BASMUL

BASMUL

DEFINITIE:Basmul reprezinta specia literara a genului epic popular sau cult,de cele mai multe ori in proza,naratiune asumat fantastica,in care sunt relatate intamplari neobisnuite,nesituate spatial sau temporal,puse pe seama unor personaje inzestrate de cele mai multe ori cu puteri supranaturale care simbolizeaza fie binele,fie raul si din a caror confruntare intotdeauna iese invingator binele.

ETIMOLOGIA CUVANTULUI:in slava 'basni'=nascocire.

TRASATURI:

l.victoria permanenta a binelui asupra raului-semnifica aspiratia ancestrala a autorului anonim sau cult pentru o lume mai buna

2.personajele sunt arhetipuri ale unor valori morale,ceea ce asigura basmului perenitatea(viata lunga)

3.din cauze mnemotehnice (care tin de memoria colectiva),basmul are un anumit grad de formalizare dat de:

A.Prezenta formulelor:

-de inceput-'A fost odata ca niciodata'

-de mijloc-'Si-nainte cu povestea","cuvantul din poveste inainte mult mai este'

-de sfarsit-'Si-am incalecat pe-o sa^"

B.Prezenta sabloanelor(V.I.Propp-'Morfologia basmului'):

-al furtului si al recompensei

-imparatului fara fecior

-al mezinului sau al mezinei

-al probelor

-al interdictiei ce urmeaza a fi incalcata

-al talismanelor sau al obiectelor incarcate magic

-al personajelor incarcate malefic

-al adjuvantilor sau al donatorilor(cei ce il ajuta pe protagonist)

-al calatoriei initiatice

-al spatiului labirintic

-al taramului fabulos

-al metamorfozelor

-al mesagerului ce aduce o veste menita a declansa un nou conflict

-al omului-planta sau al omului-animal

-al calului nazdravan

-al cifrei trei(triplicare)

-al cifrei magice si al multiplilor ei

-al spatiului liant dintre cele doua taramuri

-al invidiei fratilor

-al fiintelor fabuloase

-al nuntii

-al personajelor incarcate benefic

-al mortii si al invierii

4.de cele mai multe ori in basm naratorul este omniscient ,iar

tiparul narativ este auctorial,dar se poate ca pentru a intretine

tensiunea epica naratorul trebuie sa apeleze la diverse

jocuri,artificii,creandu-i cititorului impresia ca nu stie ce se va

intampla,fiind in acest caz in postura unui narator

necreditabil.

5.structura epica a basmului se construieste pe baza unor

conventii narative fundamentate de catre Adrian Marino:

-prezentarea unei stari de echilibru

-aparitia elementului care disturba,genereaza anularea acestei

stari

-aparitia unui personaj capabil sa rezolve problema pentru a

reinstaura echilibrul

-probele(incercari,capcane,neincredere,intreceri,dezaprobare,

lupte) pe care trebuie sa le depaseasca eroul pentru a-si

demonstra statutul de salvator

-punctul culminant-un moment de maxima intensitate in

masura sa stopeze rezolvarea ,dar care nu reuseste acest lucru

-deznodamantul-rezolvarea conflictelor, punctand intotdeauna

victoria binelui asupra raului si reinstaurand starea de echilibru.

6.avand o sorginte populara,limbajul uzitat intr-un basm,fie el cult sau cu autor anonim,va fi cu precadere oral,adica sunt uzitate lexeme de factura populara,iar trasatura stilistica dominanta este oralitatea,pentru a se crea cititorului impresia ca i se povesteste prin viu grai

7.infrastructura narativa a basmului presupune in general perspectiva heterodiegetica;naratorul insa interfereaza textul uneori prin pasaje scurte de discurs retoric,adresandu-se direct cititorului prin verbe si pronume de persoana a doua pentru a-l statuta ca martor ocular,ca interlocutor sau pentru a-l face partas la actul creatiei.

'Povestea lui Harap-Alb'

De Ion Creanga

Desi pastreaza modelul inersial specific basmului popular,Creanga inoveaza,reusind sa obtina o opera noua,absolut originala.

Incipitul transforma formula tipica de inceput a basmului popular in spiritul oralitatii populare prin:'Amu cica a fost odata'

Primul sablon,cel al imparatului fara fecior,este punctat prin antroponimul "verde' ,care sugereaza neimplinirea.

Discursul retoric-"sa nu ne departam cu vorba si sa incepem a depana firul povestii"-il face partas la actiune.

Cel de-al doilea sablon,triplicarea,consta in repetarea de trei ori a unor actiuni(de exemplu incercarile la care e supus eroul) sau in faptul ca unele detalii se gasesc in numar de trei(fii,capete de zmei etc.).Basmul 'Povestea lui Harap-Alb' e construit in intregime pe principiul cifrei trei:cei trei fii ai craiuiui,aparitiile Spanului,incercarile la care il supune pe Harap-Alb,probele petitului,probele la care il supune fata.

Sablonul    metamorfozelor:craiul-urs,calul grebanos-calul nazdravan,cersetoarea-Sfanta Duminica,fata imparatului-pasare.

Sablonul talismanelor: blana de urs,hainele si armele de mire ale imparatului,musta facuta de Sf. Duminica,obrazarul si sabia lui Statu-Palma-Barba-Cot,aripa de furnica,aripa de la regina albinelor,trei surcele de mar dulce,apa vie si apa moarta.

Personajele lui Creanga,inclusiv din acest basm,stapanesc cu dibacie arta vorbirii si par a fi desprinse din amintiri.

Sablonul mezinului: mezinul este individualizat inca de la inceput printr-o disponibilitate sacra,bunatatea autentica.Conform lui Mircea Eliade mezinul si orfanul au parte de un "destin imperial"anuntat aici prin vorbele cersetoarei,alias Sf. Duminica:"Tie a fost scris de sus sa-ti fie data aceasta cinste.'

Alte sabloane intalnite in acest basm:sablonul alegerii calului nazdravan (!!cele trei viteze ale calului:ca fulgerul,ca vantul,ca gandul!!),sablonul interdictiei ce urmeaza a fi incalcata,sablonul calatoriei initiatice-al padurii labirintice.

Formule mediane:'Dumnezeu sa ne tie,/Ca cuvantul din poveste/inainte mult mai este'.

Motivul fantanii este asociat intotdeauna cu cel al oglindirii,implicit al constientizarii sinelui.

Fiul de crai ,in urma incalcarii interdictiei,constientizeaza eroarea comisa,isi constientizeaza eul negativ si isi da seama ca in tot ceea ce va urma sa faca de acum incolo va trebui sa respecte perceptele morale primite de la tatal sau. Aceasta secventa este vertebrata si de un alt motiv,cel al schimbarii identitatii,fiul de crai primind numele de "Harap-Alb".Acest antroponim reprezinta 'o forma materializata autohtona a celor doua forte din yin-yang care tuteleaza universul'-M.Eliade,semnificand cele doua parti cosubstantiale omului,partea luminoasa si cea intunecata,mezinul urmand pe parcursul acestei calatorii sa se exonereze de tarele sale umane.

Umilinta este prima treapta in orice scenariu initiatic.

Calul nazdravan se afla in postura unui mistagog (mentor,indrumator spiritual),el simbolizand si sintetizand intelepciunea omului din popor.

Sfanta Duminica este pedagogul bun care face totul in locul lui Harap-Alb,personajul donator,pe cand Spanul e pedagogul rau,e neiertator si il pune mereu in primejdie.

Cifra 7 este cifra fatidica;poate sugera aici existenta celor 7 trepte existentiale din evolutia fiecarui om,trepte pe care trebuie sa le parcurga omul pentru a se desavarsi spiritual(textul sursa-'Filosofia lui Samkya').

Craii si imparatii care incearca sa il ispiteasca pe Harap-Alb cu mana fetei lor si jumatate din imparatie sunt integrati in poveste pentru a se demonstra o alta calitate a personajului si anume consecventa,credinta fata de cuvantul dat.

Apare sablonul mesagerului care aduce o veste menita a declansa un nou conflict si sablonul probelor.

Formula finala are rolul de a scoate cititorul din lumea fictiunii si de a-l aduce in lumea reala,in care binele nu mai invinge intotdeauna,pentru ca aici se joaca dupa alte reguli:'Si a tinut veselia ani intregi,si acum mai tine inca;cine se duce acolo bea si mananca.Iar pe la noi,cine are bani bea si mananca,iara cine nu,se uita si rabda.'

Oximoronul 'foc de ger'-ideea de frig exacerbat

Se remarca jocul de cuvinte pentru Ochila

Narator tradat si necreditabil

Trasaturi pentru cele cinci personaje fantastice: Gerila,Setila,Ochila,Pasari-Lati-Lungila,Flamanzila reprezinta niste exacerbari ale simturilor,punctandu-se astfel miraculosul hiperbolic,fiecare dintre cei cinci beneficiind de portrete separate,naratorul reusind sa gaseasca pentru fiecare alte cuvinte care sa le individualizeze.De la perspectiva focalizata naratorul trece la perspectiva panoramica,prezentand cele 5 personaje in ansamblu.

-tabuizare:'sa nu va impinga mititelul'

-antifraza:'bunatatea lui cea nemaipomenita si milostivenia lui cea neauzita'

Trasaturi ale lui Harap-Alb

-harnicia,destoinicia (curata armele si hainele)

-neobiectiv,judeca dupa aparente,persista in greseala(alegerea

calului)

-orgoliu exacerbat si narcisism,nesupunere(nu asculta sfatul

tatalui)

-naiv,credul-'boboc'

-indemanarea,generozitatea

-dezvoltat simt al umorului,sociabil

-curajul

-capabil de sentimente profunde

PROCEDEE ALE ORALITATII

l.verbele la prezentul dramatic si la imperfect,care dau tonul unei sfatosenii anume:'se imbraca','apuca',^,,era' etc.

2.interjectiile care inlocuiesc fie verbele predicative:'hai',fie gestul familial vorbirii:"mai","hei".

3.transformarea cititorului in interlocutor se realizeaza prin insertia in discursul naratorului a verbelor si pronumelor la persoana a ll-a:'Eu sunt dator sa va spun povestea si va rog sa ascultati.'.

4.schimbarea persoanelor verbale sprijina mobilitatea frazei

5.propozitiile incidente care intrerup sirul comunicarii propriu-zise fie pentru a schimba tonul,fie pentru a da o indicatie de regie:'zise craiul cu mirare'

6.constructiile lapidare construite pe maxim de asindeton (figura de stil care consta in suprimarea conjunctiilor coordonatoare copulative pentru a sugera si mai pregnant o idee)

7.muzicalitatea frazei e sustinuta de antepunerea numelui predicativ,epitetelor:'grozav burdahan' ,temporalelor ,propozitiile consecutive introduse prin conjunctia populara 'de':'De te-a impinge pacatul sa mai vii o data,vai de steaua ta are sa fie.'

8.viitorul popular perifrastic:'n-avem a te duce', alaturi de verbele cu valenta polisemantica ,dar si cele care intra intr-o gama sinonimica realizeaza substraturi populare ale vorbirii directe

9.in opera lui Creanga nu abunda regionalismele,insa sunt prezente fonetismele regionale:'erozile mortii',care alaturi de expresiile idiomatice:'Harap-Alb vede ei bine unde merge

treaba,ca doar nu era din butuci',locutiunile populare,dativul

etic:'mi ti-l insfaca',repetitii confera plasticitate discursului

l0.febrilitatea discursului este potentata prin exclamatii:'Iacata-i

ia!' si interogatii:'Ei,apoi?'

ll.pentru a mari forta de persuasiune a unei constatari,naratorul

apeleaza la invocarea unei autoritati in materie prin sintagma

"vorba ceea"urmata intotdeauna de un element de paremiologie

populara:'Apara-ma de gaini,ca de cani nu ma tem'.

12.sub aspectul texturii stilistice elaborate se poate spune ca stilul

este curat,nefiind impregnat de figuri de stil pretentioase

13.rapiditatea frazei este potentata prin subordonatele completive

directe cerute de un verb la gerunziu:'vazand ca nu-i lucru de

saga'

14.tot textul imbina stilul direct cu cel indirect,dar si cu forma lui

hibrida,adica stilul indirect liber pentru a se evita monotonia

I5.dialogul invadeaza textul in intregime fiind distribuit dialogic si

monologic,de la narator ca erou subiectiv la personaje ca eroi

obiectivi,jucati insa de narator insusi

Umorul ca atitudine optimista reprezinta o alta trasatura:

l.umorul de situatie,presarat in totalitate

2.umorul de caracter

3.umorul de limbaj,rezultat din:

-contrastul dintre aspectul realist al limbajului si cel fantastic al referirii contextuale

-procedeul autoadresarii in general pentru a face haz de necaz

-imbinari neasteptate de cuvinte

-limbajul cotcaresc,aluzia

-superlativul absolut realizat stilistic

-locutiuni populare si expresii idiomatice cu tenta comica

-interjectii

-imprecatii

-apelative peiorative

-hiperbolizarea prin folosirea diminutivelor

-caricaturizarea ironica

-comicul numelor

Apare sablonul mortii si al invierii urmate in mod implicit de o schimbare a identitatii sociale si evident spirituale si motivul somnului ca liant intre viata si moarte.

Deznodamantul inchide astfel lupta dintre bine si rau,evidentiindu-se victoria permanenta a binelui.Sablonul nuntii de final are valoare de hierogamie(unire sfanta) deoarece aceasta este binecuvantata prin prezenta tuturor personajelor specifice basmelor.

Raportat la personajul Harap-Alb,basmul devine un 'bildungsroman',opera de formare,deoarece il prezinta evolutiv.

Planul eseului argumentativ

Introducere

-date despre literatura fantastica -definirea fantasticului

-date despre Ion Creanga si Epoca Marilor Clasici

-enumerarea operelor scriitorului-'Povestea lui Harap-Alb'+definitia basmului

Primul argument

-rezumatul pe momentele subiectului

-sabloanele precizate pe parcursul rezumatului+conventiile narative

Al doilea argument

-caracterizarea personajului Harap-Alb

-ca instanta narativa:principal,protagonist,pozitiv,real,tridimensional,central, eponim

-ca referent uman

-reprezinta un arhetip uman

-se afla in postura neofitului sau epoptului,cel care accede pe

drumul initierii

-calul-mistagog,SpanuI-personaj antagonist,personaje supradimensionate hiperbolic: Ochila,etc.

Al treilea argument

-oralitate si umor

-discursul narativ

-prezenta formulelor

-tipar,perspectiva.