire, dezlegare, elucidare, explicare, explicatie, lamurire, precizare, rezolvare.solu-tie, solutionare, (inv.) plrofore, raspicre, (fig.) cheie, descilcre (~ unei probleme complicate.)

limpezs s. v. ALBASTRU. ALBASTRIME. AZUR. CLARITATE. LIMPEZIME. SENIN SENINATATE.

LIMPEZT s. clatire, clatit, limpezire. (~ rufelor.)

limp vb. v LIPAI.

limpid adj. v. ALBASTRU. CLAR. CURAT. LIMPEDE PUR. SENIN STRAVEZIU.

limpiditate s. v. CLARITATE. INTELIGIBILITATE. LIMPEZEALA. LIMPEZIRE.

lin adj. v. BLAJIN. BLAND. BUN. DOMOL. NETED. PASNIC. PLAT.

LIN adj., adv. . adj. domol, usor, (inv.) usre, (fig.) blind, dulce, molatic. (O pana~.) . adj. domol, incet, lent, linistit, masurat, potolit, tacticos, temperat, (pop.) molcomit. (Mers ~; miscari ~.) 3. adv. agai;, alene, binisor, domol, incet, incetinel, incetisor, linistit, usurel, (pop. si fam.) iavs, (pop.) catinel, rara, (reg.) mereu, (prin Transilv.) catingn. (Merge ~.) 4. adj. calm, linistit, netulburat, tihnit, (fig.) senin, (inv. fig.) senins. ( Viata ~.) 5. adj. coborlt, domol, incet, molcom, potolit, scazut, scoborat, slab, stins, (rar) slabanog. (Vorbeste cu glasul ~.) G adj. bllnd, calm, domol, linistit, moderat, molcom, potolit, usor. (Vant ~; ploaie ~.) adv. bland, usor, (inv. si pop.) molcoms. (Seara coboara ~.)

LIN s. calcatoare, jgheab. (~ pentru struguri. )

lin s. v. ACALMIE CALM LINISTE. PACE. TACERE.

LINRITA s. (BOT.; Linaria vulgaris) (reg.) inarca, jale, buruiana-de n, floarea-jlei, gura-mtei, inisor de-alir, in-salbtic.

linrita s. v. PARPIAN.

linciur vb. v. BALACI.

lindic s. v. CLITORIS.

lineal s. v. LINIE. RIGLA.

lingret adj v AVID. LACOM. MANCACIOS. NESATUL. NESATIOS. POFTICIOS.

lingret s. v. LINGAU. LINGUSITOR.

lingav adj. v DIFICIL. MOFTUROS. NAZUROS

LINGAR vb. (Ban.) a lifuri

LINGAU s lingusitor, (reg.) lingret,' (fig.) periuta. (Mare ~ mai estitj

LNGE vb (fig.) ase pieptana. (Pisicile se~ ) linge vb. v. FLATA. LINGUSI. MAGULI. linge-blde s. v. PARAZIT.

linge-tlere s. v PARAZIT

linge-tlgere s. v. PARAZIT.

lingoare s. v. FEBRA TIFOIDA. TIFOS

LINGOU s. bara, (inv.) drug, sina. (Un ~ de aur.)

Hngura-Drnnului s. v. LINGUREA.

lingura-friirnoselor s. v. CURCUBETEA. CURCUBETICA. LINGURITA-ZANEI. PI-PERUL LUPULUI. POPILNIC. REMF.

lingura-Maicii-Prceste s. v LINGUREA

Ilngura-piptului s v. FURCA-PIEPTULUI

lingura-ppii s. v. CURCUBETEA. CURCUBETICA MORMOLOC. PIPERUL LUPULUI POPILNIC. REMF.

LINGURAR s. rudar, (reg.) ruds.

lingura s. v. CANCIOG. CAUS. CRASNIC

lingura de scos s. v. CAUC. CAUS. POLONIC SCAFA.

LINGUREA s. (BOT.; Cochlearia officinalis) (reg.) lingura-Domnului, lingura Maicii Prceste

lingurc s. v. FURCA-PIEPTULUI.

lingurca s. v. FURCA-PIEPTULUI.

lingurce s. v. MORMOLOC.

LINGURITA-ZANEI s. (BOT:. I-omeslu ci-dus) (reg.) lingur,.-^rrumoselor.

lliifliirita znt-i s v MORMOLOC.

iinyuri s. v POLONIC.

linyur s s. v. MORMOLOC.

LINGUSEALA s. flatare, lingusire, magu-leala, magulire, (inv. si reg.) olastisela, (Munt.) maglisre, (inv.) imbunre, imbunatra, lin-guse, lingusitra, magulitra, (fig.) tamare. (~ unui superior.)

LINGUSI vb. a flata, a maguli, (inv sl reg.) a sutili, (Munt.) a maglisi, (fig.) a linge, a peria, a pomada, a tamaia. (Isi~ superiorii.) (Munt. si Olt.) a se milcosi, (fig.) a se gudura, a se imbuna. (Se ~ pe linga el.)

linguse s. v. FLATARE. LINGUSEALA. LINGUSIRE. MAGULEALA. MAGULIRE.

LINGUSIRE s. flatare, linguseala, magu-leala, magulire, (inv. si reg.) olastisela, (Munt.) magiisre, (inv.) imbunre, imbunatra, linguse, lingusitra, magulitra, (fig.) tamaire. (~ unui superior.)

LINGUSITOR s., adj. s. lingau, (reg.) lingret, (fig.) periuta. (Mare ~ mai esti/) 2. adj. servil. (Om ~.) adj. magulitor, (Munt.) miglisitr, (inv.) Imbunat r, maguli-cis. (Vorbe ~.)

lingusitra s. v. FLATARE. LINGUSEALA LINGUSIRE. MAGULEALA. MAGULIRE.

LINIA vb. (rar) a rigla. (A ~ o foaie de hlrtie.)

liniament s. v. LINIE. LINIAT adj. (rar) riglt. (Caiet ~.) LNIE s. 1. (rar) liniament. (A tras clteva ~paralele.) . linie frlnla = zigzag. . (TEHN.) rigla, (Transilv.) lineal. . dunga, varga, (pop.) vi'rsta, (reg.) sar, (prin Ban. si Transilv.) srga, (Mold. si Bucov.) vrca. (O tesatura cu ~ii.) 5. dunga, (Transilv. si Ban.) straif. (A tras o ~ la prispa casei.) . liniuta. (~ la un termometru.) , linie-ferata = cale-ferata, drum-de fier, (pop.) sina, (Transilv., Bucov. si Ban.) strec. (Se deplaseaza pe ~.) 8. trasatura, (inv

trasura (Din cteva ~ii i-a facut portretul.) 9 trasatura, (inv.) trasura, (fig.) taietura. (O ~ elina a nasului.) 1 . silueta, talie. (Are o ~ zvella.) 11 itinerar, traseu. (~ aeriana Bucuresti-Belgrad.) cale, directie, sens. (Ce ~ va urma aceasta dezvoltare?) directie, orientare, sens. (~ urmata Intr-o actiune.) descendenta, filiatie, succesiune. (Urmas In ~ barbateasca.) 15. limita, margine. (S-a oprit la ~ satului.) linie s. v RAND

linimnt s. v. ALIFIE. CREMA. POMADA. UNGUENT.

LINIOARA s. 1. liniuta. (A tras o~.) 2. cratima, liniuta de unire, trasura de unire. (~ este un semn de punctuatie.)

LANISTE s., interj. 1 s. tacere, (prin Transilv. si Olt.) taca, (inv.) silntiu. (In clasa era ~ deplina.) interj pst!, st!, tacere !, (pop.) tist!, (arg.) mucles ! s. acalmie, calm, pace, tacere, (inv. si reg.) pos, (inv.) lin, linistire, molcomre. (Stare de ~ In natura.) s. astam-par, calm, odihna, pace, repaus, tihna, (inv. si pop.) tihneala, (inv. si reg.) pos, razbun, (reg.) potl, stare, (inv.) asezare, asezamnt, odihnela, paciure, rasuflare, (fig.) destindere, senin, seninatate. (Sufletul nu-si mai afla ~.) 5 s. pace, tihna, (inv.) isihie. (O viata plina de ~.) 6 s. pace, ragaz, tihna. (N-are o clipa de ~ ) s comoditate, confort, tihna. (~ vietii iui a fost tulburata.)

LINIST vb. 1. a amuti, a disparea, a inceta, a muti, a se potoli, a se stinge. (Toate zgomotele s-au ~ in strada.) 2. a (se) astampara, a (se) calma, a (se) domoli, a (se) potoli, a (se) tempera, (pop.) a (se) molcomi, a (se) stampara, (inv. si reg.) a (se) prinde, (inv.) a (se) aseza, (fig ) a (se) stinge. (£i-a ~ setea.) . a (se) alina, a (se) calma, a (se) domoli, a (se) imblinzi, a (se) potoli, a (se) tempera, a (se) usura, (inv. si pop.) a (se) ostoi, (pop.) a (se) ogoi, (inv. si reg.) a (se) mangaia, (inv.) a (se) odihni, (fig.) a adormi, a (se) racori. (I-a ~ durerea.) . a (se) domoli, a (se) incetini, a (se) potoli, a (se) tempera. (£i-a ~ fuga.) 5. a (se) calma, a (se) domoli, a (se) imblanzi, a (se) imbuna, a (se) impaca, a (se) potoli, (reg.) a (se) tistui, (inv.) a (se) dezmania. (Era enervat si abia a reusii sa-l ~.) 6. a (se) calma, a (se) domoli, a (se) potoli, a (se) stapani, a (se) tempera. (Te rog sate ~ !) . a (se) astampara, a (se) cuminti, a (se) domoli, a (se) potoli, (inv. si reg.) a (se) stavi, (inv.) a (se) intelepti. (Un copil care nu se mai ~.) 8. a domoli, a infrina, a struni. (A ~ un cal.) 9 a se calma, a se domoli, a se potoli, (fig.) a se destinde. (Atmosfera s-a mai ~J 1 . a (se) atenua, a (se) calma, a descreste, a (se) diminua, a (se) domoli, a (se) micsora, a (se) modera, a (se) pondera, a (se) potoli, a (se) reduce, a scadea, a slabi, a (se) tempera, (rar) a (se) pacifica, (fig.) a (se) imblanzi, a (se) indulci, a (se) mmuia, a (se) muia. (Viteza vtnlului s-a mai ~.)

LINISTIRE s. 1 astamparare, calmare, domolire, potolire. (~ setet.)^r,2. alinare, calmare, domolire, potolire, temperare, usurare,

(rar) potolel, (inv.) potolit. (~ durerilor.)

calmare, domolire, Imblanzire, lmbunare, impacare, potolire. (~ unei persoane enervate.)

domolire, infranare, strunire. (~ unui animal.)

linistire s. v ACALMIE. CALM. LINISTE. PACE. TACERE.

LINISTIT adj., adv. 1. adj. tacut, (livr.) silentios. (O strada ~; un interior ~.) adj. calm, tacut. (Pe aleile ~.) 3. adj. patriarhal, tihnit. (Un oras ~ ) adj. mut, tacut. (Natura ~.) 5 adj. calm, domol, pasnic, potolit, stapanit, temperat. (Un om ~.) 6 adj. domol, incet, lent, lin, masurat, potolit, tacticos, temperat, (pop.) molcomit. (Mers ~ ; miscari ~.) 7. adv. agale, alene, binisor, domol, incet, incetinel, incetisor, lin, usurel, (pop. si fam.) iavs, (pop.) catinel, rara, (reg.) mereu, (prin Transilv.) citingn. (Mergea ~.) 8. adj. astam parat, asezat, chibzuit, cuminte, cumintit, cumpatat, domolit, echilibrat, potolit, retinut, rezervat, serios, sobru, stapanit, temperat. (Om ~.) 9. adj. domolit, infranat, potolit, strunit. (Un animal ~.) 10. adj. calmat, domolit, imblinzit, imbunat, impacat, potolit (Om ~ dupa o enervare.) 11. adj. domolit,, incetinit, potolit. (Fuga ~.) adj. atenuat calmat, diminuat, domolit, potolit, redus, (Durere ~.) adj. calm, calmat, domolit, moderat, ponderat, potolit, temperat. (O-atitudine ~.) adj blnd, calm, domol,, lin, moderat, molcom, potolit, usor. (Ploaie ~ ; vlnt ~.) 15. adj. calm, domol, molcom, nelul burat, pasnic, potolit, tihnit, (inv.) paciut-, (fig.) destins, dulce. (O atmosfera ~.) 16. adj., calm, lin, netulburat, tihnit, (fig.) senin, (inv. fig.) senins. (O viata ~.) adj. comod, tihnit, usor. (Duce un trai ~.) 18 adj. asezat, chibzuit, cumpatat, echilibrat, pasnic, potolit, tihnit. (A avut o tinerete ~.) 19 adj. usurat. (Sant mai ~ acum clnd mi-am incheiat treaba.) LINISTITOR adj. 1. alinator, calmant, (rar) potolitr, usuratr, (pop.) molcomitr. (O substanta medicamentoasa ~.) 2 odihnitor, (pop.) molcomitr. (O atmosfera ~.)

LINIUTA s. 1 linioara. (A tras o ~.) liniuta de unire = cratima, linioara, trasura de unire (~ este un semn ortografic.) linie. (~ a unui termometru.) lins adj. v. NETEZIT. LINSAJ s. linsare. LINSARE s. linsaj.

LNTE s. (BOT.) 1 (Lens eiilinaris) (prin Mold.) mazare. lintea-protuliii (Latlujrus praensis) (reg.) bobusr, mazarche.

linte s. v. C1STICERCOZA. CORNEE. LENTILA. STICLA. TRICH1NOZA. lintea-baltilor s. v. LINTITA. linte-brostesca s. v. LINTITA. Iinte-de-blta s. v. LINTITA. lin e-negra s. v. ORASTICA. linte-salbtiea s. v. LINTITA. LNTITA s. (BOT.; Lemna) (reg.) lintea-baltilor, linte-brostesca, Iinte-de-blta, linte-salbtica.

LINTUs.(CONSrR.) buiandrug. (~ montat deasupra unei usi.)

linti s. pi. v CISTICERCI

LINTOLIU s. giulgiu, (inv. si pop.) pfnza, (inv. si reg.) sovn, (reg.) paiora, (prin Olt. si Munt.) plnzuila, (prin Ban si Transilv.) sale, (inv.) cearsaf, grbnic. (~ cu care se ingroapa mortul.)

LINX s. (ZOOL.; Lijnx lijnx) ras.

liota s. v BANDA. BULUC. CEATA. CARD. DROAIE. GLOATA. GRAMADA. GRUP. MULTIME. PALC. STOL.

lip s. v. JEG. MURDARIE. NECURATENIE.

LIPAN s. (BOT.; Lappa) brusture, (reg.) captaln, luminare, lumlnarca, (prin Ban.) lapc.

lipan s. v. CINSTET

LIPART s. (MIN.) riolit.

LIPf vb. (reg.) a cepi, a licai, a Iimpi, a tipai. (~ clnd merge.)

LIPAT s. (reg.) cepat, tipat. (~ al unei persoane care merge.)

LIPEME s.(BIOL.) lipidemic.

LIP vb. 1. a (se) incleia. (A ~ un obiect.) 2 a (se) prinde. (~ cu pap foile.) 3.(LINGV., BIOL., TEHN.) a (se) aglutina, a (se) alipi, a (se) reuni, a (se) suda, a (se) uni. (Doua elemente care se ~.) . a murui, (inv. si reg.) a spoi, (reg.) a lutui, a maltari, a manji, a murlui, a tencui. (A ~ peretii unei case taranesti.) 5. (pop.) a unge. (A ~ cuptorul.) ti.* (fig.) a se atinge. (Nu se ~ somnul de el.)

lipi vb. v. ACIUA. ALIPI. ANEXA. ATASA. CUIBARI. DA. INCORPORA. OPLOSI PRIPASI. TRAGE

LIPCI s. 1 coca, pap, (Mold. si Transilv.) cir, (Transilv., Ban. si Olt.) cirs. (Cu ~ se lipesc unele obiecte de hlrtie.) 2. clei. (A prinde ceva cu ~.)

lipici s. v. CUSCUTA. HOLERA. LIPITOARE. PAPALUDA. SEX-APPEL. TORTEL. TURITA.

lipicioasa s. v. TURITA.

LIPICIOS adj. 1. cleios, vaseos. (Substanta ~.) . cleios, naclaios, unsuros. (O materie ~.)

lipicios adj. v. ATRAGATOR. CONTAGIOS. INFECTIOS. MOLIPSITOR. SEDUCATOR.

LIPIDEME s.(BIOL.) lipemie.

LIPE s. (turcism inv.) pede. (A mtncat o ~ intreaga.)

LIPRE s. 1. incleiere, lipit, (rar) incleila. (~ unui obiect.) 2. prindere. (~ mai multor foi cu pap.) 3. (LINGV., BIOL., TEHN.) a-gliitinare, alipire, reunire, sudare, unire. (Proces de ~ a doua cuvinte.) 4. (pop.) Ungere. (~ cuptorului.)

LIPT adj. 1 incleiat. (Obiect ~.) .(LINGV., BIOL., TEHN.) aglutinat, alipit, reunit, sudat, unit. (Cuvinte ~.) rnuruit, (inv. si reg.) spoit. (Perete ~.)

LIPT s. Incleiere, lipire, (rar) incleila. (~ unui obiect.)

LIPITOARE s (ORNIT.; Caprimulgus eu-ropaeus) papahida, (rar) caprirnlg, (reg.)

ciobanas, lipici, spaima, striga, vacars, sis-neb, mulgatorul-cprelor, mulge cprc, ran-dunea-de-nopte.

LIPITURA s. (reg.) muruila. (~ la peretii unei case taranesti.)

lipitura s. v ZBURATOR.

LIPOTIME s.(MED.) inconstienta, lesin, nesimtire, (rar) lesinatra.

LPS s., adj. 1. s. absenta, (rar) lipsire. (~ lui a fost remarcata.) 2. adj. absent. (Este ~ la apel, la scoala.) s. gol, lacuna. (Completeaza ~ urile.) . s.(EIN.) manco. 5 s. (FIN.) deficit, minus. (Are in casa o ~ d-clleva sute de lei.) 6 s. insuficienta, saracie,, (inv.) neajngere. (~ de legume pe piata.)

7. s. mizerie, nevoie, saracie, (livr.) indigenta, penurie, privatiune, (inv. si pop.) calicne,, calicie, nea vere, (inv. si reg.) nstota, scumpete, ticalosie, (reg.) sarapnie, (inv.) meseratte, misclatte, miselic, neputinta, novonta, scadere, scumpatte. (O acuta ~ blnluia pe alunei.).

8 s. cusur, defect, deficienta, imperfectiune, insuficienta, lacuna, meteahna, neajuns, pacat, scadere, slabiciune, viciu, (livr.) carenta, racila, tara, (pop. si fam.) betesug, (reg. si fam.). hiba, (reg.) made, tehna, (Olt., Munt. si Mold.) pons, (inv.) greseala, lichea, nedesa-varsre, rautate. (Are multe ~.)

lipsa s. v. NECESITATE. NEVOIE. TREBUINTA.

LIPS vb. I a absenta. (~ de la slujba.) (livr.) a frustra, a priva, (inv.) a slabi, (fig.). a vaduvi. (A ~ de un drept, de un bun.) 3. a se dispensa, a renunta. (S-a ~ de serviciile tui.)

lipsi vb. v. CODI. DEZERTA. DISPAREA. EZITA. FUGI. PREGETA. SOVAI.

lipsire s. v. ABSENTA. LIPSA.

LRAs. l.(MUZ.) (iuv.)orgn. (Clntala~.) 2 (ASTRON.; art.) (rar) oierul (art.), (pop.) ciobanul-cu-ile (art.).

LIRA STERLINA s. (inv.) suverin.

LRIC adj. sentimental. (Vorbea pe un ton ~.)

lisrca s. v. CEUCA. STANCA. STANCUTA.

LSTA s. 1 inventar, (inv.) catagrafie, sumar. (O ~ de bunuri.) 2 tabel, (inv.) izvd. (O ~ a locatarilor.) lista de bucate meniu, lista de mancare; lista de mncare = meniu, lista de bucate.

lista s. v. FILA. FOAIE.

LS1TA s.(ORNIT.; Fulica a/ra) (reg.) hda, sarce, traina-de-p, (Transilv.) srce.

lisita s. v. FURCULITA. GEMANARE.

listai adv. v. ABSOLUT. AIDOMA. AIEVEA. ASEMENEA. CHIAR. DEOPOTRIVA. EXACT. IDENTIC. INTOCMAI.

lsteav adj. v BRUT. GROSOLAN. NECIOPLIT. NECIZELAT. NEFINISAT. NEPRELUCRAT.

lstcav adj., adv. v. CIUCIULETE.

LEOARCA.

linie s. v. PROCESIUNE.

LITRGA s. (CHIM.) miniu, oxid de plumb.

ltca s. v. BATATOR.

LITERAL adj., adv. 1 adj textual, (fg.> servil. (O traducere ~.) 8. adv. exact, intoc

mai, textual, ad litteram. (A reprodus ~ cele citite.)

LITERAR adj. 1 artistic, beletristic. (Opere stiintifice si opere~.) . scriitoricesc. (Breasla ~.)

LITERARIZA vb. a literaturiza. (A ~ un text.)

LITERARIZARE s. literaturizare. (~ unui ext.)

LITERAT s. scriitor, (rar) condeier, (inv.) literator, (latinism inv.) scrptor. (Un mare ~ )

literator s v. LITERAT. SCRIITOR.

LITERATURA s. 1 beletristica, litere (pi.), (inv.) scriitore, (peior.) autorli'c. (Activeaza In domeniul ~.) . literatura populara = folclor. (Culegere de ~ din Oltenia.)

literatura s. v. BIBLIOGRAFIE.

LITERATURIZA vb. a literariza. (A ~ un text.)

LITERATURIZARE s. literarizare. (~ unui text.)

LTERA s. 1. slova, (pop. si fam.) buche, (reg.)rta. (~ele alfabetului.) caracter (Scrie cu ~e gotice.) . (TIPOGR.) litera mare = capitala, majuscula, verzala; litera mica = minuscula. . (la pi.) beletristica, literatura, (inv.) scriitore, (perior.) autorlac. (Activeaza In domeniul ~.)

LITIAZA s. (MED.) calculoza, piatra. (~ renala, biliara.)

ltie s. v. PROCESIUNE.

LITIERA s. lectica, (rar) palanchn.

LITIGIOS adj. controversat, discutabil. (O problema inca ~.)

LITGIU s. 1. controversa. (~a fost rezolvat de un arbitru.) animozitate, cearta, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discutie, disensiune, disputa, divergenta, gil ceava, invrajbire, neantelegere, vrajba, zi Jianie, (inv. si pop.) price, pricina, sfada, (pop si fam.) crcota, dihonie, rca, (pop.) harta, (inv. si reg.) pricz, scarba, toi, (reg.) bucluc, hl'ra, ponca, sfadale, zola, (Mold. si Transilv.) poara, (Bucov. si Transilv.) scort, (inv.) dezunire, galcevre, imponcisre, judet, neasezre, neunire, para, priciuure, pricire, prigoana, prigonire, zavistie, zurbva, (grecism inv.) filonichie, (fig.) ciocnire. (~ nascut Intre doua persoane.)

LITORAL s. (GEOGR.) liman mal, mari gine, tarm, (inv.) pristniste, vaci. (~ Marii Negre.)

LITOSF RA s. (GEOL.) scoarta.

LTRA s. sfert, (Transilv.) farti. (O ~ de vin.)

Iitrosi vb. v. DISTRUGE. NIMICI. POTOPI PRAPADI SALVA. SCAPA. SFARAMA. ZDROBI ZVANTA

LTRU s. kilogram. (Un ~ de lapte.)

LITURGHE s. (BIS ) (in unele biserici crestine) mesa, misa.

LITURGHIE s. (BIS.) liturghier

LITURGHIR s (BIS.) liturghie

lide s. v. BIRNIC. CONTRIBUABIL. SUBIECT IMPOZABIL.

lu-Iiu interj, v. NANI

liur s. v. POSIRCA.

liurca s. v. POSIRCA.

LIVADA s. pomet, (inv. si reg.) sad, (reg.) ograda, pomart, pomare, pomarste, poma-rt, (Maram., Transilv., Ban. si nordul Mold.) rat. (O ~ de pruni.)

LIVN s. (BOT.; Boswellia) (inv. si reg.) tamie.

livn s v. TAMAIE.

LIVD adj. invinetit, verde, vanat. (~ la fata de mlnie.)

LIVRA vb. a achizitiona, a furniza, a procura, (inv.) a teslimarisi, a teslimatisi. (A ~ cuiva o marfa.)

LIVRARE s. furnizare, procurare, (inv.) tes-limarisre, teslimatisre, (turcism inv.) teslm, teslimt. (~ la timp a materiei prime.)

LVRA s. funt. (O ~ de grau.)

LIVRESC adj. carturaresc, cult, savant. (Formatie lexicala ~.)

lizibil adj. v. CITET. CLAR. DESLUSIT

lana-brostei s. v. MATASEA-BROASTEI.

LANA ARTIFICIALA s. (TEXT.) lanital

lanarca s. v. BUMBACARITA.

llnarta s. BUMBACARITA. FIRICICA

lanced adj. v. BOLNAV. DULCEAG. FAD. INSIPID. NESANATOS. SEARBAD.

SUFERIND.

LANCEZELA s. lancezire, moleseala, mole-sire, toropeala, toropire, (frantuzism rar) tor-pore, (Munt. si Olt.) taromela. (Stare de ~.)

LANCEZ vb. 1. (fig.) a vegeta. ('--' toata ziua.) . a stagna, a trena. (Afacerile ~.)

lincez vb. v. BOLI. PIROTI. STAGNA. TANJI. ZACEA.

lincezme s. v. AFECTIUNE. BOALA. MALADIE.

LANCEZRE s. lincezeala, moleseala, mole-sire, toropeala, toropire, (frantuzism rar) tor pore, (Munt. si Olt.) taromela. (Stare de ~.)

LINGA prep. (reg.) drept, (inv.) prcjr (A venit ~ mine.)

Iingejne s. v. AFECTIUNE. BOALA. MALADIE.

lingoare s. v. AFECTIUNE. BOALA. MALADIE.

loaza s. v. DERBEDEU. L.ASTAR. LEPADATURA. LICHEA. MLADA. MLADITA NETREBNIC. PUSLAMA. SCARNAVIE. SECATURA. SMICEA. VITA-DE VIE VLASTAR.

lobidrg s v. CALTUNAS. CONDURUL-DOAMNEL

LOBODA s. (BOT.) 1 (Atiipiex horten-sis) (reg.) stir. (Chenopodium album) (reg.) piciorul-cprei.

loboda s. v. SPANAC-PORCESC. SPANAC-SALBATIC.

loboda-lba s v SPANACUL-CIOBANILOR.

LOC s. punct (In diferite ~uri ale orasului.) 2. asezare, pozitie, (rar) situare, situatie, (inv.) asezamant, pusacine, pusatra, pusore, stat. (Prin ~ gstc ₀ localitate pitoreasca.) 3 teren. (A cumparat un ~ de casa.) spatiu, zona. (Erau ~wt pline cu iarba.)

5. meleag, regiune, tarlm, teritoriu, tinut, zona. (Se afla pe ~uri necunoscute.) 6 regiune, teren, tinut, zona. (Nu cunoaste bine ~.) parte, regiune, tinut. (Vezi cum B si prin alte ~uri.) 8 pozitie, situatie (Ocupa un ~ onorabil In societate.) 9. loc comun = a) banalitate, platitudine, prozaism, (livr ) truism, (fig ) proza; b) (LIT.) cliseu, (fig.) sablon, tipar.

loc s. v. DEPARTARE. DISTANTA. PLACENTA. SPATIU.

LOCAL s., adj. 1 s sediu (~ui primariei.) s. cladire. (O serbare In ~ scolii.) 3 s. restaurant, (Inv.) restauratie. (A mincut intr un ~ de lux.) 4. adj. (inv.) localnic. (Populatia ~.)

LOCALITATE s. aglomeratie, asezare, (Inv.) politie. (O ~ urbana.)

LOCALIZA vb. (LIT.) a adapta, a prelucra (A ~ o piesa de teatru.)

LOCALIZARE s. (LIT.) adaptare, prelucrare. (O ~ dramatica.)

LOCALIZAT adj (LIT.) adaptat, prelucrat. (Piesa ~.)

localnic adj v. LOCAL

LOCALNIC s. (Inv.) patriot. (intreaba un ~ de pe strada.)

locandir s. v. BIRTAS. HANGIU OSPATAR.

locanta s v. BIRT HAN. OSPATARIE.

LOCAS s. (TEHN.) capra, cleste, matca, plasele (pi.). (~ dulgherului.)

locs s. v. ADAPOST ASEZARE. CASA CAMIN. DOMICILIU LOCUINTA SALAS.

LOCATAR s. chirias, (prin Transilv.) salau, (inv., tn Mold.) chirigiu. (~ intr-o casa de locuit.)

LOCATIE s. 1 inchiriere, (inv. si reg.) nai-mela. (~ unei camere, unei nave.) (concr.) chirie, (Inv. si reg.) naim, naimela, simbrie, (Transilv ) tpsa. (Plateste ~ pentru casa.)

locm s. v. CHILIPIR.

LOCOMOTIVA s. masina, tren, (inv. si pop.) car de fc, (reg.) tug, (Inv ) trasura cu aburi (~ cu pogoane.)

LOCOMOTIE s. (FIZIOL.) deplasare. (Organe de ~ )

LOCOTENENT s. (MIL.) 1 (inv.) por cic, porsnic. locotenent-colonel = (rusism inv.) podpolcvnic.

locotenent domnesc s v. REGENT

locotenenta s v. REGENTA.

LOCOTENENTA DOMNEASCA s. (IST.) caimacamie.

locotta s. v CLOCOTICI. CLOCOTIS.

locsor s. v. PLACENTA.

LOCTIITOR s. substitut, (inv.) supleant, vechil (~ al cuiva Intr-un post.)

LOCUI vb. 1. a domicilia, a fi, a sta, a sedea, (pop.) a haladui, a salaslui, (Inv. si reg.) a baciui, (reg.) a salasi, (Inv.) a salasui. (Mama a ~ o vreme la Bacau.) a popula. (Tribul ~ in nordul regiunii.)

locui vb. v. COLONIZA. DAINUI. DURA. EXISTA FI. MENTINE PASTRA. PERPETUA PERSISTA. RAMANE. TRAI. TINE. VIETUI

LOCUANTA s. adapost, asezare, casa, camin, domiciliu, salas, (reg.) salsna, (Transilv.. Ban. si Bucov.) cortl, (inv.) locas, mutare mutat, odaie, sat, salaslunta, salaslure, sedrep sezamnt, sezut, (fig.) blrlg, cuib, culcus (Unde isi are el ~ ?)

LOCURE s. domiciliere, sedere. (~ lui acolo n-a durat mult.)

LOCUT adj. populat, (inv.) poport, po-pors, populs, (Un teritoriu ~.)

LOCUITOR s. (inv.) salasluitr, (fig.) suflet. (Un oras cu un milion de ~.) (la pi.) populatie, (inv. si reg.) poporme, (inv.) popor-tie, public. (~ ii unui teritoriu.)

loct s. v. PLACENTA.

locvace s., adj. v. CLANTAU. FLECAR. GURALIV. LIMBUT. PALAVRAGIU VOR-BA-LUNGA VORBARET.

locvacitate s. v. FLECAREALA.FLECARIE. FLECARIRE. FLECRIT. L1MBUTIE.

PALAVRAGEALA. PALAVRAGIRE. PALAVRAGIT. SPOROVAIALA. SPOROVA IRE. SPOROVAIT. TAIFASUIALA. TAI FASUIRE. TAIFASUIT. TRANCANEALA. TRANCANIT. VORBARAIE. VORBARIE.

Iod s. v. OBLON.

LDBA s. (reg.) tbla. (~ despicata dintr-un stejar.)

loflacl s. v. STICLETE.

LOGIC adj., adv. 1 adj. rational. (Judecata ~.) . adj., adv. coerent, (fig.) legat. (Bine si ~ vorbeste; vorbire ~.) . adj. fundamentat, indreptatit, intemeiat, just, justificat, legitim, motivat, serios, temeinic, (livr.) indrituit, (fig.) binecuvantt. (Un motiv ~

LOGICA s. 1. logica matematica - logistica logica simbolica ; logica simbolica = logistica logica matematica. . coerenta, noima, s.-ns sir. (Vorbeste fara ~.) 3. justificare, motivare, noima, ratiune, rost, sens, temu. (Nu vad ~ acestei decizii.)

LOGISTICA s. (MAT.) logica matematica logica simbolica.

logocita s. v STICLETE.

LOGOD vb. (reg.) a (se) tocmi, (Transilv. a (se) credinti, a (se) Incredinta, (inv.) a (se) aravonisi, a (se) fidanta, a (se) jurui. (Tinerii s-au ~.)

logodnta s v. LOGODNA.

LOGODIT adj. (reg.) incredintat (Tineri

~J

logoditr s. v PETITOR

LOGODNA s. (reg.) ciaiz, t cma, tocmeala, (Transilv. si Bucov.) credinta, incredintare, (inv.) aravn, asezamnt, logodnta, sponsale (~ unor tineri.)

LOGODNIC s. (inv.) fidantt, vinea. (Fata are un ~.)

LOGOFAT s. 1. (IST.) diac, gramatic, pisar, scrib, scriitor, uricar. (~ in cancelariile domnesti din tarile romane.) . vataf, (Inv.) epistt, ispravnic. (~ de mosie.)

logofat s. v. ADMINISTRATOR. VECHIL.

lgor s. v. DROJDIE.

logoree s. v FLECAREALA. FLECARIE FLECARIRE FLECARIT LIMBUTIE'

PALAVRAGEALA. PALAVRAGIRE. PALAVRAGIT. SPOROVAIALA. SPORO-VAIRE. SPOROVAIT. TAIFASUIAL. TAIFASUIRE. TAIFASUIT. TRANCANEALA. TRANCANIT. VORBARAIE. VORBARIE.

logos s. v. ALOCUTIUNE. CUVANT. CU-VANTARE. DISCURS.

logos adj. v. LILIPUT. LILIPUTAN. PITAC.

loi! adj. v. CINSTIT. CREDINCIOS. DEVOTAT. FIDEL. NEPREFACUT. NESTRAMUTAT. SINCER. STATORNIC.

loialitate s. v. CINSTE. SINCERITATE.

L1TRA s. (TEHN.) (reg.) carimb, cor-lta. (Mold. si Bucov.) drbina. (~ la car.)

loitrt s. v. CARAMB.

LOJA s. (inv.) pale. (~ la teatru.)

liiiija s. v. LEASA.

LOKAYTA s. (FILOZ.) carvaka.

llota s. v. BALAMUC. GALAGIE. HARMALAIE. HUIET. LARMA. SCANDAL. TAMBALAU. TARABOI. TEVATURA. TUMULT. VACARM. VUIET. ZARVA. ZGOMOT

lolot vb. v. LARMUI.

LOMBARD s. (FIX.) casa de amanet.

LOPATA s. rama, visla, (reg.) babica, opaca, opcina, (Bucov., Transilv. si Ban.) sl'la. (Ambarcafie cu ~ei.) 2 (reg.) vasla. (~ cu care se baga plinea in cuptor.)

LOPATA vb. a vasli, (rar) a canota, a rama, (reg.) a luntri. (~ pe lac.)

LOPATR s. barcagiu, luntras, vaslas, (rar) vislitr, (inv.) vaslriu. (~ la Dunare.) 2 (O UNIT.; Platalea leucorodia) (rar) cosr.

LOPATRE s. vaslirc, vaslit.

lopatfa s. v. OMOPLAT. SCAPULA. SPA TA.

LOPATE s. (TEHN.) bata, bateala, brat, bratara, falcea, fofeaza, manusa, mana, speteaza. (~ la razboiul de tesut.)

lopatica umarului s. v. OMOPLAT. SCAPULA. SPATA.

LOPATCA s. (TEHN.) (pop.) scindu-rta, (Transilv.) sclndure, scindurce. (~ la razboiul de tesut.) 2 (TEHN.) pop, speteaza, stinghie (La clrceie se afla o ~.) 3. (MED.) atela. (~ pusa la o mina fracturata.)

lopatca s. v. BULFEU. COCARLA. COR-DAR. CRUCE. INTINZATOR SCHIMBATOARE. SPETEAZA. STINGHIE STRUNA.

LORD s. milord. (Un ~ englez.)

lorica s. v. CUIRASA. PLATOSA

LORNITA s. lornion. (~ pentru spectacole.)

LORNIN s. lomieta. (~ pentru teatru.)

lornin s v MONOCLU.

Iostopna s. v. BUSTEAN. BUTUC. BUTURUGA. CIOT

LSTRITA s. (IHT.; Hucho hucho) (prin Ban.) puica, (Olt.) saldie.

lostn s. v. GUZGAN. SOBOLAN.

LOT s. parcela, (inv. si reg.) racla, (reg.) parcea, (prin Ban.) tal. (Teren impartit in ~uri.)

loterie s. v. HAZARD. INTAMPLARE.

LOTIZARE s. parcelare. (~ terenului.)

LOTRTs. (MIN.) pumpelil.

lotru s. v. BANDIT. HOT. PUNGAS. TAL HAR.

LOTUS s. (BOT.; Ntjmphaea lotus) (reg.) nufar.

loveia s. v. COINCIDENTA. IZBITURA. LOVITURA. POTRIVEALA. POTRIVIRE.

lovele s. pi. v. BAN. FRANC. GOLOGAN. PARA.

LOV vb. . a da, a izbi, a trage, (pop.) a pali. (A ~ cu toporul in lemn.) 2. a izbi, (inv. si reg.) a razbi, (reg.) a toca. (L-a ~ la cap.) 3. a atinge, a bate, (pop. si fam.) a mustrului, (reg.) a meci, a murseca, a toroipani, (fam.) a chelfani, a ciomagi, (fig. si adesea glumet sau ir.) a aghesmui, a altoi, a barbieri, a freca, a imbiati, a mangiia, a minji, a netezi, a peria, a pieptana, a scarniana, a scarpina, a tarnosi, a Urmii, (arg.) a cafti, a mardi. (L a~ bine.) 4. a izbi, a plesni, a pocni. (Acum te ~ !) 5. a izbi, tranti. (~ cu pumnul In masa.) . (inv.) a (se) poticni. (S-a ~ tare la genunchi.) 7 a bate, a izbi, (rar) a zupai, (Transilv.) a supi. (~ In usa cu piciorul.) ii. a (se) bate, a (se) izbi. (Se ~ de toti peretii.) 9. a se ciocni, a se izbi, a se tampona, (rar) a se intreciocni. (S-au ~ doua tramvaie.) 10. a se izbi, (inv. si reg.) a se clati. (Apa se ~ de stlnci.) 11. a ajunge, a atinge, a izbi, a nimeri, a ochi, a pocni, (pop.) a pali, a picni, (reg.) a talni, (Transilv.) a talali. (Glontul a ~ iepurele.) 12 (MIL.) a ataca, a izbi, (inv.) a taia. (A ~ flancurile armatei inamice.) 13. a arunca, a azvirli, a izbi, a zvarli. (Calat naravas ~cu copitele.) a se bato, ase strivi, a se zdrobi, (reg.) a se meci. (Fructele s-au ~.)

Iovi vb. v. ADUCE. AJUNGE. APROPIA. ARMONIZA. ASEMANA. ASEMUI. ASORTA. BIRUI. COMBINA. COMPARA. CONCORDA. CONVENI. COPLESI. CORESPUNDE. COVARSI. CUPRINDE. DAUNA. INFRANGE. INTELEGE. INVINGE. INVOI. MERGE. PODIDI. POTRIVI. PREJUDICIA. PRINDE. RAZBI. SEMANA. TOROPI. VATAMA.

LOVRE s. 1 ciocnire, izbire, tamponare, (livr.) coliziune, impact, (rar) Intreciocnre. (~ a doua tramvaie.) 2 atingere, ochire, ochit (~ tintei.)

LOVT adj. 1 batut, (fig.) tarnut. (Copil rau ~.) ranit, (livr.) lezat, (pop.) vatamat, (Transilv.) mard, (Ban., Transilv. si Bucov ) prizarit, (inv.) plagut (Om usor ~ la mina.)

ciocnit, izbit, tamponat. (Vehicule ~ )

batut, strivit, zdrobit, (reg.) mect. (Fructe )

LOVITURA s. 1 izbitura, (pop.) palitra, (reg.) stos, (Inv.) loveia. (O ~ puternica primita de cineva.) 2 izbitura, plesnitura. (Simte o ~ pe obraz.) izbitura, trantitura (O ~ de usa.) 4. aruncatura, azvlrlitura, izbitura, zvarlitura. (~ calului naravas.) 5.

(SPORT) lovitura de colt = corner. 6. rana, (inv.) vatamatra (Are o ~ usoara la mina.)

lza s. v. IOV. SALCIE. ZALOG.

lozi vb. v. AIURA. DELIRA.

LZ1E s. (BOT.) 1. (Sallx fragilis) mlaja, rachita, (reg.) plesnitore, slca, salcie, salcca, salciora. (Salix viminalis) mlaja, rachita, rachitica, salcie, (reg.) stravat 3 (Salix pnr-purta) mlaja, rachita rosie, (reg.) rachitica, salcie.

lzie s. v. SALCIE. SALCIE PLETOASA.

LOZNCA s. deviza. (~ lor esle: Prin munca spre mai bine 1')

LUA vb. 1. a apuca, a inhata, a insfaca, a prinde, (pop. si fam.) capui, (pop.) a incaibara, (prin Transilv.) a agamba, (Mold. si Transilv.) a gabji, a gabui, (grecism inv.) a pro'taxi, (fam. fig.) a captusi, a umfla. (A ~ in mina o piij 2. a apuca, a prinde, (inv si reg.) a sprijini, (prin Transilv.) a agamba. (~ copilul In brate.) 3. a rapi. (Gangsterii au ~ t-o In parc.) a aseza, a pune. (L-o ~ pe genunchi.) 3 a scoate. (Isi ~ palaria de pe cap.) G. a-si Imbraca, a-si pune. (Si-a ~ Uaina si a plecat.) . a achizitiona, a cumpara, a procura, a targui, (inv. si pop.) a neguta, (prin Transilv.) a surzui, (inv.) a scumpara. (A ~ o marfa.) !i. a se imprumuta, a se indatora, (inv.) a se april-muta. (A ~ o surna mica de la . . .) 0. a capata, a contracta, a face, (pop.) a prinde. (A ~ o (jripa.) 10 (JUR.) a confisca, a sechestra, (reg.) a zeberi. (I- ~ averea.) a fura, a sustrage, (rar) a hoti, (reg.) a suchea, a suchiri, (prin Transilv.) a ciusdi, (prin Bucov.) a harsni, (Mold.) a pasii, (Transilv.) a pili, (inv. si fam.) a sfeterisi, (inv., In Transilv.) a spilui, (fam.) a ciordi, a subtiliza, a sparli, a sterge, a sterpeli, (arg.) a mangli, a panghi, a sucari, a suti (A ~ un stilou.) a cuceri, a ocupa, (inv.) a cuprinde, a dobandi, a prinde, a stapani. (Dupa lupte crncene au ~ cetatea.) a incasa, a primi. (Ti-ai ~ retributia?) 14. a xtrage, a scoate. (A ~ un pasaj din . . . ) 15 a indeparta, a inlatura, a ridica. (A ~ coltul valului.) 1G a (o) apuca, a se indrepta, a merge. a se orienta, a pasi, a pleca, a porni, (rar) a se indruma, (pop.)a purcede, a se purta, (inv. si reg.) a nazui, (Transilv.) a aradui. (A o ~ spre casa.) 17. a (o) coti, a merge. (O ~ la stinga.) li!, a merg.', a se tine, a veni. (Se da jos si se ~ dupa car.) 19 a duce, a transporta. (Masina ne-a ~ pana la ) 20. a angaja, a baga, a incadra, a numi, a primi, (Inv si pop.) a naimi (Il ~ Intr-un serviciu.) a primi. (L-a ~ in gazda.) a obtine. (Si-a ~ licenta In drept.) 23. a (se) servi. (Mai ~ o portie!) . a trata. (L-a ~ cu binele.)

lua vb. v. CASATORI. CUPRINDE. LEGA. PARALIZA. RETEZA. TAIA. UNI.

LUARE s. . apucare, prindere, prins. (~ obiectului cu mina.) . inhatare, insfacare, prindere, (fam. fig.) umflare. (~ cuiva de gll.) . achizitionare, cumparare, cumparat, procurare, tlrguire, (inv.) scumparatore. (~ celor necesare de la magazin.) . (JUR.) confiscare, sechestrare. (~ averii cuiva.) 5. cucerire,

ocupare, ocupatie, (frantuzism inv.) conchta, (~ Grivitei.) . incasare, primire. (Dupa ~ retributiei.) . obtinere. (Dupa ~ licentei.) ii. luare-aminle atentie, curiozitate, interes, (inv.) perirghie, privire. (I-a stlrnit ~.)

luare s. v CASATORIE. UNIRE.

lba s. v. DOVLEAC. PEPENE.

lbcnita s. v. PEPENE.

LUBIT s. (BOT.; Camelina saliva) (reg.) galbenus, oul-nului.

lubric adj. v. IMPUDIC. LASCIV. OBSCEN. SENZUAL. VOLUPTOS.

lubricitate s. v. LASCIVITATE.

LUBRIFI vb. (TEIIN.) a gresa, a unge. (A ~ piesele unei masini.)

LUBRIFIRE s. (TEIIN.) gresaj, gre-sare, ungere. (~ pieselor unei masini.)

LUCEAFAR s. (ASTRON.) 1. (art.) Vcnus, (pop.) steaua ciobanului. . luceafarul de dimineata (pop.) steaua diminetii, steaua zorilor ; luceafarul de seara (pop.) steaua ciobanului ; luceafarul de ziua = Sirius, luceafarul din zori, (pop.) rrita (art.), zorita, o chiul-dulaului ; luceafarul din zori = Sirius, luceafarul de ziua, (pop.) rrita (art.), zorla, ochiul-dulaului.

luceafarul-porcsc s. v. ALDEBARAN.

luecaarul-prcului s. v. ALDEBARAN.

lucerna s. v. CULBECEASA.

LUCI vb. 1. a straluci. (Un metal care ~.) 2. a bate, a lumina, a straluci. (Luna ~ in fereastra.) 3. a clipi, a licari, a scapara, a sciii teia, a sclipi, a strafulgera. (Luminite ~ in noapte.) 4. a licari, a scapara, a seanteia, a sclipi, a sticli, a straluci. (Ochii li ~.) 5. a seanteia, a sclipi, a sticli, a straluci, (rar) a stralumina. (Albe coifuri .)

LUCD adj. 1 constient, (fig.) treaz. (Bolnavul este perfect ~ ) 2. (fig.) limpede. (Minte

LCIFER s. satana (art.), scaraotchi, tartor, (pop.) sarsaila, vatfu (art.), mamonul dracilor, michiduta cel batran, (reg.) sarsar. (~ e capetenia dracilor.)

luciola s. v. LICURICI.

LUCIOS adj. lucitor, scinteietor, sclipitor, stralucit, stralucitor, (rar) luciu, (inv. si reg.) stralucis. (Un diamant ~.) lucitor, scinteietor, sclipitor, (rar) luciu, (inv.) scli-vist. (Un material ~.) luciu, lustruit. (O suprafata ~.)

LUCIRE s. licar, licarire, licarit, scaparare, scaparat, semteie, seanteiere, sclipeala, sclipire, sclipit, strafulgerare, (rar) licars, scli pitra, zare, (pop. si fam.) scllpet, (inv.) sca-paratra. (O ~ de lumina.) seanteiere, sclipire, sticlire, stralucire, (rar) stralciu, stralu-minre, (inv.) lucore, stralucore. (~ diamantului.) licarire, scaparare, seanteiere, sclipire, sticlire, stralucire. (O ciudata ~ a ochilor.)

LUCITOR'adi. licaritor, scinteietor, sclipitor, (astazi rar) sclipind, (pop. si fam.) sen-picis, (inv.) scantend, sclnteis. (Lumina ~.) lucios, scinteietor, sclipitor, stralucit, stralucitor, (rar) luciu, (Inv. si reg.) stralucis. (Un

diamant ~.) 3 lucios, scanteietor, sclipitor, (rar) luciu, (inv.) sclivist. (Un material ~.) LUCIU adj. lucios, lustruit. (O suprafata ~.) luciu adj. v. LUCIOS. LUCITOR. SCANTEIETOR. SCLIPITOR. STRALUCIT. STRALUCITOR

LUCIU s. lustru, stralucire, (inv.) perdaf. (~ unei suprafete.) luciu s. v. PIN. '

lucore s. v. LUCIRE. LUMINA. SCAN-TEIERE. SCLIPIRE. STICLIRE. STRALUCIRE.

LUCRA vb. 1. a munci, (pop. si fam.) a mesteri. (A ~ la o instalatie.) . a activa, a munci. (~ in cercetare.) . a functiona, a servi, a sluji, (inv.) a poslusi. (~ de 20 de ani ca laboranta.) . a prelucra. (~ fierul.) 5. a cultiva. (~ pamintul.) 6. a functiona. (Uzina ~ la intreaga capacitate.)

Iucr vb. v. ACTIONA. COMPLOTA. CONJURA. CONSPIRA. UNELTI.

LUCRARE s. 1 cultivare, cultura, lucrat. (~ pamlntului.) . carte, opera, scriere, tiparitura, tom, volum, (livr.) op. (O ~ groasa.) . creatie, opera, productie, (inv.) producere, product. (O ~ de mare valoare.) . opera, scriere, text, (livr.) op, (inv. si pop.) scriptura, (inv.) scriitura, scrisoare, uvrj. (A prezentat ~ la tipografie.) 5. lucrare dramatica = piesa, opera dramatica, scriere dramatica. . studiu. (O mica ~ de chimie fizica.) 7. opera. (O ~ statuara.) lucrare s. v. LUCRU. MUNCA. TREABA. LUCRAT adj. cultivat, muncit. (Pamlnt ~.) LUCRAT s. cultivare, cultura, lucrare. (~ pamlntului.)

lucrativ adj. v. AVANTAJOS. BANOS. BUN. PRODUCTIV. PROFITABIL. RENTABIL.

lucratoare s. v. ATELIER. LUCRATOR adj. (inv.) prost. (Zile ~ si zile de sarbatoare.)

lucrator adj. v. ACTIV. HARNIC. MUNCITOR. NEOBOSIT. NEOSTENIT. PRODUCTIV. RODITOR. SILITOR. SARGUINCIOS. SARGUITOR. VREDNIC. ZELOS.

LUCRATOR s. muncitor, (inv.) uvrier.

(~ tntr-o uzina.)

LUCRATURA s. executie. (O ~ artistica.)

lucratura s. v. COMPLOT. CONJURATIE.

CONSPIRATIE. INTRIGA. MASINATII ..

UNELTIRE.

LUCRU s. 1 obiect, (Inv.) materie, iitit.i l. (Fiinte si ~uri.) munca, treaba, (i-av) lucrare, (reg.) mestesug, (inv.) defS, laboare. (A facut un ~ de calitate; s-a apucat de ~.) X activitate, indeletnicire, munca, ocupatie, preocupare, treaba, (livr.) travaliu, (inv.) ocupare, preocuptie. (Isi vede de ~ lai.) 4. fapta (A comis un ~ nedemn.) 5 chestiune, problema subiect, tema, (inv. si reg.) prochimen, (inv.) materie. (Multimea ~ urilor discutate; sa trecem la ~ care ne intereseaza.) 6. chestiune, poveste, pricina, problema, socoteala, treaba, (inv.) made, (rusism inv.) predmt (S-a lamurit ~ acela?) chestiune, fapt, tntamplare

(A survenit un ~ neasteptat.) 8 (FIZ.) lucru mecanic = (iesit din uz) travaliu. lud adj. v. CREDUL. NAIV. lud adj., s. v. BLEG. NATAFLET. NATARAU. NATANG. NEGHIOB. NEROD NETOT. PROST. PROSTANAC. STUPID TONT. TONTALAU. ludie s. v. DOVLEAC. LUDIN s adj. (GEOL.) vemelian. LUES s. (MED.) sifilis, (rar) verhi. (pop.) paduret, pierit, (inv. si reg.) sfrant, sfrnte, (reg.) frntie, mancatra, sfintie, (prin Munt.) gubave, (Transilv.) sui, (inv.) frents, mala-frnta, sifilitic.

LUTA s. (ANAT.) omusor, uvula, (reg.)

guster, imparats, Iimburs, mosor, ousr

LUETIC adj., s. (MED.) sifilitic, (reg.)

frentt, gancelut, (inv.) infrant, malarantat,

sfrents.

lugci s. v. BOTROS. lugeru-brostii s. v. MACRIS. LUGOJNA s. art. abrudeana (art.), abru deanca (art.), ardeleana (art.), ardeleneasca (art.), ciobanasul (art.), hategana (art.), some sana (art.). (~ este un dam popular cu ritm moderat.)

LUGUBRU adj. funebru, jalnic, macabru, sinistru, sumbru. (O atmosfera ~.) LUI pron., adj. sau. (Vorba ~.) lica s. v. LEAGAN.

LUJER s. (BOT.) tulpina. (~ de sttnje-nel.)

Iijer s. v. COCEAN. lnjerfca s v. SUNATOARE. lla s. v. LULEA. PIPA. LULEA s. pipa, (reg.) pipc, (Ban.) lla, (Mold.) pi'ca. (Trage din ~.)

LUME s. . cosmos, macrocosm, univers. (Fenomenele fizice din ~.) . glob, pamant, (rar) mapamond. (A facut inconjurul ~.) . faptura, fire, natura, univers. (Clntecul lai se rasplnaea peste intreaga ~.) 4. oameni (pi.). (Era multa ~ acolo.) 5. omenire, umanitate, f'nv. si reg.) omenme. (intreaga ~.) 6 (f)>.) suflare. (Toata ~ dormea.) 7. societate i Iese prima oara In ~.)

lume s. v. LUMINA. NEAM. POPOR POPULATIE. SEMINTIE. STRALUCIRE. lumea ochilor s. v. PUPILA. LUMESC adj. laic, mirean, mirenesc, pa mantean, profan, (rar) secular, (inv. si pop.) pamlntsc, (inv.) politicsc, temporal. (Treburi bisericesti si treburi ~.) lumesc adj. v. VENERIC. Iumt adj. v. CHEFLIU PETRECARET. LUMINA vb. 1. a arde. (Lampa ~ plna tlrziu In camera lui.) 2. a semteia, a sclipi, a straluci. (Candelabre ~ In salon.) X a straluci, (reg.) a razo. a zari. (Soarele ~.) 4. a bate. a luci, a straluci. (Luna ~ peste ramuri.) 5. a se insenina, a se limpezi, (pop.) a se razbuna, (Transilv.) a se tistali. (Afara s-a mai ~.) 6.* (fig.) a se insenina. (S a ~ cind m-a vazut.) lumina vb. v CLARIFICA DESCURCA DESLUSI. ELUCIDA EXPLICA. LAMURI LIMPEZI. PRECIZA

LUMINNTA s. (FIZ.) stra'ucire. lumina ochiului s. v PUPILA. LUMINARE s. 1 luminat. (~ unui colt intunecai.) 2. inseninare, limpezire. (~ cerului.) LUMINAT adj. (inv. si reg.) veders. (Spatiu

r-W ,)

LUMINAT s. luminare. (~ unei camere.)

luminatie s. v ILUMINATIE. LUMANA s. 1 stralucire, (rar) straluminre, (inv. si p^p.) vedere, (inv. si reg.) lume, (reg.) zare, (inv.) lucore (~ soarelui.) 2 lumina electrica = electricitate, energie eleclrica. (S-a intrerupt ~.)

lumina s. v. LUMANARE. WATT.

lumlna-de-padre s. v. LICURICI.

LUMINS s. poiana, (pop.) colnic, zariste, (prin Transilv.) pripr, (fig.) ochi. (Un ~ de padure.)

LUMINTA s. (BOT.; Oenothera biennis) (reg.) iarba-asnului.

LUMINOASA s. (BOT.; Clematis reda) (reg.) naprasnica. '

luminoasa s. v. CLOCOTEL. CURPEN.

LUMINOFR s. (FIZ.) fosfor. (Orice substanta fosforescenta se numeste ~.)

LUMINOS adj. 1 stralucitor, (rar) straluminat, (Un soare ~.) 2. scanteietor, stralucitor, (inv. si reg.) veders, (reg.) steis. (Un astru ~.) limpede, senin. (Ozi~; zori ~.) radios, stralucitor. (O dimineata ~.) 5. fosforescent, osforie. (O substanta ~.)

LUMINOZITATE s. stralucire, (~ soarelui.)

LUMANARE s. 1 (pop.)lumina, (reg.) vedere. (O ~ aprinsa.) 2 (BOT.; Verbascum phlomoides) iumanarica, (reg.) corovtic, pur, coada-bului, coada lpului, coada-milului, coada-vacii.

luminare s. v. BRUSTURE. LIPAN. PRAJINA.

LUMANARR s. (inv.) mungu. (~ face sau vinde luminari.)

LUMANARARE s. lumanarie.

LUMANARlCA s. (BOT.) 1 (Verbascum phlomoides) luminare, (reg.) corovtic, pur, coada bului, coada-lpului, coada-milului, coada-vcii. , (Verbascum thapsus) (reg.) corovtic, pur, coada-lpului, coada-vcii 3 lumtnarica-pamlnlului (Gentiana asclepia-dea) = (reg.) besicta, ntura, taietura, luminari c-aibstra.

Iumanarica s. v. BRUSTURE. LIPAN.

lumanarica-alb-tra s. v. LUMANARICA-PAMANTULUI.

LUMANARE - lumanararie.

LUNAR adj. 1 (livr.) selenar, (rar) selnic, selent. (Praf ~.) (livr.) mensual, (inv.) menstrual (Periodic cu aparitie ~.)

lunatic adj., s. v. NOCTAMBUL. SOMNAMBUL.

ranalice s. v. NOCTAMBULISM. SOMNAMBUL ISM

LLNTIE s. (ASTRON.) luna sinodica.

LOnA s. (ASTRON.) 1. (inv.) msita. tf~ iunie.) luna sinodica = limatie.

tn* s v. CICLU MENSTRUATIE. PERIOD

LUNCA s. 1. (prin Bucov. si Mold.) prclca, (Maram., Transilv., Ban. si nordul Mold.) rat. (~ unui ru.) . zavoi. (~ de salcii.)

lunea curata s. v. SPOLOCANIE.

LUNECA vb. a aluneca, a se da. (~ pe gheata.)

luneca vb. v. ADEMENI. AMAGI. GRESI. INCANTA. INSELA. MINTI. MOMI. PACALI. PACATUI. PROSTI. PURTA. TRISA.

LUNECARE s. alunecare. (~ pe gheata.)

LUNECOS adj. alunecos, (prin Transilv.) bals. (Teren ~.)

LUNECS s. alunecus, ghetus, (reg.) rapa gs, (Ban.) rpag.

LUNETA ASTRONOMICA s. (rar) re fractr.

LUNG adj., adv. J. adj. inalt, mare. (Un om ~.) . adj. mare. (Si-a lasat parul ~.)

3. adj, intins, prelung. (Un sir ~ de oameni.)

4. adj. alungit, lungaret, lunguiet, prelung, prelungit, (livr.) oblng. (Un fruct ~.) 5 adj. indelung, indelungat, prelung, prelungit, (inv.) prelungitor. (Tacere ~.) 6. adv. indelung, mult. (S a uitat ~ la el.) 7. adj. indelung, indelungat. (Viata ~.)

LUNGAN s. galigan, vlajgan, (pop. si fam.) magadn, magadau, zdragn, (pop.) zapln, (prin Bucov,) bangau, (Mold. si Bucov.) cobli-zan, zablau, (prin Olt.) jarcalcte, (prinMunt.) schirlopn. (E un ~ cat toate zilele.)

LUNGARET adj. 1. lunguiet, (pop.) sul tic. (Un obiect ~.) alungit, lung, lunguiet, prelung, prelungit, (livr.) oblng. (Un fruct ~ )

LUNG vb. 1 a (se) alungi, a (se) intinde, a (se) prelungi. (Ceva care se ~ in afara.) a se intinde, a se prelungi, a tine. (Sirul se ~ ptna departe.) . a (se) continua, a (se) intinde, a (se) prelungi. (Drumul se ~ pina in padure.) . a se culca, a se intinde, a se tranti, (inv.) a se tinde. (S-a ~ putin dupa amiaza.) 5. a se intinde, a se tolani, (reg.) a racasi, (prin Munt. si Olt.) arabun, (Mold.) a se tologi. (Ce te-ai ~ asa?) G, a (se) aseza, a (sa) asterne, a (se) culca, a (se) intinde, a (se) pune. (S-a ~ di/i nou la pamint.) 7. a arunca, a azvarli, a culca, a darama, a dobori, a intinde, a prabusi, a pravali, a rasturna, a tranti, (pop. si fam.) a asterne, (pop.) a pali, (inv. si reg.) a rantuna, (inv.) a obori, a poligni, (fig.) a secera. (Cu o lovitura l-a ~ la pamtnt.) 8 a dilua, a indoi, a subtia. (A ~ laptele cu apa.) 9 a (se) mari, a (se) prelungi. (Ziua s-a ~.) 10 a continua, a (se) intinde, a (se) prelungi, a tine. (Petrecerea s-a ~ p!na a doua zi.) 11. a amana, a taragana, a tergiversa, (livr.) a temporiza. (A ~ intentionat momentul relntllnirii.) 12. a intarzia, a taragana, a tergiversa, a trena, (inv.) a prelungi. (A mai ~ solutionarea problemei.) 13. a (se) taragana, a trena. (Actiunet romanului se ~.)

LUNGME s. 1 marime. (~ unui pod.)

distanta, intindere. (Pe o ~ de 2 km.)

. durata, intindere, marime. (~ unsi zile.) LUNGRE S. 1. intin.tere, prelungire. (~

sirului plna aeparte.) . culcare, culcat, intindere, trantire. (~ cuiva dupa amiaza.)

culcare, darimare, doborlre, prabusire, prava-lre, rasturnare, trantire. (Inv.) rasturnatra. (~ cuiva la pamln cu o lovitura.) 4. intindere, prelungire. (~ petrecerii plna In zori.)

LUNGT adj. culcat, intins, tolanit, trntit, (reg.) rabunt, (Mold.) tologt (Sta putin ~ dupa amiaza.)

LUNGUIET adj. 1. lungaret, (pop.) sultic. (Un obiect ~.) 2. alungit, lung, lungaret, prelung, prelungit, (livr.) oblng. (Un fruct ~.)

LUNGURCA s. (BOT.; Galeopsis tetraht) taposnic.

Iunie s. v. NOCTAMBULISM. SOMNAMBU-LISM.

LUNTRAS s. barcagiu, lopatar, vaslas, (rar) vsiitr, (inv.) vaslriu. (~ la Dunare.)

LUNTRE s. barca, (prin Ban.) schela. (O ~ peeareasca.)

luntri vb. v. LOPATA. VASLI.

LUNTRICCA s. luntrisoai'a, (reg.) luntrita.

LUNTRISORA s. luntricica, (reg.) luntrita.

luntrja s. v. LUNTRICICA. LUNTRISORA.

LUP s. 1. (ZOOL.; Canis lupus) (Olt., Ban. si Transilv., eufemistic) spurc. (IHT.) lup-de-mare (Morone labrax) = lavrac, salau-de mare. (ORNIT.) lupul-vrabiilor (Lanius excubitor) = berbecel, sfrancioc, (reg.) berbe-ct, soimt, tacaitore, capra-drcului.

LUPANAR s. bordel, casa de prostitutie, casa de toleranta, (inv.) tractir.

luprita s. v. LUPOAIE.

LUPOAICA s. (ZOOL.) (reg.) lupoie.

LUPOIE s. (BOT.; Orobanche ramosa) (reg.) luprita, busuioc salbtic.

lupoie s. v. LUPOAICA. TARTACUTA. TIGVA. TALV.

Iupsr s. v. PLACENTA.

LUPTA vb. 1. a se bate, a se intrece, a se masura. (Hai sa ne ~ in lupta dreapta.) (MIL.) a se bate, a se razboi, (inv.) a combate, a se osti, a se ragloti, a voinici. (S-a ~ mult cu dusmanul.) a se sforta, a se sili, a se stradui. (Se ~ sa impiedice raul.)

lupts s. v. LUPTATOR. RAZBOINIC.

LUPTA s. 1 bataie, incaierare, (rar) incier, incaieratira, (reg.) incaiert, (fam.) tavaleala, trantela. (~ dintre cei doi n-a durat mult.) 2 (MIL.) batalie, (rar) infruntare, (inv. si pop.) bataie, (inv. si reg.) razboi, (inv.) harta, oaste, toi, (fig.) ciocnire. (Biruitor In ~ de la Posada.) (SPORT) (pop.) tri'nta. 4. concurenta, intrecere, rivalitate. (~ intre mai multe concerne.)

LUPTATOR s. (MIL.) 1. razboinic, (reg.) Jupts, (inv.) binic, razboitr, sagr. (~ incercat In batalii.) 2 combatant. (Asociatia fostilor

~i.)

lupul-albnelor s. v. ALBINAREL. FURNICAR. PRIGORIE. VIESPAR.

lupul-bltii s. v STIUCA.

/rban s. v. DAFIN. LAUR.

LUSTRA GU s. vacsuitor. (E de profesie ~ )

LUSTRU s. 1. luciu, stralucire, (inv.) perdaf. (~ unei suprafete.) 2 * (fig.) pospaila, spoiala. (~ de cultura.)

LUSTRU vb 1. a fatui. (A ~ un obiect ) 2 a slefui, (inv. si reg.) a sclivisi. (A ~ un metal.) a face, a vacsui, (Bucov.) a putui, (prin Transilv. si nordul Munt.) a putului. (A ~ cuiva incaltamintea.)

LUSTRUIRE s. 1. rafuiala, fafuire, fatuit, lustruit. (~ unei suprafete netede.) 2 lustruit, slefuire, slefuit, (inv.) sclivisre. (~ unui obiect metalic.) . lustruit, vacsuire. (~ pantofilor.)

LUSTRUIT adj. 1. fatuit. (Obiect ~ ) . lucios, luciu. (O suprafata ~.) . netezit, slefuit, (reg.) leit, (inv.) sclivist. (Metal ~.) 4., vacsuit. (incaltaminte ~.)

LUSTRUT s. 1 fatuiala, fafuire, fatuit, lustruire. (~ unui obiect.) . lustruire, slefuire, slefuit, (inv.) sclivisre. (~ suprafetei unui metal.) lustruire, vacsuire. (~ pantof ilar.)

It'isca s. v. NARCISA.

Isce s. pi. v. GHI0CEI MARI

liisicrcfi s. v. LEUSTEAN.

LUX s. argila, clisa, huma, pamant, (inv. si reg.) tina, (reg.) hlei, (Transilv.) agig. (O cana de ~.)

LUTENA s. (BIOL.) progesteron.

LUTTIU s. (CHIM.) casiopeiu.

LUTH s. (MUZ.) lauta.

LUTISR s. pamnfel.

LUTS adj. argilos, cleios, clisos, (rar) ar-gilifr, hums, (pop.) mals, (reg.) hleis, rasi-ns, (Transilv.) tigls. (Teren ~.)

LUTRA s. (ZOOL.) . (Luira lulra) vidra, (reg.) dihor de pa. . (Lutreola lulreola) nurca-(rar) lutrela, norta, dihor de pa.

lutrela s. v. LUTRA. NURCA.

LUTRU s. vidra. (Caciula de ~.)

lutu vb. v. LIPI. MURUL

LUX s. 1. fast, maretie, pompa, somptuozitate, splendoare, stralucire, (inv.) ighemonicn, pohfla, saltant. (~ de la Curte.) . bogatie, fast, pompa, splendoare, stralucire. (~ ceremoniei.) . eleganta, somptuozitate. (~ unui interior.}

LUXA vb. (MED.) a (se) deplasa, a (se) dezarticula, a (se) disloca, a (se) scranti, a (se)¹ suci, (rar) a (se) rasuci, (inv. si reg.) a (se) sminti, (reg.) a (se) strica, (prin Transilv.) a (se) muruli, (Transilv.) a (se) pica, (prin Transilv. si Bucov.) a (se) preti, (prin vestul Munt.) a (se) procliiati. (Si-a ~ osul umarului.)

LUXRE s. (MED.) deplasare, dezarticulare, dezarticulatie, dislocare, luxatie, scran-teala, scrantire, scrintitura, sucire, (rar) rasucire, sucitra, torsiune, (prin vestul Munt.) proclintela, proclintre. (~ osului humeral.)

LUXAT adj. (MED.) deplasat, dezarticulat, dislocat, scrantit, sucit, (rar) rasucit, (prin vestul Munt.) proclintt. (Os ~.)

LUXATIE s. (MED.) deplasare, dezarticulare, dezarticulatie, dislocare, luxare, serjn-teala, scrantire, scrintitura, sucire, (rar) rasucire, sucitra, torsiune, (prin vestul Munt.) proclintela, proclintre. (~ osului humeral.)

LUXOS adj. 1. bogat, fastuos, grandios, mare, pompos, somptuos, splendid, stralucit, stralucitor, (livr.) magnific, (fig.) sclipitor (Un alai ~.) 2 elegant, somptuos. (Un interior ~.) bogat, pretios, scump. (Haine ~ )■■

luxura s. v CONCUPISCENTA.

luxuras adj. v. CONCUPISCENT