Dictionar de sinonime - litera V

Dictionar de sinonime - litera V - esinonime.com

VACA-DMNULUI s. (ENTOM.) 1. (Coc-cinella septempunctata) buburuza, bouI Dom-nului, boul-Iui-Dumnezeu, (reg.) cucusr, gainusa, gargarita, mamar ta, margarit, margarita, margarita, marie, marita, paparga, paparie, paparta, paparza, vrajitoare, bul p pii, gaina-lui-Dumnezu, maria-p pii, puica p pi, puiculita-ppii, vaca lui Dumnezu. 2 (Pyrrhocoris apterus) (reg.) boul Dmnului.

vaca Dmnului s v. RADASCA. RAGACE.

vaca-lui Dumnezu s. v. BOUL-DOMNULUI. BOUL LUI DUMNEZEU. BUBURUZA. VA-CA-DOMNULUI.

VACANT adj. liber, neocupat. (Un post ~.)

VACANTA s. 1 (Transilv. si Maram.) saba-sg. (Elevii snt in ~.) concediu. (Unde pleci in ~ ?) 3. (FIZ.) lacuna. (~ a unei refele cristaline.)

VACARM s balamuc, galagie, harmalaie, huiet, larma, scandal, tambalau, taraboi, tevatura, tumult, vuiet, zarva, zgomot, (rar) lrmat, (astazi rar) strigare, (pop. si fam.) chilomn, (inv si reg.) toi, (reg.) haraimn, halalie, harha lie, tiet, tolobota, tololi, (Mold., Bucov. si Transilv ) hlca, (Transilv.) llota, (inv.) cala-balc, dandana, dananie, dandanie, galceva, (fig ) tigane, (arg.) nasulfe. (Era un ~ de nedescris.)

vacatie s v SALCAM

vaea-de-mire s v. MORSA.

VACCINA vb (MED.) a inocula, (pop.) a altoi, (inv si reg.) a posai.

VACCINARE s. (MED.) inoculare, inocu latie, (pop ) altoire, (reg.) posaila, (inv.) po sare.

VACS interj, (reg.) tarti!, (fam.) zexe !

vacuitate s. v. VID.

vacuum s. v. VID

VACUUMRE s (FIZ.) vidare.

VAD s (GEOGR.) albie, curs, matca, (pop.) fagas, pat, (inv. si reg.) scursura, (reg.) vale, (inv.) scafa. (A trecut usor ~ rtului.)

vad s. v COPCA LIMAN LITORAL. MAL MARGINE OCHI. TARM.

vadea s v. SCADENTA. TERMEN

vademecum s. v. CALAUZA. GHID. INDREPTAR. INDRUMAR. INDRUMATOR.

vdnlc s v DENUNTATOR PARATOR

vidra s v CALDARE. GALEATA.

VAG adj. 1.1. imprecis, neclar, nedeslusit, nelamurit, neprecis (Se zareau niste siluete ~.) 2. estompat, neclar, sters (Un contur ~ ) . confuz, difuz, imprecis indefinit, neclar, nedefinit, nedeslusit, nelamurit, neprecis, (fig.) surd. (O senzatie ~ de durere.) 4, confuz, difuz, echivoc, haotic imprecis, indefinit, incalcit, incurcat neclar, nedefinit, nedeslusit, neanteles, nela-

murit, neprecis, obscur, tulbure, (fig.) intunect-nebuls, neguros. (O situatie~ ) S. evaziv, imprecis, neprecis. (Un raspuns extrem de ~.) II. (ANAT.) pneumogastric. (Nerv ~.) VAGABOND adj., s. 1 adj., s. hoinar, pribeag, ratacitor, (inv ) stranie (Un om ~.>

s. derbedeu, golan, haimana, (pop. si fam.) teleleu, (reg.) harbr, hirbret, ulitr, (Mold.) dulandragu, (prin Olt.) jarcale, (Mold.) lainic, (prin Munt.) teacar, (Mold. si Transilv.) uli(r-nic, (Transilv si Ban.) vandralau, vandrs, vandrc, vandrocs, (prin Transilv.) verbuncs (inv.) strengar, zamparagu, (inv., in Transilv.) buduslau, (fam.)bate-pduri. (Xu-i decil un ~.}

VAGABONDA vb. I a hoinari, (inv. si reg.) a nemernici, (reg.) a talalai, (prin Transilv.) a buduslui, (Mold.) a lainici, (Transilv ) a techer ghi, (inv.) a haimani, a strengari. (Toata ziua ~.) 2. a hoinari, a pribegi, a rataci, (prin Mold.) a badadai, a horhai. (~ din loc tn loc.)

3 a colinda, a cutreiera, a hoinari, a peregrina, a rataci, a umbla, (livr.) a flana. (Pe unde n-a ~ ?)

VAGABONDAJ s 1. haimanalac, hoinareala, vagabondare, (rar) puslamallc, (reg.) pus lnie, (inv ) strengare (Ce inseamna ~ asta zilnic?) 2. hoinareala, pribegie, pribegire, vagabondare. (Un ~ din loc in loc.)

VAGABONDARE s 1. haimanalac, hoinareala, vagabondaj, (rar) puslamallc, (reg.) puslnie, (inv.) strengare. (Ce inseamna ~ asia zilnica?) 2. hoinareala, pribegie, pribegire, vagabondaj (O ~ din loc in loc.)

VAGN s. (AA'AT.) (pop.) gaoza.

VAGONETAR s. (reg.) raznr, rizns (E ~ de profesie.)

VAGOTONE s (FIZIOL.) parasimpatico-tonie.

vah interj, v A. AH AOLEU AU. I. O. OF OH VAI

VAI interj, a !, ah !, aoleu !, au !, i!, o !, of !, oh !, (pop.) valu !, (Transilv. si Ban.) tlai!, (Mold.) vah! (~ !, ce durere simt!)

vai s. v. TANGUIRE. VAIER. VAIET.

viear s. v. TANGUIRE. VAIER VAIET.

VAIER s 1 geamat, seancet, tanguire, vaiet, (rar) scancela, (inv.) scincitra. (Un ~ de durere.) 2 tanguire, vaiet, (pop.) vai, (reg.) vicar (Se aude un ~ )

VAIET s geamat, seancet, tanguire, vaier, (rar) scancela, (inv ) scincitra. (Un ~ de durere.) 2 tanguire, vaier, (pop.) vai, (reg.) v icar. (Se aude un ~.)

VAJNIC adj. 1. energic, impetuos, puternic, tare, viguros (Om ~.) 2 aprig, aspru, cran-cen, crud, crunt, cumplit, incrancenat, indarjit, inversunat, neampacat, nepotolit, sngcros, vio-

lent, (inv.) crancent, tare, (fig.) inclestat. (O -lupta ~

vajnic adj. v IMPORTANT. INSEMNAT VAL s 1. talaz, unda. (~urile marii.) bucla, ciriiont, cret, inel, ondulatie, ondula, .zuluf, (rar) sfrdel, sfredelitra, (reg.) scarlint, zgarlante, (Ban ) cocor, (prin Munt. si Mold ) scar (~ din parul cuiva.) 3 vartej (~ de care ■se atarna galeata la ftnttna.) 4 (TEHN.) (reg ) juvat, orcicr. (~ prinde sleaul sau streangul ka crucea carutei.) 5 sul, tramba, valatuc, (Olt. si Ban ) vig. (Un ~ de ptnza.) 6 (AGBIC.) tavalug. (~ pentru treieratul rudimentar.)

VALABIL adj bun. (Bani ~ ) 2. autentic, (rar) valid. (Un act, un testament ~ ) VALABILITATE s. 1. autenticitate, (rar) validitate. (~ testamentului.) 2. legalitate, putere, valoare, (inv ) tarie. (~ a unui inscris.) 3 putere, valoare. (Actul acesta are ~ de iege.)

valah adj. v. ROMANESC. valah s., adj. v. ROMAN VALE s. 1 (GEOGR.) (prin nord estul Olt.) ssca, (inv.) zap die. (O ~ larga intre munti.) ?. (GEOGR.) bazin (~ Dunarii.) . (GEOL., .GEOGR.) vale glaciara = trog.

vale s. v. ALBIE. CURS. MATCA. VAD. valeriria s. v. ODOLEAN. VALET s. . fecior, lacheu, (rar) camerier, (inv., prin Mold.) jocheu. (Un ~ la o casa 'boiereasca.) fante. (~ la cartile de joc.) VALD adj intact, intreg, neatins, nevatamat, sanatos, teafar, zdravan, (pop.) nestri ct, (inv. si reg.) nebantut, (reg.) neted. (A -scapat ~ din accident.)

valid adj. v AUTENTIC. VALABIL. VALIDA vb. (JUR.) a confirma, a intari, a recunoaste (L-a ~ in functie.)

VALIDARE s. (JUR.) confirmare, intarire, recunoastere. (~ unui deputat.)

VALIDAT adj. (JUR.) confirmat, consacrat, .consfintit, intarit, ratificat, sanctionat. (Masura, lege ~ )

validitate s v AUTENTICITATE. VALABILITATE.

VALIJORA s. geamantanas, valizuta VALZA s._ geamantan, (pop.) cufar. VALIZUTA s. geamantanas, valijoara. vlma s. v. AFLUENTA. AFLUX AGLOMERATIE. GRAMADEALA. IMBULZEALA. IN .GHESUIALA. INGRAMADEALA. INVALMASEALA.

VALOARE s. 1. (MAT.) (inv.) pret. (Cifra .0 nu are nici o ~.) cost, pret. (~ a unei marfi.) curs. (~ dolarului.) bun. (Detinator de ~i.) legalitate, putere, valabilitate, <inv.) tarie. (~ a unui tnscris.) 6 putere, valabilitate. (Actul acesta are ~ de lege.) 7. acceptie, continut, insemnare, inteles, semnifi-.catie, sens, (rar) semantica, semantism, (inv.) noima, simt, tilc. (~ unui cuvlnt.) 8 efica-.citate, putere. (~ nutritiva.) 9 calitate, insusire. (~ deosebita a unui produs de arta.) 10 calitate, nivel, (fig.) calibru, talie. (Spectacol de o ~ deosebita.) 11 capacitate, competen-

ta, destoinicie, pregatire, pricepere, seriozitate, vrednicie, (inv. si pop.) harnicie, (inv.) practica, volnice. (Profesionist de mare ~.) 12 merit, (inv.) vrednicie. (Lipsit de orice ~ ) importanta, insemnatate, pondere (Are o ~ redusa tn ansamblu.) importanta, insemnatate. (~ unei descoperiri.) 15 importanta, insemnatate, seriozitate. (~ contributiei sale.) 16 importanta, insemnatate, (fig.) pret. (~ cuvintului scris.) 17. importanta, insemnatate, semnificatie, sens, (fig.) pret. (~ actului Unirii.)

VALORA vb. 1. a face, a pretui, (rar) a pretalui, (pop.) a plati. (Obiectul acesta ~ o mie de lei.) 2. a pretui, (fig.) a cantari. (Opinia lui ~ mult.)

VALORIFICA vb. 1. a exploata. (A ~ resursele naturale.) 2. a fructifica. (Si-a ~ avantajul dobtndil.)

VALORIFICBIL adj. exploatabil. (Resurse ~ )

VALORIFICARE s exploatare. (~ unor resurse naturale.) 2. fructificare. (~ unor conditii favorabile.)

VALOROS adj. 1 pretios, rar, scump. (Bijuterii ~.) bun, capabil, competent, destoinic, dotat, experimentat, incercat, inzestrat, pregatit, priceput, versat, vrednic, (rar) preparat, (inv. si pop.) harnic, (pop.) cercat, (inv.) ispitit, mi'ndru, practic, practics, practist, putinci s. (Un inginer ~.) 3 puternic, redutabil, tare, temut, (inv livr ) potent. (Un adversar ~ la fotbal.) deosebit, important, insemnat, mare, notabil, pretios, remarcabil, serios, substantial, temeinic, (fig.) consistent. (A adus o contributie ~ la dezvoltarea . . .) 5 bun, izbutit, realizat, reusit, (pop.) nimerit, (arg.) misto. (O piesa de teatru ~ ) 6 meritoriu, meritos. (Rezultate ~.)

VALSA vb. (inv.) a valtui. (Au ~ impreuna la bal.)

VALSATR s. (inv.) valtuit r. (Perechi de~.) VALTRAP s cioltar, sabraca, (pop.) tol, (reg.) hars, ibnca, jpiu, poclda, pocrovat, (inv.) aba. (~ se pune sub saua calului.) valtrap s. v. GHETRA. valt s v DORN.

VALVARTJ s., adv. s. bulboaca, bulboana, ochi, viitoare, vartej, volbura, (rar) scoc, (reg.) bulbuc, cilnita, dalbona, sfrdel, spot. tonca, vartccs, (Transilv si Ban.) dalbna, (Olt. si Transilv.) drna, (prin Munt.) sii, (prin Transilv. si Maram.) stiblonca, (Mold., Bucov. si Transilv.) stiolna, (Bucov., Transilv si Mold.) stiulbona, (Transilv., Ban. si Olt.) toie, (Ban.) vir, (inv.) smarc (~ al unei ape curgatoare.) . adv. furtunos, vijelios. (Ostile veneau ~.) . adv buluc, droaie, gloata, gramada. (Se repezeau ~ la el.)

VAMA s (inv.) mitrnita, posada, scala, straja, tamjna. (Punct de ~ ; marfa din ~.) 2 * punte. (~ reprezinta banii pe care mortul i-ar plati pentru a trece tn alta lume.) vma s v UIUM.

VAMES s. (rar) vamuit r, (inv.) mitr, mitrnic, schelr. (Era ~ la granita.)

VAN adj. ineficace, ineficient, infructuos, inutil, nefolositor, netrebuncios, neutil, zadarnic, (livr.) inoperant, otios, superfluu, (inv.) netrebnic, prisoslnic, prisosit r, (fig.) desert, gratuit, steril, sterp. (Eforturi ~ )

VANA s. 1. baie, cada, (inv si pop.) scalda-tore, (inv. si reg.) scalda tura, (Mold , Bucov. si Transilv ) feredu, (Transilv., Ban. si Mold.) scalda, (prin Transilv.) siroda. (A intrat in ~ sa se imbaieze.) 2 (TEHN.) sertar (~ pentru reglarea circulatiei unui fluid.)

vandralu s v DERBEDEU. GOLAN. HAIMANA. VAGABOND.

vandrs s v DERBEDEU. GOLAN HAIMANA. VAGABOND.

vandrc s v DERBEDEU GOLAN. HAIMANA. VAGABOND.

vandrocs s v DERBEDEU. GOLAN. HAIMANA. VAGABOND.

vanilie s. v VANILINA.

VANILNA s. (rar) vanilie.

VANITATE s. aroganta, fala, fudulie, infatuare, infumurare, ingamfare, mindric, orgoliu, semetie, trufie, (livr ) fatuitate, morga, prezumtie, suficienta, (rar) superbie, tantose, <inv. si pop.) maretie, marire, (pop. si fam.) ifos, ti'fna, (reg.) falosnie, falose, (inv.) falnice, lauda, marie, marime, mandrte, pohfla, prea-inaltrc, preaanaltme, semetre, trfa, trufase, zadarnicie. (~ lui este cu totul nejustificata.)

VANITOS adj. fudul, grandoman, infatuat, increzut, infumurat, ingamfat, megaloman, man dru, orgolios, semet, trufas, tantos, (livr.) prezumtios, suficient, (inv si pop.) maret,(pop. si fam ) tifns, (pop.) falnic, falos, inchipuit,(inv si reg.) pasn, (prin Ban.) mars, (prin Mold.) narts, (inv.) fumurs, preaanaltt, zadarnic, (fig.) batos, intepat, scrobit. (Ce te fii asa ~ ?; un om ~.) .

VAPOR s. (MAR.) nava, vas, (rar) bastiment. (~ de mare tonaj.)

vaporen s. v. MARINAR. MATELOT. MATROZ.

VAPORI s. pi. abur. (~ ant un agent termic.)

VAPORIZ vb (FIZ ) a (se) evapora, a <se) volatiliza. (Lichidul s-a ~.)

VAPORIZRE s. (FIZ ) evaporare, volatilizare, (rar) vaporiztie, (~ unui lichid.)

VAPORIZT adj. (FIZ.) evaporat, volatilizat. (Un lichid ~.)

vaporizatr s. v. PULVERIZATOR.

raporiztie s. v. EVAPORARE. VAPORIZRE. VOLATILIZARE.

VAPORS adj diafan, fin, straveziu, subtire, transparent, (inv.) prevazator, prevazu, ■slravazat r, (fig.) aerian, eterat, eteric, spumos. {Matase ~ )

VAR s. 1 (rar) calce. (CHIM.) var slins = hadroxid de calciu.

VARACTR s. (FIZ.) varicap

VARA s, verisoara, (reg.) varusna, verice, vericca, verisna, veriscna, (Munt.) sola. i(Sant ~ primare.)

vardst s. v. GARDIAN. SERGENT.

VAREGI s. pi. (IST.)iiormanz pl.), vikingi (pi.)

varga-pastorului s. v. SCAIUS. VARGA CIOBANULUI.

VARGA s. nuia, (reg.) frisca, jpa, jorda, palita, stramurare, (Mold.) plca, (Transilv.) paltau, (prin Transilv.) zvoca, (inv.) stroi. (O ~ flexibila de alun.) 2. bat, nuia, (reg.) beldie, (Transilv., Bucov si Mold.) steap. (L a atins cu ~ ) 3 joarda, jordie, (pop.) stramurare, stramurrita, (reg.) j pa, (inv ) stramur. (~ pentru minai oile.) 4. bat, coada, nuia, prajina, (reg.) beldie, plita, prast na, ruda, stciu (~ unditei.) 5. arblu, vergea. (~ pentru curatat pusca.) 6. dunga, linie, (pop.) vi'rsta, (reg.) sar, (prin Ban. si Transilv.) srga, (Mold si Bucov.) vrca. (O tesatura cu ~i.) (BOT.) varga-ciobanului - a) (Dip sacus silvesler) (reg.) scaite, voinicel, iarba-voinicesca, scai-de-chi, scaiul voincului, scai voinicsc, varga-pastrului; b) (Dipsacus pilo-sus) scaius, (reg.) scaiul voincului, varga past rului.

vrga s. v. BAGHETA

varga-de-ur s. v. SPLINUTA

VARIA vb. 1. a se deosebi, a se diferentia, a diferi, (inv.) a se feluri. (Obiceiurile ~ de la un popor la altul.) 2 a fluctua, a se schimba, (fig.) a oscila. (~ mereu in comportari.)

VARIABIL adj. instabil, miscator, nestatornic, schimbator (Dune~ ) instabil, neregulat, nestabil, schimbator (Vnturi ~ ) capricios, inconstant, instabil, neconstant, ncstabil, nestatornic, schimbacios, schimbator, (reg.) tontic.tons, (fig. ) nazuros, (pop. fig.) baltt. (O vreme ~.) fluctuant, instabil, schimbator, (fig.) oscilant. (Atitudine ~.)

VAR LABILITATE s. instabilitate, nestabili tate, nestatornicie. (~ vremii.)

VARIANTA s. versiune. (~ a unui text.)

VARIAT adj. deosebit, diferit, divers, felurit, (inv. si pop.) osebit, (inv.) despartit, vriu. (Un sortiment ~ de marfuri.) . amestecat, diferit, eterogen, felurit, impestritat, pestrit, (reg.) mistret. (Elemente ~.) . diferit, divers, felurit, pestrit. (Un public ~.)

VARIATIE s. 1. modificare, schimbare. (~ temperaturii.) diversitate, felurime, multiplicitate, multilateralitate, pluralitate, varietate. (O mare ~ de aspecte.)

VARICP s. (FIZ.) varactor.

VARICLA s. (MED.) varsat de vant.

VARIETATE s. 1 diversitate, felurime, mui plicitate, multilateralitate, pluralitate, variatie. (O ~ de aspecte.) . categorie, chip, fel, gen, neam, soi, sort, specie, tip, (reg.) made, sad, (inv., mai ales in Transilv.) plasa. (Toate ~ de fructe.) . categorie, clasa, fel, gen, soi, specie, speta, tip, (inv. si reg.) ruda. (O anumita ~ de indivizi.) 4. fel, gen, mod, soi, specie, specimen, tip, (reg ) mdru. (Exista urmatoarele ~ de silogisme . . .)

VARIOLA s. (MED.) varsat, (rar) verola mica, (pop.) bubt, buba.

vrlu adj. v. DEOSEBIT. DIFERIT. DIVERS. FELURIT. VARIAT.

varmgliie s. v. COMITAT. DISTRICT. JUDET.

VRNITA s. (rar) cuptor de vr.

vrvar adj. v. BARBAR. PRIMITIV. SALBATIC.

vrvar adj., s. v STRAIN.

varvare s v ASPRIME. BARBARIE. BRUTALITATE CRUZIME. FEROCITATE. NEANDURARE NEOMENIE. RAUTATE SALBATICIE. VIOLENTA.

VARZA s. (BOT.) 1. (Brassica oleracea) (Mold., Bucov., Transilv. si Maram.) curchi.

varza creata (Brassica oleracea sabauda) = (reg ) chel, varza nemteasca ; varza de Bruxelles (Brassica oleracea gemmifera) (reg.) verzi-sore (pi.).

varza-de-stnea s.v. RUJA. URECHELNITA

varza nemteasca s. v. VARZA CREATA

VAS s. 1. recipient. (~ pentru pastrarea

unui fluid.) 2. (reg.) harb (~ pentru gatii.)

vaza. (Un ~ cu garoafe.) (MAR.) nava* vapor, (rar) bastiment. (~ de mare tonaj.)

vasl s v BASTIMENT.

VASLCA s (reg.) puiul Silvei.

VASODILATRF: s. (FIZIOL.) vasodila-tatie. (~ unei vene.)

VASODILATTIE. s. (FIZIOL.) vasodi latare. (~ unei vene.)

VAST adj. colosal, enorm, imens, nemarginit, nemasurat, nesfarsit, (livr.) incomensurabil (De proportii ~.) 2 cuprinzator, intins, larg, mare, (inv. si reg.) mereu, (inv.) desfatat. (Un spatiu ~.) intins, larg, spatios (Bulevarde ~ ) 4. cuprinzator, enciclopedic, universal (Cunostinfe ~ ; spirit ~.) 5 bogat, intins, mare. (Are o ~ experienta.)

VASTITATE s. enormitate, imensitate, infinit, necuprins, nemarginire, nemarginit, nesfirsire, nesfarsit. (~ unei suprafete.) 2. bogatie, intindere. (~ cunostintelor sule.)

vastrans s. v SPATOPTER.

VATLA s. (TEHN.) (pop ) brfgla. (~ la razboiul de tesut.)

VATA s (pop ) bumbac, (reg.) scama, (Ban. si Transilv.) pamca. (Isi pune ~ tn urechi.)

VATMAN s conductor, manipulant. (~ al unui tramvai.)

VATOS s. (1HT. ;Raja clavata) vulpe de-mare

VATRA s camin, cuptor, (prin Transilv.) cmenita. (Vasul sta asezat pe ~.) (reg.) siliste. (~ a casei.) 3 (inv.) siliste. (~ a unui sal.)

vatra s. v. DUSUMEA. PARDOSEALA PODEA. PRISPA SClNDURA.

vavllone s v BABILONIE. DEZORDINE. HAOS. INCURCATURA. ZAPACEALA.

VAZA s apreciere, atentie, cinste, cinstire, consideratie, onoare, pretuire, respect, stima, trecere, (livr.) condescendenta, deferenta, reverenta, (inv. si reg ) seama, (reg.) pretuila, (Mold.) leftere, (inv.) lauda, socoteala, socotinta, (grecism inv ) svas, (inv fam.) bafta, (fig.)

credit. (Se bucura de multa ~.) faima, notorietate, prestigiu, renume, reputatie, (inv.) valva. (Un medic de ~ ) 3. ascendent, autoritate, consideratie, influenta, inraurire, prestigiu, reputatie, respect, stima, trecere, {(inv.) nrurta, (fig.) credit (In ochii lor se bucura de o ~ suverana. )

VAZA s. vas. (O ~ cu garoafe.)

vaza s v OCHI VAZ VEDERE

VACAR s (Transilv. si Ban.) ciurdr, (Mold.> haidau..(E ~ui satului.)

vacarita s v SCANTEIOARA SCAN-TEIUT

vacarul s art v ALCOR

vacals s v TENCUIALA.

vacal vb v TENCUI

VACALE s . vesca, (Transilv ) veca-(~ sitei, a ciurului.) (BOT.) vacalie de fag (Ganoderma applanatum) = babita.

vacalie s v BOR. MARGINE.

vacalit adj v TENCUIT

vacaluila s v TENCUIALA.

vacars s v LIPITOARE. PAPALUDA.

VACARESA s vacarita. (~ pazeste vacile.)

vacarl s v FLUIER AR PRUNDARAS

vaearica s v CIUIN. FLOAREA-CALUGA-RULUI. ODAGACI. SAPUNARITA

VACARTs (IST ) (inv.) ajutorinta. (~ era o dare perceputa pe cap de vila.)

VACART s. vacareasa. (~ pazeste vacile.>

vacarita s. v CIUIN. CODOBATURA FLOAREA CALUGARULUI. ODAGACI

PRUNDAR, PRUNDAS SAPUNARITA.

VACSU vb. a face, a lustrui, (Bucov.) a putui, (prin Transilv. sl nordul Munt.) a putului (A ~ cuiva incaltamintea.)

VACSURE s lustruire, lustruit. (~ pantofilor.)

VACSUT adj lustruit (incaltaminte ~.>

VACSUlTR s. lustragiu (E de profesie ~ .>

VACUSORA s (ZOOL.) vacuta.

VACUTA s (ZOOL.) vacusoara.

vacute s. pi v. PITA VACII.

vadan adj., s v VADUV.

vadana s. v GHIMPE. SCAIETE. SCAI-GALBEN SCAI GHIMPOS. VADUVA.

vadnca s v VADUVA.

vadani vb. v VADUVI.

vadane s. v VADUVIE

VAD vb. 1. a arata, a demonstra, a dovedi, a manifesta. (~ reale aptitudini pentru . . .) 2. a arata, a atesta, a denota, a indica, a releva, a trada. (Proiectul intocmit ~ competenta autorului lui.) . a arata, a manifesta, (fig.) a acuza. (~ dureri tn regiunea lombara.)

vadi vb. v. DENUNTA PARI RECLAMA. SPUNE

VADT adj categoric, cert, evident, incontestabil, indiscutabil, necontestabil, necontestat, nediscutabil, neandoielnic, neandoios, netagaduit, sigur, (livr.) indubitabil, peremptoriu (A manifestat o superioritate ~.) . clar, evident, flagrant, incontestabil, izbitor, invederat, limpede, neandoielnic, neandoios, netagaduit, pregnant, vizibil, (livr.) manifest, (fig.) marcat.

(Semne ~ de boala.) . apreciabil, categoric, considerabil, evident, important, insemnat, mare, sensibil, simtitor. (O ameliorare ~ a starii bolnavului.) . categoric, evident, flagrant, indiscutabil, izbitor. (Un adevar ~.) evident, invederat, notoriu, patent, (fig.) patentat. (O hotie~.) declarat, deschis, fatis, marturisit, recunoscut, (livr.) manifest. (Dusman ~ al razboiului.)

VADRART s (IST.) (inv. ) vedrt. (~ era un impozit platit pe vadra de vin.) j. VADUV adj., s. (Mold., Bucov. si Transilv.) vadan, (Olt.) vaduvr, (inv.) sarac. (I-a murit sotia, a ramas ~.)

vaduvr adj., s. v. VADUV.

j, VADUVA s. (rcg.) vadnca, (Mold., Bucov'. si Transilv.) vadana. (I a murit sotul, a ramas ~.) VADUVI vb. (Mold. si Bucov.) a vadani. (~ de peste un an.)

vaduvi vb. v. LIPSI.

VADUVE s. (rcg.) vadanc, vaduvre, (inv.) .saracie.

VADUVIORA s vaduvita. (O ~ inca tanara.) 2 (UIT.; Leuciscus idus) vaduvita. vaduvre s v VADUVIE. VADUVTA s. vaduvioara. (O ~ inca ianara.) (IHT.; Leuciscus idus) vaduvioara. VAGAUNA s. (GEOGR.) ponor, ripa, (pop.) mal, surpatra, (reg.) afundatra, tudna, tiflica', (Munt. si Olt.) sodm, (inv.) stramna. (Teren plin de ~e.) vagauna s. v ORBITA. vaicareala s v. BOCEALA. BOCIRE. BOCIT. CAINARE. JELIRE. JELIT. JELUIRE. LAMENTARE. LAMENTATIE. PLANGERE. PLANS. TANGUIALA. TANGUIRE. TANGUIT. VAITARE. VAITAT. VAITATURA

VAICART adj. plingacios, plangaret, sein-cit, smiorcit, (rar) plangci, vaitart, vaita-tr, (fam.) bazat. (Ce copil ~ I)

VAICAR vb. a se boci, a se caina, a (se) jeli, a (se) jelui, a se lamenta, a se plinge, a se tangui, a se vaita, (pop.) a se aoli, a se miseii, (inv si reg.) a se olalai, a se olecai, (reg.) a se plangatui, a se scarbi, a se vaiera, a se vaina, a se valacai, (Transilv.) a (se) canta, a (se) dauli, (Mold. si Bucov.) a se fra-sui, (inv.) se glasi, a se glasui. (S a ~ toata ziua.)

vaier vb. v. BOCI. CAINA. JELI. JELUI. LAMENTA. PLANGE. TANGUI. VAICARI. VAITA.

vaierre s. v. BOCEALA. BOCIRE. BOCIT. CAINARE. JELIRE. JELIT. JELUIRE. LAMENTARE. LAMENTATIE. PLANGERE. PLANS. TANGUIALA. TANGUIRE. TANGUIT. VAITARE. VAITAT. VAITATURA. vaiert s. v. BOCEALA. BOCIRE. BOCIT. CAINARE. JELIRE. JELIT. JELUIRE LAMENTARE. LAMENTATIE. PLANGERE. PLANS. TANGUIALA. TANGUIRE. TANGUIT. VAITARE. VAITAT. VAITATURA.

vain vb. v BOCI. CAINA. JELI. JELUI. LAMENTA. PLANGE. TANGUI. VAICARI. VAITA

vaioga s. v. VAIUGA.

VAIT vb. 1. a se boci, a se caina, a (se) jeli, a (se) jelui, a se lamenta, a se plinge,a se tangui, a se vaicari, (pop.) a se aoVi, a se miseii, (inv. si reg.) a se olalai, a se olecai, (reg.) a se plangatui, a se scarbi, a se vaiera, a se vaina, a se valacai, (Transilv.) a (se) canta, a (se) dauli, (Mold. si Bucov.) a se frasui, (inv.) a se glasi, a se glasui. (S-a ~ toata ziua.) 2 a geme, a se lamenta, a se tangui, (inv. si reg.) a (se) scrivi. (Se ~ de durere.) VAITARE s. boceala, bocire, bocit, cainare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentatie, plangere, plans, tanguiala, tanguire, tinguit, vai tat, vaita tura, (pop., fam. si peior.) vaicareala, (pop.) jeluila, (inv. si reg.) olalare, (reg.) vaierre, vaiert, (inv.) obidre, olecare. (Lasa ~t) . . VAITAT s. boceala, bocire, bocit, cainare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentatie, plangere, plans, tanguiala, tinguire, tinguit, vai-tare, vaitatura, (pop., fam. si peior.) vaicareala, (pop.) jeluila, (inv. si reg.) olalare, (reg.) vaierre, vaiert, (inv.) obidre, olecare. (Lasa ~ 1)

vaitart adj. v. PLANGACIOS. PLANGARET. SCANCIT. SMIORCIT. VAICART.

valtatr adj. v. PLANGACIOS. PLANGARET. SCANCIT. SMIORCAIT. VAICART.

VAITATURA s. boceala, bocire, bocit, cai? nare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentatie, plangere, plans, tanguiala, tanguire, tinguit, vaitare, vaitat, (pop., fam si peior.) vaicareala, (pop.) jeluila, (inv. si reg.) olalare, (reg) vaierre, vaiert, (inv ) obidre, olecare. (Lasa ~ !) VAIUGA s. (GEOGR.) (reg.) vaioga. (O ~ intre dealuri.)

vaiga s. v. CHIRPICI. VAL s. voal, (reg.) hbot, proc v, sovn, tulbnt, zaimf, (prin Transilv. si Bucov.) balt, (Transilv.) slier. (~ de mireasa.)

valacai vb. v. BOCI. CAINA. JELI. JELUI. LAMENTA. PLANGE. TANGUI. VAICARI. VAITA.

VALATUC s. 1 sul, trimba, val, (Olt. si Ban.) vig. (Un ~ de panza.) . (AGRIC.) tavalug, (reg.) tavla, tavalc, treieratore, (prin Transilv. si Mold.) mangalau, (prin Ban.) rol. (Cu ~ se indeasa solul semanat.)

valatuc s. v. CIURLAN. SALCICORN. SARICICA.

valatucela s. v. INCOLACIRE. INFASURARE. INVALATUCIRE. RASUCIRE. SUCIRE. valau s. v. ADAPATOARE. JGHEAB. LAPTOC. SCOC. TROACA. ULUC

valu interj, v A AH. AOLEU. AU. I. O. OF. OH VAI. VALICCA s. (GEOGR.) valisoara. VALISORA s. (GEOGR.) valicica. valmas vb. v. INVALMASI. valtu vb. v. VALSA. valtuitr s. v. VALSATOR. valfl s. v. CRANG. FACHIE. PRASNEL. VALURT adj. invalurat, unduios, valuros. (O apa ~.)

VALURS adj. invalurat, unduios, valurat. (O apa ~ )

vals s. y. SPALATOR. VAMUILA s vamuire (Operatia de ~.) VAMURE s. vamuiala. (Operatia de ~.) vamuitr s. v. VAMES. VAPAIE s. 1. flacaraic, para, palalaie, par jol, valvataie, valvoare, (rar) palalica, (pop.) bbot, bobotie, (reg.) palalaila, valvie, val-varie, (prin vestul Transilv.) bbura, (Olt.) balbalau (O imensa ~ de la incendiu.) 2. flacara, para, (livr.) flama. (~ focului din soba.) 3. arsita, dogoare, dogoreala, fierbinteala, para (Simte ~ focului din soba.) vapaie s. v FACHIE OPAIT. vapiita s. v. FACHIE OPAIT VAR s verisor, (pop. si fam.) verc, veriscn, (Maram.) verincl. (Stnt ~ primari.)

VARR s (reg.) varnicr (~ stinge varul Inir-o varnita.) vart s v VARATIC

VARATIC adj. precoce, timpuriu, (rar)

prec pt, (reg ) orzan, orztic, orzsc, primru,

scormnic, (Transilv si Ban ) pirgav, pargvit

(Mere ~

*VARTIC s. (reg ) vart (Plateste ~ oilor.)

VRG vb. a dunga, a tarca, (pop.) a invar

sta, (reg.) a varsta (A ~ un material textil.)

VARGAT adj baltat, dungat, tarcat, (rar)

zebrt, (pop ) invlrstt, pestrit, varstt, (reg.)

varct, (prin Ban., Transilv si Olt.) sergt.

(Un material textil ~

vargulta s v DUNGULITA NUIELUSA. NUIELUTA. VARGUTA.

VARGTA s. nuielusa, nuieluta, (rar) nuie-

lsca, vargulta, (reg.) jordita. (O ~ de alun.)

varta s. v. DUNGULITA. STICLETE.

varnicr s. v. VARAR

VARSA vb 1. a turna. (~ apa in lighean.)

2. a rasturna. (A ~ paharul.) 3. a turna. (Afara

~ cu galeata.) 4. (inv ) a se scurge. (Nilul se

~ tn mare.) 5 (MED.) a deborda, a voma,

a vomita, (pop.) a bori, a lepada, (reg.) a

oticni. (A ~ in avion.) ti. a (se) imprastia,

a (se) raspandi, a (se) revarsa, a (se) risipi.

(Soarele~ o caldura placuta.) 1. a repartiza,

a trece. (L a ~ la artilerie.) 8 a achita, a

depune, a plati. (A ~ in termen rata.)

varsa vb. v. TURNA.

VARSARE s. 1 turnare, turnat. (~ bauturii in pahare.) 2. rasturnare (~ paharului cu vin.) 3 varsat (~ unui lichid din recipient.) (reg.) scursura (~ apei in Dunare.) 5 (MED.) debordare, vomare, voma, vomilare, (livr.) vomismnt, (pop.) borire, borat. (~ bauturii.)

6 repartizare, trecere. (~ lui la alta unitate.)

achitare, depunere, plata. (~ ratei in termen.)

VARSAT s. 1 varsare (~ unui lichid in lighean.) . (MED.) variola, (rar) verola mica, (pop.) bubt, buba. 3. (MED.) 'varsat de vint = varicela.

varsat s v SCARLATINA.

varsat mie s v POJAR RUJEOLA.

varsatoare s v. STELITA.

varsator s. v. TURNATOR.

VARSATORUL s. art. (ASTRON.) (inv.> aparul (art.).

VARSATURA s. (MED.) vomare, voma-, (pop.) boratra. (~ i repetate din cauza indigestiei.) (concr ) voma, (rar) vomatra, (pop.> boratra.

vars adj. v CALCAROS.

VARU vb. a spoi, (pop ) a unge, (inv. si reg.) a tencui, (reg.) a manji, (prin Transilv ) a meseli. (A ~ peretii camerei.)

VARUIALA s spoiala, spoire, spoit, varuire varuit (~ peretilor camerei.)

VARURE s spoiala, spoire, spoit, varuiala, varuit. (~ peretilor unei camere.)

VRUT adj spoit, (reg.) murut (Camera

VARUT s. spoiala, spoire, spoit, varuiala varuire. (~ peretilor unei camere.) varusna s v VARA. VERISOARA. varvarsc adj v ASPRU BARBAR BRUTAL CAINESC CAINOS. CRUD. FEROCE-INUMAN. NEMILOS NEOMENOS. PRIMITIV SALBATIC

VRZARE s (Mold. si Transilv.) cureehste, (Transilv ) curechstina. (Loc cultivat cu varza sau ~.)

varzu vb. v. AGITA. COLCAI. DESTRAMA-FERFENITI. FOL FORFOTI. FRAMANTA FURNICA. HARTANI. IMPRASTIA MISUL MISUNA RISIPI. ROI RUPE SFASIA SPULBERA. VIERMUI. ZDRENTUI VARZTA s (BOT.) verzisoara VASARE s vesela. (~ unui restaurant.} vascir s v VASUSOR. vasult s v VASUSOR VASUSR s (rar) vascir, vasult. vasut-(Un ~ de lui.) vasut s v VASUSOR. VATAF s. logofat, (inv.) epistt, ispravnic (~ de mosie.) conducator, sef, (inv.> staroste. (~ al breslei cojocarilor.) capetenie, conducator, (reg.) birau, jude. (~ de colindatori.) vatasel,' vornicel, (reg.) chemator. sol, frate de mre, frate-de-miresa, (Transilv. si Ban.) dever, (Transilv.) vfel. (~ la o nunta. > 5 bulibasa. (~ tiganilor.)

vataf s v ADMINISTRATOR. VECHIL. vataf de plai s. v. SUBPREFECT. vatfu s. art. v LUCIFER. SATANA.j SCARAOTCHI. TARTOR.

vataln s. v. CIURLAN. SALCICORN. SARICICA.;

VATAMA] vb. a dauna, a prejudicia, a strica. (Ceva care ~ sanatatii.) 2. a ataca, rt distruge, a strica, a zdruncina, (fig.) a ruina (Aceste eforturi i-au ~ sanatatea.) 3. a dauna, a prejudicia, (livr.) a leza, (fig.) a lovi. (~ intereselor lor.) vatama vb. v BOSOROGI RANL VATMN s. vatasel, vornicel. (~ era ajutorul vornicului la sate.) vatamn s. v. PRIMAR.

VATAMARE s . (inv si reg ) stricaciune. (~ corporala.) (livr ) lezare. (~ intereselor ■cuiva.)

vatamare s. v. AFECTIUNE AVARIERE. BOALA. DAUNA. DETERIORARE. HERNIE. MALADIE. PAGUBA. PIERDERE. PREJUDICIU RANIRE. STRICARE. STRICACIUNE.

vatamat adj. v. LOVIT RANIT.

vatamat adj., s.v. BOSOROG.

VATAMATOARE s. (BOT.; Anthgllis vul-ncraria) (rar) renolorc, (reg.) iarba-rnci, arba-de-vtam, iarba-de vatamatra, trifoiul-rcu-lui.

VATAMATOR adj daunator, negativ, ociv, pagubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rau, stricator, (livr ) pernicios, (inv. si jpop.) pierzator, (reg ) daunaci s, dauns, (inv ) pagbnic, prejudici s, stricacis. (Efecte ~ pen- ru contraindicat, neindicat, nepotrivit, nociv, periculos, primejdios (Medicament, tratament ~ pentru diabetici.)

vatamatra s. v. COLICA. CRAMPA. DAUNA. HERNIE. LOVITURA PAGUBA. PELAGRA. PIERDERE. PREJUDICIU. RANA. SPASM. STRICACIUNE.

vatarg s. v. VATUI.

VATASL s ispravnicel, (reg.) fecior boieresc. (~ la o mosie.) vataman, vornicel. (~ era ajutorul vornicului la sale.) vataf, vornicel, (reg.) chemator, sol, frate-de mre, fratc-dc-miresa, (Transilv. si Ban.) dever, (Transilv.) vfel. (~ la o nunta.)

vatasl s. v. COLACAR. CURIER MESAGER. STAFETA.

valasie de plai s v SUBPREFECTURA.

VTASTA s vorniceasca, (pop ) drsca, (reg.) sfsca, (Transilv. si Ban.) dverita, (Transilv.) vfelita. (~ la o nunta taraneasca.)

VATRAI s, 1. (reg.) scocioritr, vatrr, (Transilv. si Maram.) spuzr (~ pentru scormonit jarul.)2.(TEHN.) lamba, (reg ) costis, cruce, in-tinzatore, lant, lants, scara, tinzatore, (prin Olt si Ban.) scarita. (~ la car, caruta.)

vatrr s. v VATRAI

vatrs adj v STABIL STATORNIC.

VATRAIS s (reg.) vatrars, vatrarl. (~ pentru jar.)

vatrars s. v. VATRAIS.

vatrarl s. v VATRAIS

VATI s (ZOOL.) (Olt si Ban.) vatarg (~ este iedul sau iepurele de circa un an.)

VATU vb. (pop ) a bumbaci. (A ~ o haina.)

VATURE s. vatuit, (pop ) bumbacela, bum-bacre, bumbact. (~ unei haine.)

VATUT adj. (pop ) bumbact (Haina ~ )

vatuit adj. v INABUSIT INFUNDAT SLAB STINS SURD

VATUT s vatuire, (pop.) bumbacela, bum-baclre, bumbact. (~ anei haine.)

VAZ s ochi, vedere, (inv. si reg.) vazut, (inv.) vaza, vedela, vedenie. (Are un ~ ager.) 2. privire. (~ normal.)

VAZDUH s aer, atmosfera, cer, slava, spatiu, zari (pi.), (livr. fig.) ctr, tarie. (S-a ridicat in ~.) 2. inaltimi (pi.). (Zboara prin ~.)

vaznesnie s. v. INALTARE. RIDICARE.

vaznes _vb. v. INALTA. RIDICA.

VAZUT adj. vizibil. (Un obiectiv ~.)

vazut adj. v APRECIAT. CONSIDERAT PRETUIT RESPECTAT. STIMAT.

vazut s. v. OCHI. VAZ. VEDERE.

VEAC s. secol, (inv.) suta. (In cursul ~ al XVf lea.)

veac s v EXISTENTA. TIMP TRAI. VIATA. VREME. ZILE.

veca s v. BATA. BETELIE. VACALIE. VESCA.

veacul de mijloc s. v. EVUL MEDIU

VECE s. closet, toaleta, (iesit din uz) cabinet, (pop.) latrina, privata, (reg.) umblatoare, (Transilv.) bda, (inv.) bic, iesitore, retirda, (turcism inv.) chenef

VECERNIE s. chindie, (reg.) subamiza, sunimiz, (prin Transilv ) avecrnie, (inv )po mereza, pomerda. (Pe la ~, adica pe la apusul soarelui.)

VECHI adj. 1 trecut. (Din timpurile ~.) antic. (Lumea ~.) 3. arhaic, primitiv, stravechi. (Civilizatii ~.) batrancsc, patriarhal, traditional. (Datini ~ ) 5. arhaic, (livr.) vetust. (Casa avea un aer ~.) 6 batrin, stravechi, (fig.) carunt. (Prin codrii cei ~.) . folosit, purtat, uzat. (Haine ~.) 8. rece, tare, uscat. (Un coltuc de pline ~.) 9 demodat, depasit, desuet, invechit, perimat, (livr.) vetust, (fam. fig.) fumat. (Practici ~.) 18. arhicunoscut, banal, depasit, stiut, (rar) rascunoscut, (fam. fig.) fumat, rasuflat. (O gluma ~.)

vechi adj. v. BATRAN. VARSTNIC.

vechie s. v. ANTICHITATE. VECHIME.

VECHL s. administrator, (inv.) cpistt, ispravnic, logofat, pristv, vataf. (~ al unei mosii.)

vechil s. v. AVOCAT. LOCTIITOR. REGENT. SUBSTITUT.

vechilt s. v. DELEGATIE. IMPUTERNICIRE. MANDAT. PROCURA.

vechilime s v DELEGATIE. IMPUTERNICIRE. MANDAT PROCURA.

vechilac s. v. DELEGATIE. IMPUTERNICIRE. MANDAT. PROCURA.

VECHME s. (livr.) vetustte, (inv.) ba-trante, vechitura, varsta. (Ce ~ are acest obiect?) 2. antichitate, (inv.) stravechime, vechie. (Vestigii din ~ )

VECHITURA s. 1. zdreanta, (pop.) trenta (O ~ de haina.) rabla, rugina, ruginitura, (reg.) rabage, rojba. (O ~ de pusca.)

vechitura s. v VECHIME.

VECHIUL TESTAMENT s. (BIS.) (inv.) palie

VECE s. eternitate, nemurire, vesnicie, (livr.) perpetuitate, (reg.) savirse, (inv ) nemuritore (Fapta sa i-a asigurat ~.)

VECN adj., s. . adj. alaturat, invecinat, (livr.) adiacent, (inv.) sinoris. (Locuri ~.) adj. invecinat, limitrof, marginas, (reg.)

megies, mejds, (inv ) megiesesc, megiesit (Pe teritoriul ~.) s. (pop.) megies, (inv si reg.) apropis, (Maram. si nordul Transilv.) somsd, (inv.) imprejurs, imprejuren, razes, razors. (~ meu de casa.) 4. s. (IST.) iobag, ruman, serb, (rar) serv, (inv.) prost (Taranul dependent se numea ~ in Moldova, "iobag'' tn Transilvania si "ruman'' in Tara Romaneasca. )

VECINATATE s 1 (pop.) megiese. (~ celor doua comune.) 2. apropiere, imprejurime, jur, preajma, (livr.) proximitate, (reg.) meleag, (prin Transilv.) prebat, (inv.) imprejmuire, imprejur, prjmet, prejmure. (Prin ~.) (IST.) iobagie, rumanie, serbie, vecinie, (livr.) servitute, (rar) servaj. (Starea de dependenta a taranului s-a numii in Moldova ~ sau "vecinie'¹, tn Transilvania "iobagie', iar in Tara Romaneasca "rumnie'.)

VECINAE s. (IST.) iobagie, rumanie, serbie, vecinatate, (livr.) servitute, (rar) servj. (Starea de dependenta a taranului s-a numit in Moldova ~ sau "vecinatate', in Transilvania "iobagie', iar tn Tara Romaneasca "rumanie'.)

vc'sel s. v. CAMBIE. POLITA. TRATA.

VECTOR UNITAR s. (MAT., FIZ.) versor.

VEDEA vb. 1. a observa, a zari, (arg.) a gini. (Ce~ la orizont?) 2. a (se) zari. (Il ~ venind spre noi; muntii se ~ la orizont.) 3. a cuprinde, a prinde, (fig. ) a imbratisa. (Cit ~ cu ochii, cu privirea.) a privi, a se uita, (Olt si Ban.) a se zauita. (Vino sa ~ ce-am cumparat.) 5. a privi, a urmari, a viziona. (A ~ un film la televizor.) 6. a aparea, a se arata, a se ivi, a se zari, (italienism inv.) a spunta (Nu se ~ cu saplaminile pe strada.) a (se) intalni, (pop.) a (se) gasi, (inv. si reg.) a (se) intampina, a (se) talni. (Ctnd v-ati ~ ultima oara?) 8 a se revedea. (Sa ne ~ sanatosi.) 9. a observa, a percepe, a remarca, a retine, a sesiza, a zari, (inv.) a privi. (N-ai ~ nici o schimbare?) 10 a (se) cunoaste, a (se) observa, a (se) remarca (Se ~ ca ai fost tu aici.) 11. a (se) vizita (Ne ~ in fiecare saptamtna.) 12. a constata, a observa, a remarca, a sesiza, (Mold., Transilv. si Ban.) a zapsi. (A ~ ca e suparata.) a se afla, a se gasi, a se pomeni, a se trezi. (S a ~ incoltit de creditori.) 14. a apuca, a prinde, a trai (Simtea ca nu va mai ~ ziua de mtine.) 15. a cauta, a ingriji, (inv. si reg.) a (se) griji, (Transilv.) a (se) castiga (A ~ de toate ale casei.) 16 a se interesa, a se ingriji, a se ocupa, a se preocupa. (~ tu de asta.) 1 . a ingriji, (inv. si reg.) a socoti. (~ de oratanii.) 18. a cauta, a incerca (~ daca poti sa dezlegi problema.) 19. a cerceta, a examina. (Trebuie sa ~ cum stau lucrurile.) a cerceta, a se documenta, a se informa, a studia, (inv.) a se pliroforisi. (~ daca nu s-a mai scris despre asta.) 21. a considera, a crede, a gasi, a socoti. (Aceasta circumstanta o ~ de bun augur.)

a se considera, a se crede, a se inchipui, a se socoti, (pop.) a se tine. (Se ~ inteligent.)

23. a concepe, a gandi, a si imagina, a si inchipui. (Cum ~ tu realizarea acestui lucru?)

a-si imagina, a si inchipui, a-si infatisa, a-si reprezenta, (inv.) a-si figura. (Cum o ~ tu pe ea?) 25. a (se) visa. (Se si ~ in fruntea unui regiment.) 26. a capata, a obtine, a primi, a scoate. (Nu mai ~ un ban de la el.) 27. a incasa, a primi (N-am ~ chiria de la el de un an.)

vedea vb. v. CUNOASTE. OBTINE. PEDEPSI. PRICEPE. REALIZA. STAPANI STI.

vedela s. v OCHI. VAZ. VEDERE.

VEDENIE s. 1. aparitie, aratare, duh, fantasma, fantoma, naluca, nalucire, nazarire, spectru, spirit, stafie, strigoi, umbra, viziune, (inv. si pop.) nalucitra, nazaritra, (pop.) izma, mor i, (reg.) aratnie, necuratenie, pater, (Ban.) nahoda, (Mold. si Bucov.) vdma, (inv.) vedere zare. (O ~ in noapte.) fantasmagorie, inchipuire, nalucire. (O ~ a mintii sale.) halucinatie, nalucire, nazarire, (inv.) vedere. (A avut o ~.)

vedenie s. v. IMAGINE. INFATISARE. MIRAJ. OCHI. REPREZENTARE. VAZ. VEDERE. VIZIUNE.

VEDERE s. vizibilitate. (~ redusa din cauza cetii.) 2. ochi, vaz, (inv. si reg.) vazut, (inv.) vaza, vedela, vedenie. (Are o ~ agera.) 3. aspect, chip, faptura, infatisare. (Frumos la ~.) perspectiva, priveliste, (inv. si reg.> privcla, (inv.) prospect. (Avea o minimala ~ spre parc.) cadru, peisaj, priveliste-scena, tablou, (livr.) sit, (inv.) privela, privire, tabel, (fig.) decor. (O inetntatoare ~ din natura.) G ilustrata. (I a trimis o ~ de la mare.) conceptie, convingere, gand, idee, judecata, opinie, orientare, parere, principiu, viziune, (livr.) convictiune. (Are niste ~ sanatoase ) 8 intentie, proiect. (Ce ai in ~ ?>

vedere s. v. AER. APARITIE. ARATARE ASPECT CHIP. DUH EXPRESIE. FANTASMA. FANTOMA. FATA FIGURA. FIZIONOMIE. HALUCINATIE INFATISARE. IN-TALNIRE. INTREVEDERE. INTELEGERE LUMINA LUMANARE. MINA. NALUCA. NALUCIRE. NAZARIRE. OBRAZ. PATRUNDERE PRICEPERE PRIVIRE PUPILA. SPECTRU. SPIRIT. STAFIE. STRALUCIRE-STRIGOI. UMBRA. VEDENIE. VIZITA. VIZIUNE.

vedere scurta s. v. MIOPIE. MIOPISM.

veders adj v APRECIAT. ARATOS. CHIPES CONSIDERAT. FRUMOS. GRANDIOS LUMINAT LUMINOS. MARET. PRETUIT RESPECTAT. SCANTEIETOR. SPLENDID. STIMAT. STRALUCITOR.

VEDETA s. diva, star, (fig.) stea. (O ~ de cinema.)

VEDRISORA s. vedrita.

vedrt s. v. VADRARIT.

VEDRTA s. vedrisoara.

VGA s art. (ASTRON.) (reg.) regina stelelor.

vget adj v DESTEPT. NEADORMIT. TREAZ. VESEL. VOIOS.

VEGETA vb. a creste, a se dezvolta, a trai. (Ciupercile ~ in sol bogat.) vegeta vb. v. LANCEZI. VEGETAL adj. (inv.) plantar. (Regnul ~.) VEGETALA s planta, (inv ) sad (Animale si ~e.)

vegetare s. v. STAGNARE. VEGETATIE s. 1 flora. (~ a unei tari.) 2. verdeata, (rar) verzs. (Toamna, cimpul isi pierde ~.) . crestere, dezvoltare. (Perioada de ~ a plantelor.) . (MED.) adenoidita. (Sufera de ~.) 5 (MED.) polip. (I-a extras o ~.)

VEGHE s nesomn, trezie, (livr.) vigilitte, '(rar) veghere. (Stare de ~ ) . priveghere, trezie, (inv. si reg.) priveghi, (reg.) priveghela. (In timpul ~ . . .) paza, straja, strajuire, supraveghere, veghere, (rar) pazit, priveghi, <inv. si pop.) priveghere, (reg.) pazela, (inv.) nazire, pazre. (Serviciul de ~.) garda, paza, straja, (inv., in Mold.) art. (Sta de ~.) 5. (MIL.) paza, santinela, straja, (pop ) ca-raila. pindr, strajer, (reg.) silb c, (prin Ban.) salbocr. (~ se afla 1h post.)

veghe s. v. PAZA. PAZNIC. PAZITOR. STRAJA. STRAJER.

VEGHEA vb. a pazi, a strajui, a supraveghea, (inv. si pop ) a priveghea. (A ~ poarta <etatii.) 2. a pazi, (inv.) a socoti. (L a ~ toata noaptea.) 3. a supraveghea, (inv.) a surveghea. (A ~ mersul lucrarilor pe santier.)

veghea vb. v. APARA. FERI. OCROTI. PAZI. PROTEJA. RESPECTA. TINE.

vegheat adj. v. ATENT. CIRCUMSPECT. DESTEPT. GRIJULIU. NEADORMIT. PRECAUT. PREVAZATOR. PRUDENT. TREAZ. VIGILENT.

vegheata s. v. DELICT. VINA.

VEGHERE s. pazirc, strajuire, supraveghere. (~ portilor cetatii.) . paza, straja, strajuire, supraveghere, veghe, (rar) pazit, priveghi, (inv. si pop.) priveghere, (reg.) pazela, (inv.) nazirc, pazre. (Serviciul de ~.)

veghere s. v. ATENTIE. BAGARE DE SEAMA. CIRCUMSPECTIE. GRIJA. LUARE-AMINTE. NESOMN. PRECAUTIE. PREVEDERE. PRUDENTA. TREZIE. VEGHE.

veghetoare s. v. CELAR.

veghetor s. v. PAZA. PAZNIC. PAZITOR. STRAJA. STRAJER. SUPRAVEGHETOR.

VEHEMENT adj. viguros, violent, virulent. (Un protest ~.) 2. aprig, furtunos, impetuos, impulsiv, iute, inflacarat, infocat, navalnic, nedomolit, nepotolit, nestapinit, nestavilit, salbatic, tumultuos, violent, (fig.) aprins, .viforos, vijelios, vulcanic. (Temperament ~.)

VEHEMENTA s violenta, virulenta. (Un discurs de o mare ~.) 2 impetuozitate, infocare, violenta. (Se apara, riposteaza cu ~.) 3. tarie, vigoare. (Isi sustine opinia cu ~.)

vehicula vb. v. DIFUZA. DUCE. IMPRASTIA. INTINDE. LATI. PROPAGA. RASPAN DI. TRANSMITE.

vhters v. GARDIAN. PAZNIC. PAZITOR.

veja s v COCEAN.

vjie s. v PANUSA.

vel adj. v MARE.

VELRadj (FON.) gutural. (Consoana^.)

VELA s (MAR.) panza, (inv.) vetrela, vin-tre. (Corabie cu doua ~ )

vela s v VEL IER.

velet s v AN. DATA TERMEN TIMP. VREME ZI.

veleitar adj. v. AMBITIOS. PRETENTIOS.

VELEITATE s. ambitie, pretentie, (reg.) inghie. (Om lipsit de ~aii.) 2 pretentie, (inv.) pretendcrisre. (Mai lasa ~atilel)

vrii vb. v. PREFACE. SCHIMBA. TRANSFORMA.

VELIR s. (MAR.) (rar) vcntrilr, (fig.) vela. (Ambarcafia cu pinze numita ~.)

velir s. v. CORABIE.

VELNTA s cerga, cuvertura, invelitoare, patura, (pop ) ploct, tol, (reg.) laicr, oghel, poneva, proc v, proc vita, strai, toala, (prin Mold. si Bucov.) prostire, (Transilv.) vcrnca. (~ de lina pentru pal.)

vcintas. v. COVOR. PARETAR. SCOARTA.

velit adj. v. MARE.

velit s. v. MAGNAT.

VELNICR s. povarnagiu, (reg.) balgir, rachir, tuicr, velnitr, vinarsr, (inv ) po virnr (~ era proprietarul unei povarne.)

velnic vb. v. PREFACE. SCHIMBA. TRANSFORMA.

VLNIS s. (BOT.) 1 (Ulmus effusa) vinj, (reg.) ulm. (Ulmus levis) (pop.) vinj.

vlnis s. v. ARTAR.

velnitr s. v. POVARNAGIU VELNICR.

VLNITA s. povarna, (reg.) cazanare, po varnagcre, povarnare, prefacnie, vinar sare, (inv.) rachiere. (~ pentru fabricarea tuicii.)

vlnita s. v. CRAMA.

velce adj. v IUTE SPRINTEN. VIOL

veiocipedist s. v BICICLIST CICLIST. RUTIER.

velocitte s v. IUTEALA. RAPIDITATE. REPEZICIUNE. VITEZA.

vltcr s. v INFIRMIER.

vlterita s. v. INFIRMIERA. SORA.

VELUR s catifea, (inv si reg.) mncister, (Transilv ) barsn, (prin Munt. si Mold.) plus, (Transilv si Ban ) smot, (inv ) ursinc. (Haina de ~ )

VEMELIN s" adj. (GEOL.) ludian.

venal adj. v. CORUPTIBIL.

venalitate s. v. CORUPTIBILITATE. CORUPTIE.

VENA s. (ANAT.) vana, (prin Mold.) sfarc. (TEHN.) conducta.

vena s. v. NOROC. SANSA.

vendeta s. v. RAFUIALA. RAZBUNARE.

VENERA vb. 1. a cinsti, a canta, a elogia, a glorifica, a lauda, a mari, a omagia, a preamari, a preaslavi, a proslavi, a slavi, (rar) a apoteoza, a exalta, (inv.) a fali, a pohfali, a preaeanta, a preaanalta, a prealauda, a prea-radica, a ridica, a slavoslovi. (Sa-i ~ pe eroii patriei.) . a adora, a diviniza, a idolatriza, (inv.) a cinsti, a slavi. (Isi ~ sotia.)

VENERABIL adj. cinstit, onorabil, onorat, pretuit, respectabil, respectat, stimabil, stimat, (inv ) omenit, preacinstit. (O familie ~.)

VENERARE s. adorare, divinizare, idolatrizare. (~ iubitei.)

VENERAT adj. 1. laudat, marit, preaanal-tat, prealuminat, preamarit, preaslavit, proslavit, slavit, (reg.) prealumins, (inv ) prealaudt, preasenint (~te Doamne!) . adorat, divinizat, idolatrizat, (inv ) cinstit (Iubita ~ )

VENERATIE s. 1. adoratie, idolatrie. (Simte pentru ea o adevarata ~.) 2 cult. (~ a eroilor.)

venern adj v VENERIC

VENERIC adj (MED.) (rar) venern, (pop ) lumesc (Afectiune ~ )

VENESCTIE s (MED.) flebotomie.

VENETC adj., s adj., s pripasit, strain, (inv.) nemernic. (Om ~ prin acel loc.) s strain, (prin Ban.) avenitra, (inv.) curbt, venitra. (Cine e acest ~ ?)

venetic adj , s v VENETIAN

VENETIN adj , s (inv ) venetic. (Galben ~ ; pictor ~.)

VEN vb. a ajunge, a sosi, (inv.) a merge, (grecism inv.) a proftaxi. (A ~ la timp.) 2. a pica, a sosi. (Chiar atunci a ~ si el.) 3 a se lua, a merge, a se tine. (Se da jos si ~ dupa car.) 4. a se apropia. (~ sa te imbratisez.) 5. a se inapoia, a se intoarce, a reveni, (pop.) a se inturna, (prin Ban.) a proveni, (inv.) a se toarce, a se turna. (Clnd ai ~ acasa?) 8. a intra. (~ te rog in casa!) 7. a aparea, a se arata, a se ivi, a se infatisa, a se prezenta, (inv.) a se spune, (fam.) a se infiinta. (A ~ la proces, la militie etc.) 8. a navali, (pop.) a da. (Stai putin ca doar nu ~ barbarii!) 9, a izvori, (inv.) a se scre. (De unde ~ acest rlu?) 18. a se face, a se ivi, a se lasa, a sosi. (Cum ~ seara, pleaca.) 11. a se afla, a fi, a se gasi, a se situa, (inv. si pop ) a cadea. (Satul ~ pe Olt.) 12. a-i ajunge, (reg.) a-i bate (Iarba ii ~ ptna la mijloc.) 1 . a ajunge, (reg.) a scapa. (A ~ la putere.) 14. a-1 apuca, a-1 cuprinde (1-a ~ ameteala.) 15. a-1 apuca, a-i casuna, a i se nazari, (inv si reg.) a i abate, (Transilv ) a-i tonca, (fig.) a-i trasni (Nu stiu ce i-a ~ asa deodata.) 16. a se intampla, a se produce, a surveni (Seismul a ~ pe neasteptate.) 1 . (LINGV.) a deriva, a proveni, (pop ) a se trage. (Cuvtntul "muncilor' ~ de la "munci'.) 18. a i se potrivi, (Transilv ) a i se vaji. (Pantoful ti ~ ) 19 a i cadea, a i se potrivi, a-i sedea. (Haina ti ~ bine.)

veni vb v ANGAJA BAGA CADRA CADEA CANTARI CONVENI. CORESPUNDE. COSTA CUVENI DECURGE. FACE. FI. INTRA INCADRA INTELEGE INVOI MERGE POTRIVI PREFACE. PROVENI. REIESI. REVENI. REZULTA. SCHIMBA. TOCMI TRANSFORMA URMA. VARI

venin s v BILA. FIERE OTRAVA PUROI. RAUTATE TOXICITATE. venin vb v INVENINA. OTRAVI

VENINRITA s. (BOT.; Gratiola officina-lis) avrameasa, avrameasca, (reg.) carstinesa, milostiva, potroaca, mila Dmnului.

VENINOS adj. otravitor, (pop.) otravicis (inv. si reg ) topsict (Plante ~ )

veninos adj v DUSMANOS OSTIL RAUTACIOS

VENRE s . sosire, sosit (~ lui la timp in gara.) inapoiere, intoarcere, revenire, (pop.) inturnre, inturnt (Dupa ~ lui acasa.) . intrare (Dupa ~ lui in casa.) infatisare, prezentare, (fam ) infiintare. (~ lui la proces.) . sosire, (fig.) coborfre. (~ serii.) 6. sosire, venit, (reg.) venita. (~ iernii.) . declansare, dezlantuire, iscare, izbucnire, incepere, pornire, producere, starnire, (inv. si reg.) scornire, (inv.) prorpere, prorptie. (inainte dt ~ vijeliei.)

VENT adj sosit (Vezi ce vor noii ~.) venit adj., s v PRIBEAG STRAIN VENT s sosire, venire, (reg.) venita. (~ iernii.) 2 beneficiu, castig, profit, (prin Transilv ) mirisg, (inv.) ghelir, product, spor, (reg fig.) mana. (~ net tntr-o afacere.) venita s v SOSIRE. VENIRE. VENIT. venitr adj. v. URMATOR. VIITOR VENTL s (TEHN.) 1 supapa, (pop.) rasuflatore. (~ al unei valve.) . registru, sertar, suber. (~ la o conducta.)

VENTILA vb. 1. a improspata, a primeni, a purifica (A ~ aerul dintr-o incapere.) 2. a aerisi (A ~ o camera.)

VENTILJ s aerisire, ventilare, ventilatie (Instalatie de ~ )

VENTILARE s . improspatare, primenire, purificare. (~ aerului din incapere.) . aerisire, ventilaj, ventilatie (Instalatie de ~.)

VENTILATIE s. aerisire, ventilaj, ventilare. (Instalatie de ~.)

VENTRAL adj (ANAT.) abdominal. (Regiunea ~.)

VENTRICE s. (BOT.; Veronica tournefor-tii) ventrilica. VENTRCUL s. (ANAT ) (inv.) talm. ventrilir s v VEL IER VENTRILCAs (BOT.)l. (Veronica tour-nefortii) ventricea. 2. (Veronica officinalis) (reg.) matrice, stratorca, buruiana-de cel-pert. ventrilica s v IARBA SARPELUI. VNTRU s (FLZ ) umflatura. VENTUZA s (pop.) pahar, (reg.) zbnca, zbant (E racit, i-a pus ~e )

VNUS s (ASTRON.) luceafarul (art), (pop.) steaua ciobanului

veracitate s. v ADEVAR. REALITATE. VERIDICITATE.

VERANDA s cerdac, pridvor, tinda, (prin Ban.) pornna (Casa cu ~.)

verb s v CUVANT GLAS. GRAI. GURA. LIMBAJ TERMEN. VOCE VORBA VERBAL adj oral (Comunicare ~.) VERBALSM s. vorbarie, (frantuzism) ver bij, verbozitate. (~u unui reportaj.) verbij s v VERBALISM VORBARIE

VERBNA s. (BOT.) 1. (Verbena) urzicuta, (frantuzism) vervna. 2 (Verbena officinalis) sporis, (reg.) matur ta, spornic, veronca

verbozitate s v VERBALISM. VORBARIE, verbuncs s. v. DERBEDEU GOLAN HAIMANA. ISCOADA SPION VAGABOND. vere s v FABRICA. UZINA. verdica s v CIOCANITOARE GHIO NOAIE

verde adj. v PROASPAT. PUTERNIC. ROBUST SOLID. TARE VIGUROS VIU VAN-JOS. VOINIC ZDRAVAN.

verde adv v DESCHIS DIRECT FATIS FRANC SINCER

VERDE s., adj s verdeata, (frantuzism) verdra. (~ ierbii.) . adj. crud, necopt. (Prune ~.) . adj, brut, crud, neargasit, neprelucrat, netabacit. (Piei ~.) 4. adj invinetit, livid, vanat (~ la fata de mnie.) 5. adj. umed. (Lemne ~ de foc.)

verdeata-irnil s. v. BRABANOC. MERISOR. PERISOR. VERDEATA s. verde, (frantuzism) ver-' dura. (~ ierbii.) vegetatie, (rar) verzs. (Ctmpul isi pierdea

vrdes s v DECEDARE DECES. DISPARITIE MOARTE. PIEIRE. PRAPADIRE. RAPOSARE SFARSIT STINGERE SUCOMBARE. verdt s v FLOREAN FLORINTE. verdte s v BOISTEAN PAR PARMAC RETEVEI. SCURTATURA.

VERDETURI s pi zarzavat (Legume si-) VERDCT s 1. (JUR.) decizie, hotarare, sentinta, (rar) judecata, (inv ) judet, lege, proces (~ tntr-un litigiu.) 2. apreciere, aviz, judecata, opinie, parere. (Asteptam cu nerabdare ~ publicului.)

verdoica s. v CIOCANITOARE. GHIO-NOAIE. verdl s v FLOREAN FLORINTE. verds adj v VERZUI. verdna s v VERZITURA. verdnc adj. v VERZUI. verdra s. v. VERDE VERDEATA. verenos vb. v. INVENINA. OTRAVI. veresie s. v. CREDIT. DATORIE. VERGEA s. I facalet, sucitor, (rar) sul, (pop.) mestecau, (reg.) melestu, (Maram. si Transilv.) placintr. (~ pentru intinderea aluatului.) 2. arbiu, varga. (~ pentru curatat pusca.) 3 (TEHN.) fuscel, (reg.) joarda. (~ la razboiul de tesut.) 4. (TEHN.) buhai, carlig, grebla, hreapca, (reg.) crive. (~ este un disf pozitiv la coasa.) vergela vb. v CIONDANI. CIOROVAI. VERGELSA s. vergeluta. VERGELTA s. vergelusa. vergbina s v TAMBAL. vrgur adj. v CANDID. CAST. FECIORELNIC. FECIORESC INOCENT. NEPRIHANIT NEVINOVAT. PUDIC VIRGIN VIRGINAL. vrgura s. v FATA. FECIOARA VIRGINA vergura invalta s v CHICA VOINICULUI

vergure s v CANDOARE. CASTITATE. FECIORIE. INOCENTA NEPRIHANIRE NEVINOVATIE. PUDICITATE. PUDOARE. VIRGINITATE. veric s v VAR. VERISOR, vericrepron. v. CINE. FIECARE. FIECINE. ORICARE. ORICINE ORISICARE ORISICINE.

veric pron v CE ORICE. ORISICE. veriee s. v. VARA. VERISOARA. verlcea s v VARA. VERISOARA. verieine pron. v. CINE FIECARE. FIECINE. ORICARE ORICINE. ORISICARE ORISICINE

verici'nd adv v ORICAND ORISICAND TOTDEAUNA

VERDIC adj adevarat, aievea, autentic, cert, nescornit, netagaduit, pozitiv, real, sigur, veritabil (Un lucru ~.)

VERIDICITATE s. adevar, realitate, (livr.) veracitate, (inv.) veritate. (~ unei afirmatii.} VERIFICA vb . a incerca, a proba, (pop.) a cerca, (inv. si reg ) a probalui, (inv.) a probai, a probui. (A ~ un motor, un aparat.) . a> cerceta, a controla, a inspecta, a revedea, a revizui, (inv.) a revedui, (grecism inv.) a teorisi (A ~ toate scriptele intreprinderii.) VERIFICABIL adj controlabil (Fapte ~.> VERIFICARE s. incercare, probare, proba, (pop ) cercare, (inv ) verifictie, verificacine. (~ unui motor.) . controlare, revizuire. (~ unui calcul.) 3 (MAT.) proba. (~ unei impartiri.) . cercetare, control, revizie, revizuire, (inv.) teorie, teorisre. (~ a tuturor scriptelor financiare.) . control, inspectare, inspectie, revizie. (~ a decurs In bune conditii.)

VERIFICAT adj . incercat, probat, (inv.) probalut, prubut (Motor ~.) controlat, revizuit. (Un calcul ~.) controlat, revazut, revizuit. (Text ~ ) 4. adeverit, confirmat, demonstrat, dovedit, probat. (Ce ti am spus e lucru ~.)

verifictie s v INCERCARE. PROBARE PROBA. VERIFICARE.

verificacine s. v INCERCARE. PROBARE. PROBA VERIFICARE

VERIGRs (BOT.; Rhamnus cathartica) parul ciutei, salba-rnoale, (reg.) cras ci, crusi'n, glads, patachna, porumbel, vonicr, lemn cansc, lemn rais, lemnul-cinelui, poama-cinclui, spin-lb, spinele-crbului.

verigr s v GLADIS GLADICI. SALBA-MOALE.

verlgs adj. v INFAM. JOSNIC. MISEL. MISELESC. MIZERABIL. MARSAV NEDEMN NELEGIUIT NEMERNIC. NETREBNIC. RUSINOS. SCELERAT. TICALOS.

verigs s v CODOS. MIJLOCITOR. PROXENET.

VERGA s inel, ochi, za, (inv.) ratz

(~ de lant.) toarta, ureche. (~ cercelului.)

belciug, inel. (~ de lacat.)

veriga s v INEL LANT VERIGHETA

verigase s. v. ABJECTIE. CODOSIE. CO-

DOSLAC. FARADELEGE. INFAMIE. JOS-

NICIE. MISELIE. MARSAVIE. NELEGIUIRE. NEMERNICIE. NETREBNICIE. PROXENETISM. TICALOSIE.

verignss adj. v. INFAM. JOSNIC. MISEL. MISELESC. MIZERABIL. MARSAV. NEDEMN. NELEGIUIT. NEMERNIC. NETREBNIC. RUSINOS. SCELERAT. TICALOS

verige s. v. VERIGUTA

VERIGL s. (BOT.) 1 (Orobanche caryo-phyllacea) (reg.) craielici, floarea ntului, iarba ntului, iarba vntului, sageata-lui Dumnezu. (Orobanche gracilis) (reg.) sageata-lui Dumnezu.

VERIGHETA s. inel, (pop.) veriga, (prin Ban.) brma. (E insurat si poarta ~.)

verifli s. pi. v. CATUSE. FIARE.

VERIGUTA s. (rar) verige.

vernca s. v. CEARSAF. CERGA. CUVERTURA. INVELITOARE. PATURA. VELINTA.

verincl s. v. VAR. VERISOR

verisna s. v. VARA. VERISOARA

veriscn s v. VAR VERISOR.

veriscna s v. VARA. VERISOARA.

VERISOARA s. vara, (reg.) varusna, veri ■ce, vericca, verisna, veriscna, (Munt.) sola. (Sant ~e primare.)

VERISOR s. var, (pop. si fam.) verc, veriscn, (Maram.) verincl. (Sant ~ primari.)

VERITABIL adj. adevarat, aievea, autentic, cert, nescornit, netagaduit, pozitiv, real, sigur, veridic. (Un lucru ~ ) 2. adevarat, autentic, curat, neaos, (pop. si fam.) sadea, get-bcgt. (Moldovean ~.) 3. adevarat, autentic, curat, nefalsificat, original (Arta ~.)

4. autentic, bun, curat, (rar) patent (Aur ~.)

5 natural, pur, (livr.) genuin (Cafea ~.) veritate s v. ADEVAR. REALITATE. VERIDICITATE.

vermet vb. _v. AGITA COLCAI. FOI. FORFOTI. FRAMANTA. FURNICA MISUI. MISUNA. ROI. VIERMUI.

VERMICULR adj. vermiform. (Cu aspect ■~.)

VERMIFORM adj. vermicular. (Cu aspect ~.)

VERMIFG s., adj. (FARM.) antihelmin tic.

VERMILLN s. chinovar, cinabru. (~ este .o culoare rosie mult folosita in pictura.)

vermina s. v PARAZITI

VERMORL s. (Ban. si Transilv.) sprit

vernl adj. v PRIMA VARATIC.

vernichiar vb. v. VERNISA.

vernchiu s. v. LAC. VERNIS.

VERNS s. lac, (inv.) vernchiu. (~ pentru mobile.) (

VERNISA vb. (inv.) a vernichiar. (A ~ un tablou.) . a deschide, a inaugura (A ~ ieri noua sa expozitie.)

VERNISAJ s. inaugurare, vernisare (~ expozitiei.)

VERNISARE s. inaugurare, vernisaj (~ ■expozitiei.)

verla s v. LUES. SIFILIS

verola mica s v VARIOLA. VARSAT

VERONL s. (FARM.) acid dietilbarbi-turic.

veronca s. v. SPORIS. VERBINA.

VEROS adj. dubios, suspect. (Afaceri, speculatii ~.)

veros adj. v. INCORECT. NECINSTIT. NECORECT. NEONEST.

VEROSIMIL adj. acceptabil, admisibil, credibil, plauzibil. (O explicatie ~.)

VEROSIMILITATE s. admisibilitate, credibilitate, plauzibilitate, (rar) verosimilitdinc. (~ unei explicatii.)

verosimilitdine s. v. ADMISIBILITATE. CREDIBILITATE PLAUZIBILITATE. VEROSIMILITATE.

verpel vb. v CANONI. CAZNI. CHINUI. FORTA. FRAMANTA. MUNCI. NECAJI. OSTENI SFORTA. SILI. STRADUI. TRUDI. ZBATE ZBUCIUMA.

VERS s. (LIT.) (Mold. si Transilv.) vers, (inv.) stih. (Strofa de patru ~.) (la pi.) poezie, stihuri (pi.), (Mold. si Transilv.) vers. (Scrie ~ si proza.) rima. (Poezie cu ~ alb.)

vers s. v. DATA. RAND. STIH. VERSET.

VERSANT s. (GEOGR.) clina, coasta, cobo-ras, costisa, muchie, panta, povarnis, pripor, repezis, scoboras, (rar) pravalc, pravals, (inv. si reg.) piaza, scpat, (reg.) pieptn, pieptar, piezise, povrghie, pravl, pravalitra, rapa-gs, (prin Munt.) aplecs, (inv.) bar, povirni tra, (fig. ) sold. (~ al unui deal.)

VERSAT adj. bun, capabil, competent, destoinic, dotat, experimentat, incercat, inzestrat, pregatit, priceput, valoros, vrednic, (rar) preparat, (inv. si pop.) harnic, (pop.) cercat, (inv.) ispitit, mindru, practic, practics, prac-tist, putincis. (Un inginer ~.) . deprins, experimentat, incercat, pricepui, rutinat. (Un ochi ~ )

VERSET s. (BIS.) 1. stih, (rar) vers. (~ din psalmi.) (inv.) soroca, (~ in cartile liturgice-)

VERSIFICA vb. (LIT.) a rima, (rar) a sti-hui, (inv.) a poetiza, a versui.

VERSIFICARE s. (LIT.) versificatie, (inv.) stihure, versure. (O ~ perfecta.)

VERSIFICATOR s. (LIT.) (rar) versuitr, (inv.) stihuit r. (Un bun ~.)

versificator s. v. POET.

VERSIFICATIE s. (LIT.) versificare, (inv.) stihure, versure. (O ~ perfecta-) . prozodie (Probleme, reguli de ~.)

VERSIUNE s. varianta. (~ a unui text.)

VERSO s. 1 contrapagina. (Pagina si ~.) 2 dos (~ al unei file de htrtie.) ' VERSOR s. (MAT., FIZ.) vector unitar.

versui vb. v. RIMA. VERSIFICA. versure s. v. VERSIFICARE. VERSIFICATIE.

versut adj. v. RIMAT. versuitr s. v. POET. VERSIFICATOR. VERSURL s. (LIT.) (rar) stihurl. vers s. v. POEZIE. STIHURI. VERS. VERSURI.

VERTEBRA s. (ANAT.) (inv. ) coinc. vertp s. v. IROZI. VICLEIM.

VRTEX s (ANAT.) crestet, sinciput, (pop. si fam.) scafirl e, (Ban si vestul Olt ) teme.

VERTICAL adj., adv. I. adj. drept (Sttlp ~ ) 2. adj. (BOT.) drept, erect. (Tulpini ~ )

3. adj. abrupt, drept, perpendicular, pieptis, piezis, prapastios, priporos, rapos, (rar) prapas-tu t, priport, (pop ) oblu, (reg.) poncs, prava-lt, pravaltic, rapit, rapurs, tarmurs, (prin Transilv ) priporu, (prin Bucov.) prip s, (inv ) malurs, stramins (Peretele ~ al muntelui.)

4. adv drept, perpendicular, (inv.) prost. (Muntele se inalta ~ inaintea noastra.)

VERTICALITATE s perpendicularitate. (~ unui mal.) verticilr adj v VERTICILAT VERTICILT adj (BOT.) (inv.) verticilr. (Ramuri ~.)

VERTIGINOS adj. precipitat, (fig.) prapastios, vijelios. (O coborre ~.) 2. ametitor, fulgerator, precipitat. (O cadere ~.)

VERTJ s. (MED.) ameteala, vartej, (inv.) scutura.

VERCA s. (MED.) neg, papilom, veruco zitate.

VERUCS adj. (rar) neg s. (Un obraz ~.) VERUCOZITTE s. (MED.) neg, papilom, veruca.

VERVA s. 1 vioiciune, volubilitate. (Vorbea cu o ~ inepuizabila.) 2. avint, insufletire, patos. (~ stilului sau.)

vervna s. v. URZICUTA. VERBINA. vrver s v. CLANTA IVAR. INCUIETOARE.

VERZAL adj (TIPOGR.) capital, majuscul, mare. (Litera ~ ; caracter ~ al unei litere.) VERZALA s (TIPOGR.) capitala, majuscula, litera mare. (Un titlu tiparit cu ~e ) vcrzacine s. v. VERZITURA. verzs s v VEGETATIE. VERDEATA VERZISORA s (BOT.) varzuta. verzisora s. v BO ISTE AN BORSISOR IARBA-DE-URECHE. RAMURELE. RUJA. URECHELNITA

verzisore s. pi v VARZA DE BRUXELLES VERZITURA s (pop ) verzacine, (prin Olt ) verdna. (O ~ de prune.) verzitra s v COCLEALA PATINA. verzu adj. v. VERZUI VERZUI adj. (rar) verz u, verzuru, (pop.) prazulu, verzulu, (reg ) verdnc, (inv ) verds (De culoare ~.) verzulu adj. v VERZUI. verzuru adj v VERZUI. VESEL adj 1 glumet, hazliu, poznas, (pop. si fam.) ghidus, hi'tru, mehenghi, mucalit, strengar, sugubat, (inv. si reg ) sagci, (reg., mai ales in Mold.) sagalnic, (reg.) poznt, snovs, (Mold.) chisnovt, (Olt.) potcs, (prin Mold.) prujlnic, prujitr, (prin Olt.) snovlnic, (prin Transilv.) sancalt, sancals, sodomn, (prin Transilv. si Olt.) sod s, (prin Transilv.) solomt, (prin Bucov. si Mold.) sotlnic, (Bucov.) sotis, (Mold.) tamaslnic, (prin Olt.) zgond s, (inv.) pozntec, poznt, zeflu. (E un om tare ~ )

. bucuros, multumit, satisfacut, voios. (Se duce ~ la lucru.) 3 voios, (livr.) jovial, (rar) razart, razatr, (pop.) tivilichu, (inv. si reg.) samarat, (reg.) chefs, vesel s, (Transilv.) vi-gn, (inv.) libovt, razacis, razfnd, vget (O fire ~ ) amuzant, comic, hazliu, nostim, (livr.) ilar, ilariant, (pop.) poznas, (Transilv., Ban si Olt.) sod. (O nltmplare ~.) 5 hazliu, umoristic (Sceneta ~ )

VESELA s vasaric. (~ unui restaurant.>

VESEL vb. a se amuza, a se desfata, a se

dispune, a se distra, a se inveseli, a petrece,

a rade, (inv ) a se distrage, a se cglendisi, a

libovi (Ne-am ~ copios pe socoteala lui.)¹

veseli vb v INVESELI

VESELE s. 1. voiosie, (livr ) jovialitate,

(inv ) veselitra. (Era de o ~ contaminanta./

2 desfatare, petrecere, (rar) desfat, (inv.) des-

fatacine. (Cu mare ~.) haz, umor. (Plin

de ~ )

veselre s. v INVESELIRE. veselit adj. v INVESELIT. veselltr adj. v. INVESELITOR. veselitra s v VESELIE. VOIOSIE. vesclnic adj. v. CHEFLIU. INVESELITOR. PETRECARET, vesels adj. v. VESEL. VOIOS. VESPASIANA s pisoar. vesperal adj v. SERAL. VEST s. 1. apus, asfintit, (inv. si pop.) sfintit, (pop.) scapatat, soare-apne, (inv. si reg.)' scpat, (reg.) scapats. (Se indreapta catre ~ ; punctul cardinal numit ~.) apus, occident. (Tarile din ~ )

VESTA s. jiletca, (pop.) libar. (Purta ~ sub haina.)

VESTE s. stire, (rar) semn, (inv.) cuvnt, glas, havads, plirofore, stafeta, (turcism inv > mujde. (Asteapta cu nerabdare o ~ de la el./ 2. mesaj, stire, (inv.) solie. (I a transmis urmatoarea ~. ) comunicare, informatie, instiintare, stire (A primit o ~ de mare importanta.) cunostinta, informatie, stire, (prin Transilv ) hir, (inv ) marturie, plirofore, stiinta. (Ai vreo ~ despre el?) 5 faima, renume, (rar) pomina. (I-a mers ~ pretutindeni.) veste s v STRIGARI. VESTIRI. vestegalu vb. v FOLOSI. INTREBUINTA. RECURGE SERVI. SLUJI. UTILIZA. UZA. VEST vb. 1. a anunta, a aviza, a informa, a ncunostinta, a instiinta. (A ~ pe cineva despre ceva.) 2. a anunta, a comunica, a informa, a ncunostinta, a instiinta, (rar) a semnaliza, (Transilv si Ban.) a stirici. (Va ~ ca trebuie sa fiti prezenti.) a anunta, a comunica, a transmite, (inv.) a porunci, a soli. (I-am ~ sosirea mea.) 4. a anunta, a ncunostinta, a instiinta, (inv ) a publica, a publicarisi, a pu-blicalui, a publicui. (A ~ ceva cuiva.) 5 a> prevesti, a prezice, a profetiza, a profeti, a proroci, (inv. si reg.) a plazui, a prepne, (prii* Transilv.) a pohibi, (inv ) a meni, a proroces-tvui (Ce a ~ sftntul?) 6. a anticipa, a anunta" a prevesti, (rar) a promite. (Noaptea senina ~ o zi frumoasa.)

vesti vb. v. DEOSEBI. DIFUZA. DISTINGE. 'DUCE. EVIDENTIA. ILUSTRA. IMPRASTIA. INSCAUNA. INTINDE. INTRONA. INVESTI. LATI. NUMI. PROCLAMA. PROPAGA. PUNE RASPNDI. REMARCA SINGULARIZA. TRANSMITE. UNGE.

VESTIAR s. garderoba. (Lasati hainele la ~.)

VESTIBUL s. antreu, hol, sala. (Doua camere cu ~ ) /

VSTICfdj. apusean, occidental. (Statele ~ )

VESTGIUs. 1 ramasita, relicva,urma. (~ iile trecutului.) (la pi.) moaste (pi.), relicve (pl.)> (inv.) ramasite (pi.). (~ sfinte.)

VESTIMENTAR adj. (inv.) vesmantr. (Sub aspect ~ )

VESTIMENTATIE s imbracaminte (O ~ sumara )

VESTRE s. anuntare, informare, incu-nostintare, instiintare. (~ cuiva despre ceva.) H. anuntare, comunicare. (~ sosirii lui.) anuntare, incunostintare, instiintare, (inv.) publicare, publicatie, pnblicure. (~ a ceva facuta cuiva.) 4 prevestire, prezicere, prorocire. (~ unor vremuri infloritoare.) 5 (la pi.) strigari (pi.), (reg.) veste, (prin Transilv.) marturisiri (pi.) (~ de logodna, de nunta.)

VESTT adj. celebru, faimos, ilustru, mare, renumit, reputat, (inv. si pop.) marit, numit, (reg.) revestt, (Transilv.) hres, (inv.) norocit, (grecism inv.) perifn, (fam.) arhicunoscut, (fig.) stralucit, (rar fig.) stralucitor (Un ~ savant.) consacrat, cunoscut, faimos, notoriu, recunoscut, renumit, reputat. (Un sportiv ~.)

VESTITOR s. crainic, mesager, sol, trimis, (reg.) crancau, (inv.) poslnet, poslnic, pris-tv, strigator, tell (Au anuntat vestea printr-un ~.) profet, proroc, (inv.) proroci-tr. (Un ~ mincinos.) anuntator, prevestitor. (Randunelele sant ~ ale primaverii.)

vestitor s. v. COLACAR

VESTON s. sacou. (~ de vara.) surtuc. (Un ~ de postav gros.)

VSCA s vacalie, (Transilv.) veca. (~ -sitei, a ciurului.) . (TEHN.) (reg.) strat, (Transilv.) veca, (~ de la pietrele morii.)

VESMINT s. haina, imbracaminte, strai, (pop. si fam.) bulendra, toala, (reg.) rufa, (Transilv. si Maram.) halb, (depr.) hanta. (Era fara ~ pe trup.) (BIS.; la pi.) odajdii (pi.), (inv.) ornate (pi.). (Preotul s-a imbracat in ~.)

vesmantr adj. v. VESTIMENTAR

VESNIC adj., adv. adj. etern, nemuritor, nepieritor, nesfirsit, neuitat, perpetuu, 'viu, (livr.) sempitrn, (inv.) neaps, pururlnic, nesavirst, (fig.) nestins (0 amintire ~ ) adv. etern, pururi, totdeauna. (~ va ramtne in inimile noastre.) adj. continuu, etern, necontenit, necurmat, neancetat, neantrerupt, nesfirsit, permanent, perpetuu, (inv. si reg.) mereu, (reg.) necnten, (inv.) neancontent, neprecur-mt, nesavarst, pururlnic. (0 lupta ~ intre contrarii.) 4. adv. continuu, incontinuu, intruna,

mereu, necontenit, necurmat, neancetat, neantrerupt, neobosit, neostenit, permanent, pururi, (inv. si reg.) nepristn, (reg.) hjma, necnten, (inv.) neaparat, nelipsit. (Se misca ~ ) 5 adv. continuu, incontinuu, intotdeauna, intruna, mereu, necontenit, neancetat, permanent, pururi, totdeauna, (pop ) necurmat. (Eram ~ impreuna )

VESNICE s eternitate, nemurire, vecie, (livr.) perpetuitate, (reg.) savirse, (inv ) nemuritore. (Fapta sa i-a asigurat ~ )

VESTED adj galben, ingalbenit, ofilit, palit, trecut, uscat, vestejit, (pop.) galbent, (reg.) pahavt, (Mold si Bucov.) ugilt. (O planta, o floare ~ ) mort, uscat. (Frunza ~.)

vested adj v FANAT. TRECUT

VESTEJ vb. a (se) ingalbeni, a (se) ofili, a pali, a (se) trece, a (se) usca, (astazi rar) a tinji, (pop.) a (se) galbeni, (inv. si reg.) a seca, (reg.) a (se) petrece, a (se) pihavi, (prin Mold.) a (se) probajeni, (prin Mold. si Transilv.) a (se) probozi, (Mold. si Bueov.) a (se) ugili. (O planta care s-a ~.) 2. a imbatrani, a se trece, (inv.) a se invechi, a (se) matori. (X s-a ~ de iot!)

vesteji vb. v. BLAMA CONDAMNA. DEZAPROBA. FANA. INFIERA. PROSCRIE. REPROBA. RESPINGE. STIGMATIZA. TRECE.

VESTEJRE s. ingalbenire, ofilire, palirc, uscare, (pop.) galbenre. (~ plantelor.)

vestejire s. v. BLAM. BLAMARE. CONDAMNARE. DEZAPROBARE. INFIERARE. NE APROBARE. REPROBARE. RESPINGERE. STIGMATIZARE.

VESTEJT adj. galben, ingalbenit, ofilit, palit, trecut, uscat, vested, (pop.) galbent, (reg.) pahavt, (Mold. si Bucov.) ugilt. (O planta, o floare ~.)

vestejit adj. v. FANAT. TRECUT.

VETERINAR s. (inv. si reg.) nalbnt, (reg.) nalbr. (E de profesie ~.)

veterinarie s v MEDICINA VETERINARA.

vetrela s. v. CORABIE. PANZA. UMBRELA. VELA.

vetr vb. v. ADULMECA. MIROSI.

VETRCE s. (BOT.; Chrysanthemum vulgare) (reg.) marn, marnca, buruiana-de-ceas-rau, iarba-riului.

vetrce s. v. EFEMERA. EFEMERIDA.

vetrice s. v. GRANAT. SPILCUTA.

vetriccl s. v. PELINARITA.

VETRISORA s. vetrita.

VETRTA s. vetrisoara.

vetrsca s. v, VINDEREU VANTUREL.

veturn s. v. BIRJAR. SURUGIU. VIZITIU.

vetust adj. v ARHAIC. DEMODAT. DEPASIT. DESUET. INVECHIT. PERIMAT. VECHI.

vetustte s. v. VECHIME.

VEVERITA s. (ZOOL.; Sciurus vulgaris) (inv.) sangep.

VEXA vb. a contraria, a soca, (fig.) a izbi. (M-au ~ cele auzite.)

vex vb. v. INSULTA. JIGNI. OFENSA. ULTRAGIA.

vexnt adj. v. INJURIOS. INSULTATOR. JIGNITOR. OFENSATOR.

vexare s. v. INSULTARE. JIGNIRE. OFENSARE ULTRAGIERE.

VEXAT adj. contrariat, socat, (fig.) izbit. (Un om ~.)^/

vexat fnrjTv. INSULTAT. JIGNIT. OFENSAT. ULTRAGIAT.

vexatoriu adj. v. INJURIOS. INSULTATOR. JIGNITOR. OFENSATOR.

vexatiune s. v. AFRONT. INJURIE. INSULTA. JIGNIRE. OCARA. OFENSA. RUSINE. UMILINTA. .

VEZI interj, iata !, uite !, (pop.) ia !, iaca !, ian !, (in. si reg.) ni !, (Mold. si Bucov.) nga ! (~ .', se apropie de noi.)

VEZICNT adj. vezicator. (Substanta ~.)

vezict adj. v. BASICAT. URZICAT.

VEZICATOR adj. vezicant. (Substanta ~.)

VEZICA s. (ANAT.) 1. basica. vezica urinara = basica udului. vezica ombilicala = sac vitelin. ■i. vezica inotatoare = basica inotatoare. (~ a pestilor.)

VEZICULA BILIARA s. (ANAT.) cole cist, fiere, (pop.) basica firii. (S a operat la ~.)

VA prep. prin. (Bucuresti - Craiova ~ Rosiori de Vede.)

vi vb. v. DAINUI. DURA. EXISTA. FI. MENTINE PASTRA PERPETUA. PERSISTA. RAMANE. TRAI TINE VIETUI.

VIABIL adj durabil, rezistent, trainic. (O opera ~.)

VIABILITATE s durabilitate, rezistenta, trainicie. (~ unei opere.)

VIATA s. I. fiinta. (Pe cind nu era ~.)

. (inv. fig.) cap. (Ii era ~ in primejdie.)

singc. (Si-a rfat~ pentru patrie.) trai, (inv.) cust, custre. (Au dus o ~ agitata.)

trai, vietuire, (pop.) salaslure, (inv.) salas-lunta. (~ lai indelungata pe aceste locuri.)

6 existenta, trai, zile (pi.), (inv. si pop.) petrecere, vietuire, (pop. si fam.) veac, (inv.) petrecanie. (~ lui se scurgea in liniste.) . biografie. (~ lui Macedonski.)

vi<a s. v. ANIMATIE. ANTREN. INSUFLETIRE. VIOICIUNE.

VIBRA vb. 1. a zbarnai. (~ coarda unui instrument muzical.) a tremura, a trepida. (Un corp elastic care ~.) 3. a licari, a palpai, a sclipi, a tremura. (Flacara luminarii ~.) A. a tremura. (Glasul ii ~.) 5. a fremata, a palpita, a pulsa, a zvacni (~ in el o mare bucurie.) 6 a fremata, a se infiora, a palpita, a tresalta, a tresari. (~ de bucurie, de emotie.) .* (fig.) a rasuna. (Ii mai ~ inca in inima . . )

VIBRANT adj. tremurator, trepidant, vibrator. (Corp elastic ~.) 2 duios, emotionant, impresionant, induiosator, miscator, patetic, rascolitor, tulburator, (rar) ravasitor, (inv.) simtitor. (O ~ poveste de dragoste.)

VIBRARE s 1 vibratie, zbarnait. (~ corzii unui instrument muzical.) (FIZ.) oscilatie, vibratie (~ unui mediu elastic.) tremur, vibratie (Avea o ~ in -glas.)

VIBRATOR adj., s. adj. tremurator, trepidant, vibrant. (Corp elastic ~.) s. (FIZ.) oscilator. (Diapazonul este un ~.) s. (FIZ.) buzar. (~ in telefonie.)

VIBRATIE s 1 vibrare, zbarnait. (~ corzii unui instrument muzical.) (FIZ.) oscilatie, vibrare. (~ unui mediu elastic.) tremur, vibrare. (Avea o ~ in glas.)

VIBRONETEZRE' s. (TEIIN.) supcrfini tie.

VIBROTERAPE s. (MED.) seismotera pie.

viceversa adv. v. RECIPROC. VICIA vb 1. a (se) altera, a (se) polua, a (se) strica. (Aerul din incapere s-a ~.) 2. a (se) corupe, a decadea, a (se) deprava, a (se) desfrina, a (se) destrabala, a (se) perverti, a (se) strica, (rar) a (se) dezmata, (inv.) a (se) sminti. (S a ~ tnlr-un mediu imoral.)

VICIAT adj. 1 alterat, poluat, statut, stricat. (Un aer ~.) 2. infect, imputit, puturos, rau mirositor, (livr.) fetid, pestilential. (Aer~.) greu, irespirabil, inabusitor, incarcat, sufocant. (Atmosfera ~.) viciat adj. v VICIOS.

VICIERE s. 1. alterare, poluare, stricare (~ aerului dintr-o incapere.) corupere, decadere, depravare, pervertire, stricare, (inv.) de gradtie. (~ moravurilor.)

VICIOS adj. 1. defectuos. (O conformatie ~ ) (JUR.) (rar) viciat (Act ~.) corupt, decazut, depravat, desfranat, destrabalat, dezmatat, imoral, nerusinat, pervertit, stricat, (livr.) libertin, (rar) desantat, (pop. si fam.) parsiv, (pop.) desucheat, (inv. si reg.) rusinat, (reg.) suchet, tesment, (inv.) aselghicsc, demoralizat, spurcat. (Om ~ ; o societate ~.) VICISITUDINE s. (mai ales la pi.) 1. dificultate, greutate, neajuns. (~ile vietii.) . greutate, incercare, necaz, nevoie, suferinta, (inv.) ispita. (A trecut prin multe ~ i.) greu, greutate, impas, incercare, necaz. (A depasi o ~.)

VCIU s. 1. cusur, defect, deficienta, imperfectiune, insuficienta, lacuna, lipsa, meteahna, neajuns, pacat, scadere, slabiciune, (livr.) carenta, racila, tara, (pop. si fam.) betesug, (reg. si fam.) hiba, (reg.) made, tehna, (Olt., Munt. si Mold.) pons, (inv.) greseala, lichea, nedesavarsre, rautate. (Om cu numeroase ~.) cusur, dar, defect, meteahna, narav, patima, (pop. si fam.) partg, (pop.) invat, (reg.) made, natura, narave, prfie, tehna, (prin Bucov.) basau. (Are ~ betiei.) . narav, pasiune, patima, (fam.) boala. (A dai in ~ jocului de carti.) A. coruptie, decadenta, decadere, depravare, desfrinare, desfriu, destrabalare, dezmat, imoralitate, perditie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricaciune, (rar) desantare, (inv.) aselghicine, aslghie, desfatare, preacurve, preacurvre, preaiubre, (fig.) descompunere, putreziciune, (rar fig.) putrefactie, (inv. fig.) putrejne. (~ din inalta societate. )

viclean adj. v. ADULTER. INFIDEL NEFIDEL.

VICLEAN adj., s. 1, adj duplicitar, fals, fariseic, fatarnic, ipocrit, mjincinos, perfid, prefacut, siret, (livr.) machiavelic, (rar) machiavc-lstic, (reg.) proclet, (iny^f fatart, telpiz, (fig.) iezuit, iezutic, (pop.^ig.) pestrit, (inv. fig.) calp, zugravit. (Atitudine ~ ) 2 s fatarnic, ipocrit, mincinos, perfid, prefacut, siret, (livr.) fariseu, (reg.) proclet, (inv.) telpiz, (fig.) iezuit, tartf, trombonist. (Mare ~ mai esti/) adj. inselator, perfid, (livr.) insidios. (O propunere ~.( 4. adj. siret, smecher, (inv. si reg.) marghil, (reg.) splar, (Mold. si Bucov.) hi'tru, (inv.) telpiz, (am.) hotoman, pisicher. (E cam ~ dumnealui!) 5. adj. abil, siret, smecher, (pop.) mehenghi. (Om ~ in actiuni.) viclean adj., s v. NECREDINCIOS. PAGAN. vicleanul s. art. v AGHIUTA. DEMON. DIAVOL. DRAC. INCORNORATUL. NAIBA. NECURATUL. SATANA. TARTOR.

VICLEIM s. irozi (pi.), (reg.) vertp. (Datina ~uui.)

vicleni vb. v. INSELA. TRADA. VICLENE s. . siretenie, smecherie, (rar) sirete. (Era de-o ~ proverbiala.) duplicitate, falsitate, fatarnicie, ipocrizie, minciuna, perfidie, prefacatorie, viclesug, (livr.) fariseism, machiavelism, tartufere, tartufsm, (rar si fam.) machiaverlic, (inv.) fatare, prefacnie, prefa-catra, proclete, (fig.) iezuitsm, mascarada (A fost demascata ~ lui.) (JUR.) doi, rea-credinta. (Condamnat pentru ~.) stratagema, subterfugiu, siretenie, siretlic, smecherie, tertip, truc, viclesug, (rar) sirete, (reg.) solomo-ne, (Ban. si Transilv ) misculnta, (inv.) marafet, maiestrie, (fam.) chichita, chitibus, manevra, merch z. (De ce ~ a uzat?)

viclenie s. v ADULTER. INFIDELITATE. INSELACIUNE. NECREDINTA.

viclenitr adj. v ADULTER INFIDEL NECREDINCIOS. NEFIDEL.

VICLESUG s duplicitate, falsitate, fatarnicie, ipocrizie, minciuna, perfidie, prefacatorie, viclenie, (livr.) fariseism, machiavelism, tartufere, tartufsm, (rar si fam.) machiaverlic, (inv.) latare, prefacnie, prefaca tura, proclete, (fig.) iezuitsm, mascarada. (A fost demascat ~ lui.) stratagema, subterfugiu, siretenie, siretlic, smecherie, tertip, truc, viclenie, (rar) sirete, (reg.) solomone, (Ban si Transilv.) misculnta, (inv.) marafet, maiestrie, (fam.) chichita, chitibus, manevra, merchz. (De ce ~ a uzai?) vicodl s v FURTUNA. VIFOR VIFORNITA VIJELIE VISCOL. VISCOLEALA. vicolitra s v VIFOR. VIFORNITA VISCOL VISCOLEALA

viclnita s. v. VIFOR VIFORNITA VISCOL. VISCOLEALA. VCTIMA s jertfa (~ a datoriei.) VICTORIE s 1. biruinta, izbanda. (O mare ~ in lupta.) 2. izbanda, reusita, succes (~ echipei de handbal.)

VICTORIOS adj , s biruitor, castigator, izban ditor, invingator, triumfator. (~ ntr-o competitie.)

VID s., adj I. s (FIZ.) (livr ) vacuitate, vacuum. (Starea de ~.) s. gol. (Se face un mare ~ in jurul sau.) 3. adj. desert, gol, (inv. si pop.) sec, secat, (inv.) pustiu (Recipiente.) 4. adj. desert, gol, necultivat, pustiu, salbatic, (inv. si reg.) sacrt, (inv.) pustiicis, pustiit. (Un loc, un tinut ~.)

vida vb. v DESCARCA DESERTA GOLI VIDANJOR s. (rar) latrinr, (pop.) cacanr, (Transilv.) budr, (inv.) bocciu.

VIDARE s (FIZ.) vacuumare. (~ unei incinte.) vidma-padrii s. v. MAMA PADURII. vdma s. v. APARITIE ARATARE. DUH. FANTASMA. FANTOMA. NALUCA. NALUCIRE. NAZARIRE. SPECTRU. SPIRIT. STAFIE. STRIGO-I. UMBRA VEDENIE. VIZIUNE.

VDRA s 1 (ZOOL.;Lutra lutra) lutra, (reg.) dihor de pa. lutru. (Caciula de ~.)

VE s. (BOT.; Vilis) vita. (Frunza de ~ ; planteaza ~.)

VIER s. (Transilv. si Ban.) vintelr (~ este pazitorul viei.)

vier s v PODGOREAN VITICULTOR. vierii s pi art. v PORCII. viermr s v VIERMARAIE. VIERMA-RIE.

VIERMANR s. (ENTOM.; Sarcophaga carnaris) (reg.) musca-albstra, musca-de hit, musca-de virmi, musca-veninosa, musca vr de, musca-vanata. VIERMANS adj. (reg.) scorburs. (Mar ~.) VIERMARAIE s. viermarie, (ar) viermr, (reg.) virmat. (Era o ~ acolo!)

VIERMARE s viermaraie, (rar) viermr, (reg.) virmat (Era o ~ acolo!)

virmat s v. VIERMARAIE. VIERMARIE. VIERME s. (ENTOM.) vierme-alb =(Bucov ) baba, ciormg, (Maram.) ciormn, cirma. (Larva carabusului se numeste ~ ) ; vierme de faina = molete, (pop.) sfoig, (Olt. si Ban ) sur-doms. (~ este larva morarului); vierme-de matase = fluture-de-matase, (pop ) gandac-de-matse. vierme-Iucitr s v LICURICI. VIERMISR s. (ENTOM.) viermulet, vier-musor, (rar) vierms, viermt.

VIERMU vb. a se agita, a colcai, a (se) foi, a forfoti, a se framnta, a furnica, a misui, a misuna, a roi, (pop.) a bajbai, (inv. si reg ) a jimi, (reg.) a ojgai, a vasca, (prin Transilv.) a sovarca, (Olt.) a se varzui, (Ban.) a vermeti, (fam.) a se fatai, a se vanzoli (Lumea ~ pe strazi.)

VIERMUIALA s agitatie, animatie, colcaiala, foiala, foire, forfota, forfoteala, framan tare, furnicare, miscare, misuiala, misunare, roiala, viermuire, (reg ) fojgaila, vanzola, (fam ) fataila, fatare, fltat, vanzolela. (~ necontenita a multimii pe strazi.)

VIERMURE s. agitatie, animatie, colcaiala, foiala, foire, forfota, forfoteala, frammtare, furnicare, miscare, misuiala, misunare, roiala, viermuiala, (reg.) fojgaila, vanzola (fam.) fati

ila, fitare, fltat, vlnzolela_h (~ necontenita a multimii pe strazi.)

VIERMULT s (ENTOM.) viermisor, viermusor, (rar) vierms, virmt.

vierms s. v VIERMISOR. VIERMULT. VIERMUSOR.

VIERMUSOR s. (ENTOM.) viermisor, vier-mulet, (rar) vierms, viermt.

viermusor s v LICURICI.

viermt s. v. VIERMISOR. VIERMULT. VIERMUSOR.

viers s. v. CANT. CANTARE. CANTAT. CAN-TEC. GLAS. MELODIE. TIMBRU. TON. VOCE.

viersu vb. v. CANTA. EXECUTA. INTERPRETA. INTONA.

VIESPAR s. 1. (rcg.) viesprta, viesparle. (~ plin de viespi se afla intr-un frunzar.) (ORNIT.; Merops apiaster) albinarel, furnicar, prigorie, (rcg ) albinr, albinei, ploir, ploiste, ploite, prigoren, viesprta, ciuma-albnelor, lupul-albnclor, (inv.) merp.

viespar s. v BARZAUN GARGAUN

viesprta s. v. ALBINAREL. FURNICAR. PRIGORIE VIESPAR.

viespare s. v VIESPAR.

viespari s. v. VIESPOL

vicspc-bondaresca s v. BARZAUN GARGAUN

viespe-gargane s v. BARZAUN GARGAUN

VIESPI s (ENTOM.; Sircx gigas) (reg.) viespari.

viespi s. v. BARZAUN. GARGAUN.

vit s v PODGORIE.

VIETATE s. animal, creatura, dobitoc, faptura, fiinta, lighioana, necuvintator, vietuitoare, (inv ) dihanie, sazdnie, (fig.) suflare, (inv fig.) zidire, ziditra. (~tile padurii.)

VIETU vb. 1. a trai, (pop.) a haladui, a salaslui, (reg.) a labadui, a salasi, (Olt ) a sufleti, (inv ) a custa, a locui, a salasui, a via. (Au ~ fericiti pe aceste meleaguri.) 2. a exista, a fi, a trai, (rar) a fiinta, (reg.) a labadui, (inv.) a dainui. (Cit ~, omul invata.) a o duce, a trai (Cum ~ ?) . (JUR.) a coabita, a convietui, a trai (Au ~ timp de doi ani ca sot si sotie.) 5. a trai, (rar) a misca. (Nu mai~ 6. a trai, a se tine (~ de azi pe miine.)

VIETURE s. trai, viata, (pop.) salaslure, (inv ) salaslunta. (~lui indelungata pe aceste locuri.)

vietuire s. v. EXISTENTA TRAI. VIATA ZILE.

VIETUITOARE s. animal, creatura, dobitoc, faptura, fiinta, lighioana, necuvintator, vietate, (inv.) dihanie, sazdnie, (fig.) suflare, (inv. fig ) zidire, ziditra. (~ele padurii.)

vietuitor adj. v VIU.

VIEZURE s (ZOOL.; Meles meles) bursuc.

viezurme s. v BARLOG. CUIB. CULCUS. SALAS. VIZUINA.

vlezurna s v BARLOG CUIB CULCUS. SALAS. VIZUINA.

vifel s. v. VATAF. VATASEL. VORNICEL.

vffelita s v. VATASITA. VORNICEASA

VFOR s. (MET.) 1. vifornita, viscol, vis-coleala, (pop.) viforela, (inv. si reg.) spargau, (prin Ban.) vicod l, (Mold si Bucov.) vicoli tra, (Bucov.) viclnita, (Transilv.) vcot. (In decembrie a fost un ~ cumplit.) furtuna, vijelie, (pop ) vantosa, (reg ) vantoie, (prin Ban ) vicodl, (prin Bucov ) vantarie, (inv ) bura, tempestte, tempesta, (latinism inv.) procla. (Afara s-a dezlantuit ~ )

vlfortie adj. v. FURTUNOS. VIFOROS. VIJELIOS.

viforela s. v. VIFOR. VIFORNITA. VISCOL VISCOLEALA. A

VIFORI vb. 1. a viscoli. (Afara ~.) 2. a se in vii ora. (Vremea s-a ~.)

vlorat adj. v. FURTUNOS. VIFOROS. VIJELIOS.

vlrnic adj. v FURTUNOS. VIFOROS. VIJELIOS

VIFORNITA s (MET.) vifor, viscol, visco leala, (pop.) viforela, (inv. si reg.) spargau, (prin Ban.) vicod l, (Mold si Bucov.) vieolitra, (Bucov ) vic lnita, (Transilv.) vcot. (In decembrie a fost o ~ cumplita.)

VIFOROS adj. 1. furtunos, vijelios, (rar) vifortic, (pop.) vifort, (reg.) vifrnic, vints, vinturs, (inv.) furtuntic, tempestus. (Timp ~.)2. viscolos. (O iarna ~.) . inviforat, navalnic, vijelios (Furtuna ~.)

viforos adj. v APRIG. FURTUNOS. IMPETUOS, IMPULSIV. IUTE. INFLACARAT. INFOCAT NAVALNIC. NEDOMOLIT. NEPOTOLIT. NESTAPANIT. NESTAVILIT SALBATIC TUMULTUOS VEHEMENT VIOLENT

vig s v SUL. TRAMBA. VAL. VALATUC.

vign adj. v VESEL. VOIOS.

VIGILENT adj. atent, circumspect, grijuliu, precaut prevazator, prudent, (reg.) grijitr, (Inv.) gr jnic, priveghetr, vegheat, (fig ) neadormit, treaz (Om ~.)

VIGILENTA s atentie, grija. (Manifesta multa ~.)J

vigllitte s v NESOMN TREZIE VEGHE.

VIGOARE s dinamism, energie, forta, impetuozitate, putere, robustete, tarie, vitalitate, vlaga, (livr.) potenta, (pop.) vanjosnie, vanjose, vrtose, voinice, (reg.) mau, vanj, vlsta, (Munt., Olt. si Ban.) snga, (inv ) sfrta, tarme. vartte, vlvie, (fig ) seva. (Da dovada de o ~ inepuizabila.) 2 barbatie, energie, putere (A avut ~ de a suporta incercarea.) 3. forta, putere, strasnicie, tarie. (Reclama cu ~ dreptatea.) tarie, vehementa. (Isi sustine opinia cu ~.)

VIGUROS adj . puternic, robust, solid, tare, vlnjos, voinic, zdravan, (pop.) teapan, van s, vart s, (reg.) puters, putut, socoln, (Ban. si Transilv ) pogan, (inv ) potent, putin cis, sptos, (fig.) verde. (Om ~.) 2 legat, robust, solid, vanjos, voinic, zdravan (Un trup ~ ) 3. energic, impetuos, puternic, tare, vajnic. (Un temperament ~ ) . energic, impe-

tuos, viril. (Manifestare ~.) 5. vehement, violent, virulent (Un protest ~.)

VIITOR adj , s 1. adj. (inv.) venit r. (Genera-tiie~.) . s. posteritate, viitorime, (inv.) viito-re. (~ va aprecia eforturile noastre.)

viitorie s. v. POSTERITATE. VIITOR. VIITORIME.

VIiTORME s. posteritate, viitor, (inv.) viitorie. (~ va apecia eforturile noastre.) VIITORST s. futurolog, viitorolog. VIITOROLOG s. futurolog, viitorist. VHTOROLOGE s futurologie, stiinta viitorului.

VIJELE s. (MED.) furtuna, vifor, (pop.) vantosa, (reg.) vintoie, (prin Ban.) vicodl, (prin Bucov.) vintarie, (inv.) bura, tempestte, tempesta, (latinism inv.) procla. (Afara s-a dezlantuit ~.)

vijelios adj. v. APRIG. FURTUNOS. IMPETUOS. IMPULSIV. IUTE. INFLACARAT. INFOCAT. NAVALNIC. NEDOMOLIT. NEPOTOLIT. NESTAPANIT. NESTAVILIT. PRECIPITAT. SALBATIC. TUMULTUOS. VEHEMENT. VERTIGINOS. VIOLENT.

VIJELIOS adj., adv. 1. adj. furtunos, viforos, (rar) vifortic, (pop.) vifort, (reg.) vf rnic, vant s, vanturs, (inv.) furtuntic, tempestus. (Timp ~.) . adj. inviforat, navalnic, viforos. (Furtuna ~.) . adv.furtunos, valvartej. (Ostile veneau ~.) . adj. aprig, focos, nestapanit, salbatic, sireap, (inv.) zmeis. (Un armasar ~.) VKINGI s. pi. (IST.) normanzi (pi.), varegi (pi.).

vil adj., s. v. ABJECT. INFAM. JOSNIC. MISEL. MIZERABIL. MARSAV. NEDEMN. NELEGIUIT. NEMERNIC. NETREBNIC. TICALOS.

VILBROCHN s. (TEHN.) arbore cotit. VILEGIATURIST s. sezonist. (~ veniti la mare.)

VIN s. (arg.) mol, molan, molte, motorina. vinar s. v. PODGOREAN. VITICULTOR. VINRITA s. (BOT.; Asperula odorata) sinziene de padure, (reg.) mama padrii. vinars s. v. RACHIU.

VNA s. 1. abatere, culpabilitate, culpa, eroare, greseala, pacat, vinovatie, (livr.) eres, (rar) prihana, (inv. si reg.) tehna, (reg.) gres, (Olt., Munt. si Mold.) pons, (inv.) cusur, sablzna, scandal, smnta, sminteala, (fig.) ratacire, (inv. fig.) ratacela. (~ lui e de gravitate minora.) . imputare, imputatie, invinuire, repros, (livr.) reprehensine, (prin Mold.) banat, (inv.) pricina, prihana. (Nu i se poate aduce nici o ~.) . (JUR.) infractiune. 4 (JUR.) delict, (inv.) vegheata.

VINARCI s. (IST.) vinarit. (~ era o dare perceputa in vin.)

vinarci s. v. PODGOREAN. VITICULTOR. VINART s. (IST.) vinarici (~ era o dare perceputa in vin.)

vinarsr s. v POVARNAGIU. VELNICER. vinarsare s. v POVARNA VELNITA. vnchcl s. v. COLTAR. ECHER VINCI s (TEHN,) cric, (pop.) - vartj, (Transilv.) saitau-

vinci vb. v. BATE. BIRUI. CASTIGA. IZBANDI. INFRANGE. INTRECE. INVINGE. VNDE vb. 1. a desface, a plasa, (reg.) a petrcei (inv., in Transilv.) a cheltui. (A ~ o marfa.) a da. (A ~ ceasul cu 1 000 de lei.) (inv. si pop.) a neguta. (E angrosist, cumpara si ~.) a se cauta, a se cere, (inv.) a se intreba. (O marfa care se ~.) 5 a se prostitua. (O femeie care se ~.) 6 a si trada, (inv.) a si haini, a-si prodosi. (Si-a ~ patria.) vinde vb. v. DENUNTA. PARI. RECLAMA. SPUNE.

VINDECA vb. (MED.) 1. a (se) indrepta, a (se) infiripa, a (se) insanatosi, a (se; intrema, a (se) inzdraveni, a (se) lecui, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) ridica, a (se) tamadui, (latinism rar) a (se) sana, (pop. si fam.) a (se) drege, a (se) doftori, a (se) doftorici, (pop.) a (se) scula, (inv. si reg.) a (se) sanatosa, a (se) tocmi, a (se) zdraveni, (reg.) a (se) razbuna, (Transilv.) a (se) citovi, (Mold.) a (se) priboli, (prin Olt., Ban. si Transilv.) a (se) zvidui, (inv.) a (se) remedia, a (se) vraciui. (S-a ~ dupa o lunga boala.) a se cicatriza, a se inchide. (Rana s-a ~ .) vindeca vb. v. SATURA. VINDECABIL adj. (MED.) benign, cura-bil, usor. (Forma ~ a unei boli.)

VINDECARE s. (MED.) 1 indreptare, infiripare, insanatosire, intremare, inzdravenire, lecuire, refacere, restabilire, ridicare, tamaduire, (pop.) sculare, tamaduila, (inv.) sanatosre, tamadunta, vracevnie. (~ completa a bolnavului.) cicatrizare, inchidere. (~ plagii.) VINDECAT adj. (MED.) 1 indreptat, infiripat, insanatosit, intremat, inzdravenit, lecuit, refacut, restabilit, ridicat, tamaduit, (Mold.) pribolt, (inv.) sanatost. (Om ~ dupa o gripa.J cicatrizat, inchis. (Rana ~.) vindecatoare s. v. USTUROITA. VINDECATOR adj. intremator, lecuitor, tamaduitor, (inv.) vraciuitr. (O cura ~.) vindecator adj. v. CURATIV VINDECE s. (BOT.; Stachys officinalis) (reg.) cretisr, sovarvrita, frunza-taietrii, iarba-taietrii, iarba- de-rna.

vindecta s. v. USTUROITA. VINDERE s desfacere, plasare, vinzare, (inv.) debit. (~ unei marfi.) vinderl s. v. VINDEREU. VANTUREL. VINDERUs. (ORNIT.; Falco tinnunculus) vinturel, (reg.) marinca, susugic, vetrsca, vinderl, (prin Olt.) surligie.

vindc s. v INVITAT. MUSAFIR. OASPETE. vindicativ adj. v. DUSMANOS. RANCHIUNOS. RAZBUNATOR.

VINERTA s. (BOT.; Ajuga reptans) (livr.) lavrentna, (reg.) tamaita, vinetca. vinerta s. v. SULIMAN. TAMAITA. vinerita-glbena s v. TAMAITA-DE CAMP. vinete s. pi. v. PETUNIE. VINETEA s. (BOT.; Cenlaurea eganus) albastrea, albastrica, albastrita, vinetica, (reg.) ghioc,* zglav c, floarea griului, floarea piului.

VINETELA s. (MED.) echimoza, vina-taie, (inv.) vanatre. (Are o ~ la ochi.)

vinetela s. v. ALBASTREALA. ULTRAMAR IN

vinetele s. pi. v. SAPUNELE. SCANTEIUTA.

vineti vb v ALBASTRI

VINETCA s (BOT.) 1 (Centaurea cyanus) albastrea, albastrica, albastrita, vinetea, (reg.) ghioc, zglav c, floarea grului, floarca-piului. vinetica-cu-lapte (Lactarius volemus) = rascov, (reg.) rascovta, burete dlce, (Mold.) rascovl.

vinetca s v HULUBITA. PINISOARA. SULIMAN. VINERITA.

vinetie s. v. ALBASTRU. ALBASTRIME. AZUR. CLARITATE. LIMPEZIME. SENIN. SENINATATE.

vinejt adj. v. INVINETIT. VANAT.

VINETU adj. (prin Transilv.) sderes. (De culoare .~.)

VINGALCs. (TIPOGR.)culegar, culegau, (rar) coltr, compozitor.

vinicr s. v. NOIEMBRIE. SEPTEMBRIE.

VINIFICRE s. vinificatie. (Proces de.~.)

VINIFICTIE s. vinificarc. (Proces de ~.)

VINISR s. vinulet, vinut. (Un ~ de Dra-gasani.)

VN interj, hai!, haide !, (inv.) ni! (~ incoace 1)

vino-nco (cc) s. v, SEX-APPEL.

vins adj. v AMETIT. BAUT. BEAT. CHERCHELIT. IMBATAT. TURMENTAT.

VINOVAT adj. I. (JUR.) culpabil, (inv.) clpes, gresit. (Arestatul a fost gasit ~.) blamabil, condamnabil, criticabil, neingduit, neonorabil, nepermis, regretabil, reprobabil, rusinos, urit, (livr.) reprehensbil, (inv.) ocrnic, ocaritr, rusinatr. (O fapta ~.)

vinovati vb. v. ACUZA. INVINOVATI. INVINUI.

VINOVATIE s. abatere, culpabilitate, culpa, eroare, greseala, pacat, vina, (livr.) eres, (rar) prihana, (inv. si reg.) tehna, (reg.) gres, (Olt., Munt. si Mold.) pons, (inv.) cusur, sablzna, scandal, smnta, sminteala, (fig.) ratacire, (inv. fig.) ratacela. (~ iui e de gravitate minora.)

vintla s. v. LEASA.

VINTR s. (PESCUIT) virsa.

vintre s. v ABDOMEN. BURTA. DIAREE. DIZENTERIE. PANTECE. vintre s. pi. v. MARUNTAIE.

vintre s. v. PNZA. VELA. vintelr s. v. VIER.

vlnu vb. v. ACUZA INVINOVATI. INVINUI.

VINULT s. vinisor, vinut. (Un ~ de Dragasani.)

VINUT s. vinisor, vinulet. (Un ~ de Dragasani. )

viut s. v. SULITICA.

vioara adj. v. CLAR. CRISTALIN. CURAT. LIMPEDE PUR. TRANSPARENT.

VIOARA s. (MUZ ).scripca, violina, (pop.) dibla, lauta, (reg.) ctera. vioara s v. TOPORAS VIOLETA. VIOREA. vioara-de-nopte s v NOPTICOASA

vioara-glbena s. v MICSANDRA. MICSU NEA. VOREA GALBENA. vioara-rsie s. v. MICSANDRA. MICSUNEA. VIOI adj . iute, sprinten, (rar) vcl ce, (inv.) priplnic, (fig.) dezghetat. (Un om ~.) . ager, agil, istet, iute, repede, sprinten, (reg.) zburtic. (~ in miscari.) . iute, sprinten, (livr.) alert. (O miscare ~.) . saltat, saltaret, sprinten, zglobiu, (rar) saltatr. (Zborul ~ al rindurticii.) 5 insufletit, viu, vivace. (Tempo ~ de executie a unei compozitii muzicali.) 6 dracos, neastamparat, nebun, nebunatic, : prin-tar, zapacit, zbantuit, zburdalnic, zglobiu, zurliu, zvapaiat, zvanturat, zvinturatic, (pop.) zbanghu, (reg.) sturlubatic, sturluibat, (prin Olt.) saitc, (Transiay.) sulhtic, (inv.) zburda-tic, zburdatr. (Copil ~.) 7. jucaus, neastamparat. (Ochi ~ ; privire ~.)

VIOICIUNE s. 1. agerime, agilitate, iuteala, repeziciune, sprinteneala, suplete, usurinta, (astazi -.rar) sprintene, (inv.) sprintinatte. (~ in miscari.) insufletire, vivacitate. (~ lempoului unei compozitii muzicale.) neastampar, voiosie, zburdalnicie, (rar) zbur-dre, (inv.) zburdacine. (Copil plin de ~.) . verva, volubilitate. (Vorbea cu o ~ ine puizabila.) 5. animatie, antren, insufletire, (rar) vivacitate, (fig.) viata. (O petrecere plina de ~.)

VIOL s. batjocorire, necinstire, siluire, violare, (inv.) sila, (fig.) pangarre. (~ unei femei.) VIOLA vb. a batjocori, a necinsti, a silui, (Transilv.) a cazni, (inv.) a rusina, a sili, a spurca, (fig.) a pangari. (A ~ o femeie.) 2. a forta, a sparge, a strica, (inv.) a silnici. (A ~ incuicloarea usii.) a batjocori, a necinsti, a pangari, a profana, a spurca, (inv. si pop.) a prihani (A ~ un loc considerat sfint.) 4. a se abate, a calca, a contraveni, a incalca, a nesocoti, (inv.) a pasi, a sparge, a stropsi, a stirbi. (A ~ legea.)

VIOLARE s. 1. batjocorire, necinstire, siluire, viol, (inv.) sila, (fig.) pangarre. (~ unei finei.) . fortare, spargere, stricare. (~ unei incuietori.) batjocorire, necinstire, pangarire, profanare, sacrilegiu, spurcare, (inv. si pop.) pri-hanre. (~ unui loc considerat sfint.) calcare, incalcare, nesocotire, (pop.) stricare. (~ a legii, a unei intelegeri.)

VIOLAT adj. necinstit, siluit. (Femcit ~.) violator s. v. PANGARITOR. PROFANATOR. SILUITOR.

VIOLA s. (MUZ.) alto. viola s. v TOPORAS. VOLETA.j VIOREA. viola-de-nopte s. y NOPTICICA. viola-de-prmavara s. v. NOPTICOASA. VIOLENT adj., adv. 1. adj. agresiv, bataios, brutal, coleric, dur, impulsiv, iute, nestapi-nit, ( fam. fig.) belicos. (De ce esti atat de ~ ?) adj., adv. aprig, aspru, barbar, brutal, ciinos, crincen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necrutator, neiertator, neamblanzit, neanduplecat, neandurat, neandurator, nemilos, neomenos, neuman, rau, salbatic, sangeros, (livr.) sanguinar, (inv. si pop.)

naslnic, (inv si reg.) tare, (reg.) pogan, (Mold. si Bucov.) avan, hapsi'n, (inv.) jestc, neomenit, sangunic, salbatics, sirep, (fig.) dur, negru. (Om ~ se poarta ~ ) 3. adj. aprig, furtunos, impetuos, impulsiv, iute, inflacarat, infocat, navalnic, nedomolit, nepotolit, nesta-panit, nestavilit, salbatic, tumultuos, vehement, (fig.) aprins, viforos, vijelios, vulcanic. (Temperament ~.) 4. adj. aprig, aspru, crincen, crud, crunt, cumplit, incrancenat, indarjit, inversunat, neampacat, nepotolit, singeros, vajnic, (inv.) crincenit, tare, (fig.) inclestat. (O infruntare ~.) adj. aprig, inversunat, mare, (fig.) aprins. (Cearta ~.) 6. adv brutal, (inv.) salbaticeste (Il apuca ~ de mana.) 7. adj. brutal, fortat, silnic (Mijloace, masuri ~ ) 8. adj. furios, (fig ) turbat (O iesire ~ ) 9. adj. aspru, brutal, greu, tare, (fig ) dur ! (Vorbe ~ ) 10. adj. vehement, viguros, virulent (Un protest ~.)

11. adj. chinuitor, intens, puternic, strapungator, viu, (fig.) ascutit, sfredelitor. (Durere ~ )

adj. acut, adanc, ascutit, intens, mare, patrunzator, profund, puternic, viu. (O sufe-rinfa morala ~ ) 13. adj. aprig, cumplit groaznic, infiorator, infricosator, ingrozitor, nebun, salbatic. (O pasiune ~ il macina.) adj. aprig, intens, mare, puternic, strasnic, tare, zdravan (Un vant ~ ) 15. adj. intens, izbitor, strident, tare, tipator, (rar) strigator. (Culori, nuante ~.)

violenta vb. v. CONSTRANGE FACE. FORTA. OBLIGA. SILI.

violentare s. v CONSTRANGERE FORTARE. OBLIGARE. SILIRE.

VIOLENTA s agresivitate, brutalitate, duritate, impulsivitate, ncstapinire. (O ~ temperamentala. ) asprime, barbarie, brutalitate, cruzime, ferocitate, neandurare, neomenie, rautate, salbaticie, vitregie, (rar) nemla, nemilosti-vre, (pop.) caine, cainosnie, (inv. si reg ) nasilnice, (inv.) crancenie, cruze, cumplicine, cumplre, grozavie, neomenre, raicine, salba-tacme, salbaticiune, sirepe, varvare, (fig.) duritate. (~ purtarii cuiva.) constringere, forta, sila, silnicie, (livr.) servitute, (Ban ) sala-bare, (inv.) nevoie, potrivnice, silinta, silni-cre, strinsore, (fig.) presiune. (Bunuri obtinute prin ~.) . vehementa, virulenta (Un discurs de o mare ~.) 5 impetuozitate, infocare, vehementa. (Se apara, riposteaza cu ~ )

violenta s v STRIDENTA.

VIOLET adj , s liliachiu, mov, vioriu, (livr.) lila (invar.), (rar) stinjenu. (De culoare ~ )

VIOLETA s. (BOT.; Violaodorata) toporas, viorea, (rar) viola, (reg.) caltuns, carligl, cocose], garoafa, gaurea, micsandra, micsune, nemtoaica, tamaiora, vioara, floare domnesca, flori-marnte (pi.), flori maruntle (pi.), zam-bila-de-camp.

VIOLNA s. (MUZ.) scripca, vioara, (pop ) dibla, lauta, (reg.) ctera.

VIOLONCEL s. (MUZ ) cello.

VIOLONIST s. lautar, scripcar, viorist, (pop.) diblr, (Transilv. si Maram.) ceters, (prin Transilv ) highids, (prin vestul Transilv.) grt, (depr.) scartc.

VIOR s. (BOT.) 1 (Viola odorata) toporas, violeta, (rar) viola, (reg.) caltuns, carligl, cocosl, garoafa, gaurea, micsandra, micsune, nemtoaica, tamaiora, vioara, floare domnesca, flori-marnte (pi.), flori maruntle (pi.), zambila-de ci'mp. 2 (Viola alpina) toporas, viorica, (reg.) micsune -de mnle. (Viola hirta) (reg.) micsune , tamaiora, toporsi (pi.). 4. viorele salbatice (Viola canina) - (reg.) coltunii p pii (pi.) . oiorea-galbena (Cheiran-tus cheiri) = micsandra, micsune, (reg.) fol tine(pl.), sibi, levcoaie-glbena, vioara glbena. 6. (Scilla bifolia) (rar) scla (art.), (reg.) me-reora, zambila.

viorea s. v. RUJA TAMAIORA.

viorea-de-noapte s. v. NOPTICOASA.

viorea-rsie s v. MICSANDRA. MICSUNE.

viorele s.pl.v POPILNIG.

VIORCA s. (BOT.; Viola alpina) toporas, viorea, (reg ) micsune de munte.

VIORST s. lautar, scripcar, violonist, (pop.) diblr, (Transilv. si Maram.) ceters, (prin Transilv.) highids, (prin vestul Transilv.) igrt, (depr.) scartc. (E ~ tntr-un taraf.)

VIORIU adj , s liliachiu, mov, violet, (livr.) lila (invar.), (rar) stanjenu. (De culoare ~ )

VPERA s (ZOOL.; Vipera berus) naparca, (inv. si reg ) aspida, (reg.) sarpe-ci nt, sarpe-cing, sarpe-scrt, sarpe-venint.

viperfna s. v. IARBA-SARPELUI.

viple s. v. ARSITA CANICULA CALDURI. DOGOARE. DOGOREALA. FEBRA. FIERBINTEALA. FRIGURI. MIEZ. MIJLOC. NA-BUSEALA. NADUF. NADUSEALA. PARJOL. POJAR. PUTERE. TEMPERATURA. TOI. TOROPEALA. ZADUF. ZAPUSEALA.

vlpt s. v. ALIMENT. BUCATE. HRANA MANCARE. RECOLTA ROD.

VIPSCA s. 1. lampas. . paspoal.

vir s. v. BULBOACA. BULBOANA. OCHI. VALVARTEJ. VALTOARE. VARTEJ. VOLBURA.

VIRA vb. a carmi, a coti, (rar) a clrmui, (pop.) a carni, (Mold.) a cotigi, (inv.) a sovai. (~ vehiculul. )

VIRAJ s carmire, clrmit, cotire, cotit, virare, virat, (pop.) carnire, carnit. f~ al unui vehicul.) 2. (concr.) cotitura, curba. (La ~ lasa vehiculul mai incet.)

virane s v MAIDAN TEREN VIRAN.

VIRARE s carmire, carmit, cotire, cotit, viraj, virat, (pop.) carnire, carnit (~ a unui vehicul.)

VIRAT s. carmire, carmit, cotire, cotit viraj, virare, (pop ) carnire, carnit (~ al unui vehicul.)

VIRDRE s (ORNIT.; Picus viridis) (reg.) ciocanitore, svardica, gnionoaie-vrde, ho-roi-vrde

virdre s. v. CIOCANITORE GHIONOAIE.

vires s v SANGERETE

VIRGN adj. candid, cast, feciorelnic, fecioresc, inocent, neprihanit, nevinovat, pudic, virginal, (inv.) nestrict, prost, vrgur, (fig.) curat, imaculat, neantinat, nepatat, pur, serafic, (inv. fig.) neatins, preacurat. (Un surts ~.) 2. neexplorat. (Padure ~ ) . necultivat, neexploatat, nelucrat. (Vaste terenuri~ in Africa.)

virgin adj. v. CURAT INTACT. INTREG. NATIV. NEAMESTECAT. NEATINS. NEINCEPUT PUR.

VIRGINAL adj. candid, cast, feciorelnic, fecioresc, inocent, neprihanit, nevinovat, pudic, virgin, (inv.) nestrict, prost, vrgur, (fig.) curat, imaculat, neantinat, nepatat, pur, serafic, (inv fig.) neatins, preacurat (Un suris ~.)

VIRGNA adj , s. 1. adj casta, fecioara, neprihanita, (inv.) intreaga, (fig.) imaculata. (O tinra ~ ) s. fata, fecioara, (inv.) vr gura. s. (ASTRON.; art.) Fecioara (art.). (~ este o constelatie zodiacala.)

VIRGINITATE s castitate, cinste, feciorie, neprihanire, nevinovatie, (pop ) fete, (fig.) curatenie, (inv fig.) curatie. (Si-a pastrat ~ ) candoare, castitate, feciorie, inocenta, neprihanire, nevinovatie, pudicitate, pudoare, (inv.) smerenie, vergure, (fig.) curatenie, ima culre, neantinre, puritate, (inv fig.) curatie. (~ ztmbetului ei.)

VIRGLORIN s., adj. (GEOL.) anisian

VRGULA s. (LINGV.) (Transilv.) coma.

VIRL adj. 1 (BIOL.) barbatesc, masculin. (Caractere ~ ) energic, impetuos, viguros. (Manifestare ~ )

VIRILITATE s. 1. barbatie, masculinitate. (De o ~ pregnanta.) (rar) potenta (~ unui inar.)

VIRNNT s. (BOT.! Ruta graveolens) ruta

VIRTUAL adj posibil, potential, probabil. (Castigior ~ al unei competitii.)

VIRTUALITATE s posibilitate, potentialitate, probabilitate. (~ ctstigarii competitiei.)

VIRTUOZITATE s maiestrie. (Pianistul demonstreaza o ~ deosebita.)

VIRTUTE s. calitate, insusire, (rar) bun. (Caracterul lui e o ~ de pret.)

VIRULENT adj. vehement, viguros, violent. (Un protest ~ )

VIRULENTA s vehementa, violenta. (Un discurs de o mare ~ )

VIS s. 1. contemplatie, meditatie, reverie, visare. (Cufundat in ~.) 2. aspiratie, dor, dorinta, nazuinta, pofta, pornire, ravna, tendinta, (rar) nazure, ravnre, (reg.) nadulela, (inv.) naslre, naslitra, ravnitra. (~ de a face ceva util.)

VISA vb 1. a medita. (Toata ziua ~ la. . .) 2. a (se) vedea. (Se si ~ in fruntea unui regiment.) 3. a banui, a crede, a ghici, a gandi, a-si imagina, a-si inchipui, a Intrezari, a presupune, a prevedea, a socoti, a sti, (rar) a prevesti, (inv si reg ) a nadai, (reg.) a chibzui, a probalui, (fig.) a mirosi. (Cine ar fi ~ ca se va inttmpla astfel?) 4 a aspira, a dori, a jindui, a nazui, a pofti, a pretinde, a ravni, a tinde, a tinti, a urmari, a viza, (rar) a starui, (inv si reg.) a nasli, (reg.) a nadull, (prin Transilv. si Mold.) a barani, (inv.) a atinti, a bate, a jelui, a nadajdui. (Nu ~ sa fie un geniu.)

VISARE s contemplatie, meditatie, reverie, vis (Cufundat tn ~.)

VISATOR adj contemplativ, contemplator, meditativ. (Fire ~.) romantic, (peior.) romantios. (Spirit ~.)

VISCEROPTZA s. (MED.) splanhnop toza.

VSCOL s. (MET.) vifor, vifornita, visco leala, (pop.) viforela, (inv. si reg.) spargau, (prin Ban ) vicodl, (Mold. si Bucov.) vicoli tra, (Bucov.) viclnita, (Transilv.) vcot.

VISCOLELA s. vifor, vifornita, viscol, (pop.) viforela, (inv. si reg.) spargau, (prin Ban.) vicod l, (Mold. si Bucov ) vicolitra, (Busov ) viclnita, (Transilv.) vcot.

VISCOLI vb. 1. a vifori. (Afara ~.) . a spulbera (Vintul ~ zapada.) 3. a troieni. (Vintui ~ zapada.)

VISCOLT adj. 1. spulberat. (Zapada ~.) 2 troienit. (Zapada ~.)

VISCOLS adj viforos (O iarna, o vreme~.)

vistavi s. v ORDONANTA.

VISTIER s (IST.) vistiernic. (~ administra vistieria (arii.)

vistier s. v VISTIERIE.

VISTIERE s. (IST.) tezaur, (inv.) cula, hazna, tezaurarit, cainara domneasca. (In ~ se pastra averea tarii.) 2 (inv.) vistier. (~ era inslitufia care administra tezaurul tarii.)

vistierie s v VISTIERNICIE

VISTIERNIC s (IST ) vistier. (~ administra vistieria tarii.)

VISTIERNICE s (IST ) (inv ) vistierie. (~ era demnitatea vistiernicului.)

VSIN s (BOT.) visin-salbalic (Prunus fruciicosa) = visinei, cires-de-Baragan, cires pitic ; visin turcesc (Prunus mahaleb) = maha leb, (reg.) antp, malin.

visinp s. v. VISINATA.

VISINTA s. (inv.) visinp, visnec (A baut o ~.)

vislnade-mnte s. v SISINEL

VISINL s (BOT.; Prunus fructicosa) cires-de-Baragan, cires-pitic, visin-salbatic.

VISINU adj. purpuriu, (rar) purpur s, (pop.) conabu, (inv. si reg.) marmanzu, porfi ru, purpurt. (De culoare ~.)

vsla s. v BRAC. PREPELICAR.

visnec s. v. VISINATA.

VITAL adj. 1. adine, capital, considerabil, crucial, decisiv, esential, fundamental, hota-rator, important, insemnat, organic, primordial, profund, radical, serios, structural, substantial, (livr.) cardinal, major, nodal, (rar) temeinic. (Prefaceri ~ ) . indispensabil, neaparat, necesar, nedispensabil (Conditii ~ pentru viata.)

VITALITATE s dinamism, energie, forta, impetuozitate, putere, robustete, tarie, vigoare, vlaga, (livr.) potenta, (pop.) vanjosnie, van jose, vartose, voinice, (reg.) mau, vanj, vlsta, (Munt., Olt si Ban.) snga, (inv.) sfrta, tarme, vartte, vlvie, (fig.) seva. (Da dovada de o ~ inepuizabila.)

VITAMNA s (BIOL., CHIM., FARM.) vitamina B_t - aneurina ; vitamina B₃ = ribo f la vina ; vitamina B- -= adermina, piridoxina, tiamina ; vitamina B_lt = ciancobalamina, coba-

amina ; vitamina C = acid ascorbic ; vitamina D- = calciferol, ergocalciferol ; vitamina E =to-coferol ; vitamina li = biotina ; vitamina H_t - acid paraaminobenzoic ; vitamina P = citrina ; vitamina PP = nicotinamida.

VATA s. (ZOOL.) (inv. si reg.) mrha, (Tran-silv. si Bucov.) marhie, (inv.) surc.

VITEAZ adj., s. I. adj. brav, curajos, cutezator, dirz, inimos, indraznet, neanfricat, semet, (livr.) intrepd, petulnt, temerar, (rar) barbat, (inv. si pop.) voinic, (inv.) hrabr, neanfricosat. (Un ostean ~.) s. erou, (inv. si pop.) voinic. (A cazut in lupta ca un ~.) adj. barbatesc. curajos, vitejesc, (reg.) barbats. (Fapta ~.) s (IST.) (inv.) curtean, slujitor. (Soldatii din garda unor domnitori se numeau ~.)

VITEJESC adj. 1. barbatesc, curajos,

viteaz, (reg.) barbats. (Fapta ~.) eroic,

glorios, stralucit, (pop.) voinicesc. (Lupta ~.)

VITEJESTE adv. barbateste, curajos, eroic,

(pop.) voiniceste. (S-a luptat ~.)

viteji vb. v. HAIDUCI.

VITEJE s. barbatie, bravura, curaj, eroism, neanfricare, (pop.) voinice- (~ cuiva in lupta.) vitejie s. v. HAIDUCIE. VITEZA s. iuteala, rapiditate, repeziciune, (livr.) celeritate, (rar) velocitte. (~ de deplasare a unui mobil.) . fuga, goana, zbor. (Mergi in ~ la el si adu-l aici.) . graba, iuteala, rapiditate, repezeala, repeziciune, zor (rar) grabire, (inv. si pop.) repejne. (A facui ceva in mare ~.)

VITICULTOR s podgorean, (rar) vier, (reg.) vinar, vinarci. (E ~ de profesie.) vitr j s v GEAMLAC.

VTREG adj. 1. adoptiv. (Tata ~.) (reg.) master. (Surori ~.) defavorabil, nefavorabil, nepotrivit, neprielnic, potrivnic, (inv. si pop.) nepriincis. (Conditii ~ de dezvoltare.) vitreg adj. v. CRUD. HAIN. IMPLACABIL. NECRUTATOR. NEIERTATOR. NEANDUPLECAT. NEANDURATOR. NEMILOS. NEMILOSTIV.

VITREGE s. 1. asprime, barbarie, brutalitate, cruzime, ferocitate, neandurare, neomenie, rautate, salbaticie, violenta, (rar) nemla, n emil osti vre, (pop.) caine, cainosnie, (inv. si reg.) nasilnice, (inv.) crancene, cruzio, cumpli cine, cumplre, grozavie, neomenre, raicine, salbatacme, salbaticiune, sirepe, varvarie, (fig.) duritate. (~ purtarii cuiva.) . adversitate, ostilitate, potrivnicie, vrajmasie. (~ vremurilor.) VITRNA s. galantar. (~ unei pravalii.) VITRIOL s. (CHIM.) acid sulfuric. vitriol-albstru s. v. SULFAT DE CUPRU. VITROS adj. sticlos. (Cuaspect~.) VITROZITTE s. sticlozitate. (~ unei structuri geologice.)

vitupera vb. v. BARFI. BLAMA. CALOMNIA. CLEVETI. DEFAIMA. DENIGRA. DISCREDITA. PONEGRI.

vita-creilor s. v. LASNICIOR. vlta-evrilor s v LASNICIOR. VTA s. 1 (BOT.; Vitis) vie. (Frunza de ~ ; planteaza ~.) . (BOT.)vita-de-vie(Vitis vinifera,

riparia ctc.) = (reg.) acrd, loaza, poma. (BOT.) vita salbatica (Vitis hederacea) = (rar) vita de Canada, (pop.) vita puturoasa, (reg.) aguridr. (BOT.) coarda. (Butucul de vie are mai multe ~.) 5. neam, semintie, spita, (livr.) stirpe, (Transilv.) poroclta, (inv.) rod, soi, stpena. (Oameni de aceeasi ~.) 6 familie, neam, (livr.) stirpe, (astazi rar) semintie, (inv. si pop.) samanta, (inv. si reg.) semin-tnie, talie, (Mold. si Transilv.) pojjie, (inv femeie, ruda, rudenie. (5-a adunat ca toata ~ lui.) coborator, descendent, odrasla, progenitura, scoborator, urmas, vlastar, (pop. si fam.) prasla. (inv. si reg.) ramasita, (prin Transilv.) porodta, (inv.) maradc, roci, samanta, semintnie, semintie, urmator, f-. de domn.)

vita s. v. SUVITA.

vita-lba s. v. CX^TRPEN.

vita de Canada s. v. VITA SALBATICA.

via-negra s v. FLUIERATOARE.

vita puturoasa s. v. VITA SALBATICA.

VTE s. vitica.

VITELAR s. (BOT.; Anthoxanthum cdo-ratum) (reg.) palcina, parngina, iarba miro sitore.

vitelar s. v. MORMOLOC.

vitel-de-mre s. v. FOCA. MORSA.

VTCA s. vitea.

viti'on s. v. SUVITA.

vits adj. v.' FLOCOS. LATOS. MITOS. PAROS.

VIU adj. 1. (inv. si pop.) traitor, vietuitor. (Fiinte ~.) insufletit. (Oameni ~ si >,ameni morti.) (MED.) deschis, necicatrizat, nevindecat, singcrand. (Rana ~.) 4. (pop.) verde (Plante ~ si plante uscate.) .'> intens, mare, puternic, stralucitor, tare. (O lumina ~.)

intens, stralucitor, (fig.) aprins. (Calari ~.)

puternic, tare, (frantuzism) eriant, (fig.) aprins. (O nuanta ~ a unei culori.) ii. chinuitor, intens, puternic, strapungator, violent, (fig.) ascutit, sfredelitor. (Durere fizic! ~.) 9. acut, adanc, ascutit, intens, mare, patrunzator, profund, puternic, violent. (O suferinta morala ~.) adanc, intens, mare, profund, puKernic. (O impresie, o emotie ~.) . intens, puternic, (fig.) aprins, arzator, fierbinte, nflacar.'t, infocat, pasionat. (O dorinta ~.) 1 . insufletit, vioi, vivace. (Tempo ~ de executie i unei bucati muzicale.) 1 . febril, intens, incordat, insufletit. (Ritm ~ de munca.) li. asumat, insufletit. (O discutie ~.) 15. etern, nemuritor, nepieritor, nesfarsit, neuitat, perpetuu, vesnic, (livr.) sempitrn, (inv.) neaps, pururlnic, nesavarst, (fig.) nestins. (O amintiri ~.)

16. actual, proaspat. (O amintire mereu ~.)

evocativ, evocator, expresiv, nuantpt, pitoresc, plastic, pregnant, semnificativ, sugestiv, (fig.) colorat. (O descriere ~.)

viu s. v. MIEZ. MIJLOC. PUTERE. TOI.

VIVACE adj., adv. 1. adj. insufletit, vioi, viu. (Tempo ~ de executie a unei bucati muzicale.) . adv. (MUZ.) spiritoso. 3. adj.(/?OT.) peren, (rar) pernic. (Planta ~.)

VIVACITATE s. insufletire, vioiciune. (~ tempoului unei compozitii muzicale.)

vivacitate s. v. ANIMATIE ANTREN. INSUFLETIRE VIOICIUNE. VVAT interj, traiasca !, ura ! vivat s. v. ACLAMATII. OSANALE. OVATII. TOAST. URALE.

VIZA vb. 1. a ochi, a tinti, (rar) a atinti, (pop.) a chiti, (reg.) a teli, a telui, (inv.) a chiori, a insemna. (A ~ un obiectiv, inainte de a trage.) 2. a se raporta, a se referi (Cele aratate ~ urmatoarea problema . . .) .1 aspira, a dori, a jindui, a nazui, a pofti, a pretinde, a ravni, a tinde, a tinti, a urmari, a visa, (rar) a starui, (inv. si reg.) a nasii, (reg.) a naduli, (prin Transilv. si Mold.) a brani, (inv.) a atinti, a bate, a jelui, a nadajdui. (A^Tu ~ sa . . .) VIZARE s. ochire, ochit, tintire. (~ unui obiectiv de atins.)

VIZAV adv. (Transilv:) 'pdri, (prin Transilv.) smbe. (A trecut ~.)

viza galbena s. v. SIP. '

VIZETA s. viziera, vizor. (Se uita prin ~.) VIZIBIL adj. 1 vazut. (Un obiectiv ~.) clar, evident, flagrant, incontestabil, izbitor, invederat, limpede, ncmdoiemic, neandoios, netagaduit, pregnant, vadit, (livr.) manifest, (fig.) raarcat (Semne ~ de boala.) accentuat, evident, marcat, pronuntat, reliefat. (Vorbea cu un ~ accent strain.)

VIZIBILITATE s. vedere, (~ redusa din cauza cetii.)

VZIR s, 1, cozoroc, (reg. si glumet) streasina, (prin Ban.) sild, (Transilv. si Marara.) simldar, (Transilv. si Bucov.) sirm. (~ a sepcii, a chipiului.) vizeta, vizor. (Se uita prin ~ usii.)

VIZIONA vb. a privi, a urmari, a vedea. (A ~ un film la televizor.)

VIZIONAR adj. prevestitor, profetic, (livr.) siblic, sibilin, sibilinic, (inv.) prorocesc. (Afirmatii ~.)

VIZR s. arnias, . sici. (~ la arsic, in jocul de arsice.)

VIZIRAT s. (IST.) (inv.) vizire, vi/.irlic. (~ era demnitatea vizirului.)

vizire s. v. VIZIRAT.

vizirli'c s. v. VIZIRAT.

VIZITA vb. . a (se) vedea. (A'e ~ in fiecare saptamana.) . (pop.) a cerca, a cerceta, (reg.) a petrece, (inv.) a socoti. (A ~ mai multe orase.)

vizitator s. v. INVITAT. MUSAFIR. OASPETE.

VZITA s. 1 (rar) ospete, (inv. si reg.) vedere, (turcism inv.) musafere, (fam., adesea peior.) musafirlac. (A se duce in ~ la . . .) . (MED.) control. (~ medicala.)

VIZITIU s. 1. birjar, surugiu, (inv. si reg.) sechirs, (reg.) droscr, (Transilv.) ccis, (inv.) mans, vcturn. (~ la o trasura de piata.) (ASTRON.; art.) (reg ) ocolul (art.), surugiul (art ), trasura (art.), tarcul (art.), carul lui-Dumnezu

VIZIUNE s. 1. imagine, infatisare, reprezentare, (inv.) vedenie, (fig.) icoana, oglinda. (~ unor vremuri apuse.) aparitie, aratare, duh, fantasma, fantoma, naluca, nalucire, nazarire, spectru, spirit, stafie, strigoi, umbra, vedenie (inv si pop.) nalucftra, nazarira, (pop.) izma, moroi, (reg.) aratnie, necuratenie, pater, (Ban.) nahoda, (Mold. si Bucov.) vidma, (inv.) vedere, zare. (O ~ in noapte.) . chip, imagine, spectru, umbra, vedenie. (~ mortii se arata.) 4 perspectiva. (Are o ~ Clara asupra dezvoltarii economice.) 5 conceptie, convingere, gand, idee, judecata, opinie, orientare, parere, principiu, vedere, (livr.) convictiune. (O ~ sanatoasa asupra . . .)

VIZOR s. vizeta, viziera. (Se uita prin ~ usii.)

VIZUINA s. barlog, cuib, culcus, salas, (reg.) cobarlau, cvru, msina, vizunie,' '(prin Ban.) cartg, (prin Transilv.) scorcib, (prin Ban.) viezurme, viezurna. (~ a unui animal salbatic. )

vizunie s. v. BARLOG. CL^TIB. CULCUS. SALAS. VIZUINA. vij s'. v BATRAN. MOS. MOSNEAG. vaj vb v POTRIVI VENI. VAJA vb. 1. a fluiera, a suiera, a vui, (rar) a zbarnai, (Transilv ) a sovai. (Vintul ~ prin hornuri.) a piui, a suiera, a (iui, (reg.) a tistui. (Glontul i-a ~ pe la ureche.)

vtja vb. v. BAZAI. DUDUI. VUI ZBARNAI. ZAZAI. ZUMZAI.

VAJAILA s. suier, suierare, suierat, suieratura, vajaire, vajait, vijaitura, vuiet. (~ vlntului.) VAJARE s. suier, suierare, suierat, suieratura, vajaiala, vajait, vajiitur, vuiet. (~ vlntului. )

vajait adj. v. AMETIT. BAUT. BEAT. CHERCHELIT. IMBATAT. TURMENTAT. VAJAT s. suier, suierare, suierat, suieratura, vajaiala, vajaire, vijaitura, vuiet. (~ vin tului.) piuit, piuitura, suierat, suieratura, tiuit, tiuitura, vajiitura, (rar) piuila. (~ glontului.)

VAJAITORE s. zbarnaitoare, (pop.) pirii tore, (prin Ban.) zvarnaica. (~ la zmeul de hir-lie.)

VAJAITR adj. 1. suierator. (Un vini ~.) piuitor, suierator, liuitor. (Zgomot ~.) VAJAITRA s. 1 suier, suierare, suierat, suieratura, vajaiala, vajaire, vajait, vuiet. (~ van-tului.) piuit, piuitura, suierat, suieratura, tiuit, tiuitura, vajait, (rar) piuila. (~ glontului.) valcn s. v AVAT. valca s. v. GALCA. UMFLATURA. VALCE s. (GEOGR.) valcica. (O ~ putin adnca.) vilceg s v RASPLATA. RECOMPENSA. valced adj. v INVINETIT. VANAT. vilcez vb. v. INVINETI. VALCCA s. (GEOGR.) valcea. (O ~ putin adlnca.) valfa s v MAG. VRAJITOR. vilsn s. v. AVAT.

VALTORE s bulboaca, bulboana, ochi, valvartej, vartej, volbura, (rar) scoc, (reg.) bulbuc, cilnita, dalbona sfrdel, spot tonca, vartecs, (Transilv. si Ban.) dalbna, (Olt. si Transilv.) drna, (prin Munt.) sti, (prin Transilv. si Maram.) stiblonca, (Mold., Bucov. si Transilv.) stiolna, (Bucov., Transilv. si Mold ) stiulbona, (Transilv., Ban. si Olt.) toie, (Ban.) vir, (inv.) smarc (~ a unei ape curgatoare. )

viitoare s. v PIUA.

vilvie s.v FLACARAIE. PARA. PALA-LAIE. PARJOL VAPAIE. VALVATAIE VALVOARE

vilva-padrii s. v. MAMA PADURII.

VILVA s. 1. agitatie, framantare, tulburare, zarva. (Din nimic s-a starnit o ~.) 2 senzatie, (fam.) furori (pi ), (fig.) zgomot. (Stirea a produs ~ ) . (fig.) ecou, rasunet. (~ produsa de descoperirea facuta.)

valva s. v ALAI FAIMA. FAST. NOTORIETATE. POMPA PRESTIGIU RENUME. REPUTATIE. VAZA.

valvarie s v FLACARAIE. PARA. PALA-LAIE. PARJOL VAPAIE VALVATAIE VALVOARE

VALVATAIE s flacaraie, para, palalaie, parjol, vapaie, valvoare, (rar) palalica, (pop.) bbot, bobotie, (reg.) palalaila, valvie, valvarie, (prin vestul Transilv.) bbura, (Olt ) balbalau. (0 imensa ~ de la incendiu.)

VALVOARE s. flacaraie, para, palalaie, parjol, vapaie, vilvataie, (rar) palalica, (pop.) bbot, bobotie, (reg.) palalaila, valvie, valvarie, (prin vestul Transilv.) bbura, (Olt ) balbalau (O imensa ~ de la incendiu.)

VALVI adj. ciufulit, deranjat, neangrijit, zbarlit, (livr.) hirsut, (pop. si fam.) burzuluit, (inv. si reg.) strafloct, (reg.) borz, borzs, buhs, buhuit, valvoit, zbarl g, zborst, (Mold si Bucov.) dupurs, (vestul Transilv ) sprla, (Ban. si sud vestul Transilv.) sperl t, (fam. si depr.) netesalat (Cu parul ~ )

valvoit adj. v CIUFULIT. DERANJAT NEANGRIJIT. VALVOI ZBARLIT

VAN vb. a prinde, (inv ) a vinatori (A ~ iepuri.)

van vb. v. PESCUI. PRINDE

VANR s. bucar, curar, (reg.) gurra, hamut, cureaua vanarii. (~ este o parte a hamului.)

VANRE s prindere, vanat. (A tnceput sezonul de ~ a pasarilor.)

vanre s. v. VANAT. VANATOARE.

VANT s. 1. prindere, vanare. (A tnceput sezonul de ~ al pasarilor.) . vinatoare, (rar) vanre, (inv.) vanatore, vinate. (A plecai la ~.)

VINA s. 1. (ANAT.) vena, (prin Mold ) sfarc. vina de bou = (prin Mold.) salamstra. 3. (GEOL.) filon (O ~ de aur.) 4 (GEOL.) panza. (0~ de apa freatica.) 5 dunga, nervura, striatie (Marmura cu ~e.)

vana s. v. CARTILAJ GAMBA LIGAMENT.

ERVURA PULS TENDON. ZGARCI.

VINAT adj. . inv. st pop ) patlaginiu, (Munt ) civ t (De culoare ~.) invinetit, (inv si reg ) vinett, (reg.) vflced (Are obrazul ~ de la lovitura.) . invinetit, livid, verde. (~ la fata de mlnie.) 4. sur. (Cat ~.)

VANATIE s. ((MED.) echimoza, vineteala, (inv.) vanatre. (Are o ~ la ochi.)

vtnatre s v ECHIMOZA VINETEALA. VANATAIE.

VINATA s. (BOT.; Solanum melongena) patlagea, (reg.) godina.

VANATOARE s vanat, (rar) vanre, (inv.) vanatore, vanatie. (A plecat la ~.)

VANATR s. (astazi rar) prinzat r, (rar) puscas, (prin Transilv. si Bucov ) puscatr. (~ de vulpi.)

VANATORESC adj. cinegetic. (Trofeu ~-)

vinatori vb. v. PRINDE. VANA.

vanatore s. v. VANAT VANATOARE

vinate s v. VANAT VANATOARE

VANJ s (BOT.; Ulmus effusa) velnis, (reg.) ulm.

vlnj s v. DINAMISM. ENERGIE FORTA. IMPETUOZITATE PUTERE ROBUSTETE TARIE VELNIS. VIGOARE. VITALITATE. VLAGA

VANJS adj puternic, robust, solid, tare, viguros, voinic, zdravan, (pop.) teapan, vans, vart s, (reg ) puters, putut, socoln, (Ban. si Transilv ) pogan, (inv.) potent, putincis, sp tos, (fig.) verde. (Om ~.) legat, robust, solid, viguros, voinic, zdravan. (Un trup ~.)

vlnjos vb. v. FORTIFICA. INDREPTA. INFIRIPA. INTARI. INTREMA. INZDRA VENI. RECONFORTA. REFACE. RESTABILI. TONIFICA.

vlnjosnie s.v DINAMISM ENERGIE. FORTA IMPETUOZITATE PUTERE ROBUSTETE TARIE. VIGOARE. VITALITATE. VLAGA

vanjose s v DINAMISM. ENERGIE. FORTA IMPETUOZITATE PUTERE ROBUSTETE, TARIE. VIGOARE. VITALITATE. VLAGA

vans adj. v PUTERNIC. ROBUST. SOLID. TARE. VIGUROS. VANJOS. VOINIC. ZDRAVAN

VANT s (FIZIOL.) gaz, part, (pop.) basna, fisaila, (prin Bucov. si Maram.) tartata, (fam.) pam.

vtntarie s v FURTUNA. VIFOR. VIJELIE.

VANTICL s. (MET.) vantisor, vantulet. (Sufla un ~ cam rece.)

VANTISOR s. (MET) vanticei, vantulet. (Sufla un ~ cam rece.)

vlntoie s. v FURTUNA. VIFOR. VIJELIE.

vintosa s v FURTUNA. TROMBA. VIFOR VIJELIE. VARTEJ.

vintose s pi v. IELE.

vlnts adj v FURTUNOS VIFOROS. VIJELIOS.

VANTULET s (MET.) vanticei, vantisor (Sufla un ~ cam rece.)

vlntul negru s v AUSTRU

VANTUR vb. 1. (AGRON.) a triora. (~ seminfele cu triorul.) 2. a Imprastia, a risipi, a spulbera, (inv ) a splrcui. (A-i ~ pe dusmani in cele patru zari.) . a se perinda, a se succeda. (Multa lume se ~ pe acolo.) 4 a colinda, a cutreiera, a parcurge, a strabate, (pop. si fam.) a bate, (pop ) a calca, a ocoli, a petrece, (inv. si reg ) a razbate, (inv ) a plimba, (rar fig ) a treiera. (~ p rtnd orasele si satele.)

vlntur vb. v. BATE SUFLA TRECE.

vlnturr s. v. EVANTAI.

VANTURRE s (AGRON.) vanturat, (rar) vanturatra. (~ griului.)

vintur sca s. v. TRIOR VANTURATOARE

VANTURAT s. (AGRON.) vanturare, (rar) vanturatra. (~ griului.)

VANTURTIC adj flusturatic, fluturatic, frivol, neserios, usuratic, zvanturat, zvinturatic, (livr.) futil, (pop.) spulbertic, (reg ) zarpaltic, zburlic, zburdalnic, (Mold ) sprintar, zbrehi, (inv.) vinturs. (Un barbat ~)

vantura-lme s v AVENTURIER.

VANTURATORE s. (AGRON.) 1. trior, (prin Bucov ) spit, (Transilv. si Maram ) van-tursca. morisca.

vlnturatr s. v. AVENTURIER.

vanturatra s. v. PLEAVA. VANTURARE. VANTURAT.

vintnra-tra s. v. AVENTURIER.

VANTURL s. (ORNIT.; Falco tinnunculus) vinderea, (reg.) marinca, susugie, vetrsca, vinderii, (prin Olt.) surligie

vanturle s. pi. v. DEDITEL.

vinturs adj. v. FLUSTURATIC. FLUTURATIC. FRIVOL. FURTUNOS. NESERIOS. USURATIC. VIFOROS. VIJELIOS. VANTURTIC. ZVANTURAT. ZVANTURATIC

VANZRE s. 1. desfacere, plasare, (inv.) debit (~ unei marfi.) . dever, (pop. si fam.) alisvers. (N-a prea avut ~ astazi.) tradare, (inv.) prodtie, prodose. (~ de patrie.) .

VANZATR adj., s. 1. adj., s. tradator, (inv.) proditr, prodt. (~ de patrie.) . s iuda, tradator. (Esti un ~, amice!)

vanzo la s. v AGITATIE. ANIMATIE. COLCAIALA FOIALA. FOIRE. FORFOTA. FORFOTEALA. FRAMANTARE. FURNICARE. MISCARE. MISUIALA. MISUNARE. ROIALA. VIERMUIALA. VIERMUIRE.

vinzolcla s v. AGITATIE. ANIMATIE. COLCAIALA FOIALA. FOIRE. FORFOTA. FORFOTEALA. FRAMANTARE. FURNICARE. MISCARE MISUIALA. MISUNARE ROIALA. VIERMUIALA. VIERMUIRE.

vanzol vb v. AGITA. GOLCAI FOI. FORFOTI. FRAMANTA FURNICA. MISUI MISUNA ROI. VIERMUI.

vlrctadj. v. BALTAT. DUNGAT. TARCAT. VARGAT.

virca s. v. DUNGA. LINIE. VARGA.

VARCOLC s. (MITOL. POP.) pricolici.

vircolc s. v. STAFIE. STRIGOI

VARF s (GEOGR.) creasta, crestet, culme, pisc, (rar) obrsie, (inv. si reg.) samce, (reg.)

piscn, spic, tigva, titla, varvre, (Transilv.' pici, (Mold., Transilv. si Maram.) ticlau, (lnv.^N suis. (Alpinistii au ajuns pe ~ muntelui.) 2 bot, cap, capat, cioc. (~ al unui obiect ascutit.)

cap, capat, extremitate. (~ bastonului.)

buric. (Si-a fript ~ degetelor.) 5 (COR.) poanta. (Danseaza pe ~uri.) 6, (BOT.) vlrf vegetativ =- con vegetativ.

varfut adj. v. ASCUTIT. TUGUIAT.

VARFULET s. (GEOGR.) pisculet, piscusor, varfusor, (reg.) piscoti.

VARFUSR s. (GEOGR.) pisculet, piscusor, varfulet, (reg.) piscoti.

varhvnic s. v. CAP. CAPETENIE. COMANDANT. CONDUCATOR. MAI-MARE. SEF.

VlRI vb 1. a baga, a introduce. (~ mina in apa, cheia tn broasca.) 2. a baga, a introduce, apune. (~ vinul tn damigeana, gaina tn traista.) 3. a baga, a introduce, a trece. (~ ata prin urechea acului.) 4. a se baga, a intra, a se introduce. (S-a ~ in spartura din zid.) 5 a baga, a irnplanta, a infige, (rar) a implanta, (inv. si reg.) a petrece. (A ~ cutitul tn el.) 6. a baga, a indesa, a infunda, a trage. (~ caciula pe cap.) 7. a se baga, a se imbulzi, a se indesa, a se inghesui, a se ingramadi. (Nu va ~ asa in minei) 8. a baga, a inchide, a pune. (Il ~ la arest.) 9. a se amesteca, a se baga, a interveni. (Nu s-a ~ in discutiile noastre.) 10. a se angaja, a se baga, a intra, a se incadra, a se tocmi, (pop.) a se invoi, a merge, a se naimi, a se prinde, a veni, (prin Mold. si Bucov.) a se apuca. (S-a ~ argat la un mosier.) 11. a baga, a investi, a plasa. (Cit capital a ~ in aceasta afacere?)

VARACIS adj. bagacios, bagaret, infigaret (E prea ~ I

VARIRE s. 1. bagare, bagat, introducere,

virat. (~ cheii in broasca.) bagare, bagat, introducere, punere, virat (~ vinului tn sticle.) bagare, bagat, introducere, trecere, varat. (~ o/ei prin urechea acului.) bagare, intrare, introducere, varat (~ lui prin spartura zidului.)

implantare, infigere (~ cutitului in cineva.)

VARIT s. 1. bagare, bagat, introducere, varare. (~ cheii in broasca.) bagare, bagat, introducere, punere, varare. (~ vinului tn sticle.) bagare, bagat, introducere, trecere, varare. (~ atei prin urechea acului.) . bagare, intrare, introducere, varare. (~ lui prin spartura zidului.)

virln s. v. GRINDEL. MOLAN.

vlrlv adj. v. BUCALAI. BUCALAT. DOLOFAN. DURDULIU. GRASAN. GRASU-LIU. GRASUT. PLIN. ROTOFEI. ROTUND.

vlrligonta s. v. ZVARLUGA.

virlga s. v. ZVARLUGA.

vlrst vb. v. DUNGA. TARCA. VARGA.

vlrstade mijloc s v EVUL MEDIU.

vlrstat adj. v. BALTAT. DUNGAT. TARCAT. VARGAT.

A

VIRSTA s. 1. etate, (inv.si reg.) timp, (inv.) crescut. (Ce ~ ai?) . (pop.) seama. (Copii de

vrsta s. v. BRAU. BUCHET. DUNGA. LINIE. MANUNCHI. SUVITA. VARGA. VECHIME,

VIRSTNIC adj. batrin, (inv. si reg.) vechi. ( Un om ~ .

vi'rstnic adj. v. MAJOR.

vlrstnicie s. v. MAJORAT. MAJORITATE. PUBERTATE.

VARSA s. (PESCUIT) vintir.

vartecp s. v. CAPANTORTURA.

vartccs s. v. BULBOACA. BULBOANA. OCHI. VALVARTEJ. VALTOARE. VARTEJ. VOLBURA.

VARTJ s. 1 brlhoaca, bulboana, ochi, val-vartej, viitoare, volbura, (rar) scoc, (reg.) bulbuc, cilnita, dalboAna, sfrdel, slpot, tonca, vartecs, (Transilv. si Ban.) dalbna, (Olt. si Transilv.) drna, (prin Munt.) sii, (prin Transilv siMaram.) stiblonca, (Mold., Bucov. si Transilv.) stiolna, (Bucov., Transilv. si Mold.) stiul-bona, (Transilv., Ban. si Olt.) toie, (Ban.) vir, (inv.) sinarc. (~ al unei ape curgatoare.) tromba, (rar) sul. (Un ~ de vint.) (FIZ.) turbion. . coloana, sul, tramba, (pop.) volbura.. (Un ~ de praf.) tromba, (pop.) van-tosa. (S-a ridicat un ~ imens de zapada.) . (MED.) ameteala, vertij, (inv.) scutura. (A simtit un ~.) 7. (TEHN.) voi. (~ de care se alarna galeata la fantina.) . (TEHN.) capatai, (reg.) felehrt. (~ la perinocul carutei.) 9. (TEHN.) (Transilv. si Mold.) surub. (~ la piatra morii.) 10. (TEHN.) (reg.) surub, (Ban. si Transilv.) saitau. f~ de strins doagele.) 11. (BOT.) vartejul-pamtntului (Pe-dicularis verticillata) - (reg.) paduchr, padu-chrnita.

vartj s. v COCARLA. CRIC. CRIVALA. DULAP- LEAGAN. MACARA. MANIVELA. POSADA. POSTEUCA. SCHIMBATOARE. SCRNCIOB. VINCI.

virtej vb v. INVARTEJI. INVOLBURA. ZBATE.

vartcjitr adj. v. AMETITOR.

vartejs adj. v. AMETITOR.

virteju vb. v. INVARTEJI. INVOLBURA. ZBATE.

vartejure s. v. INVARTEJIRE. INVOLBURARE. ZBATERE.

VARTLNITA s. depanatoare, (pop.) ras-chitr, sucala, (reg.) letca, roata, rotn, (inv.) sfarleza. (~ pentru firele de lina.)

vlrtili s. v. DULAP. LEAGAN. SCRNCIOB.

virtojt adj. v. INTARIT. INVIRTOSAT. SOLIDIFICAT.

varts adj. v. COMPACT. DENS. DUR. DURABIL. FIX. IMOBIL. INDESAT. NECLINTIT. NEMISCAT. PUTERNIC. REZISTENT. RIGID. ROBUST. SOLID. TARE. TENACE. TRAINIC. TEAPAN. VIGUROS. VANJOS. VOINIC. ZDRAVAN.

VARTS adj., adv. 1. adj. consistent, dens, solid, tare. (O mamaliga ~.) . adj. concentrat, tare. (Vin ~. t . adv. bine, intens, puternic, tare, zdravan. (Ploua ~.) . adv. mult, zdravan. (Bea ~.)

varts adv. v. EXTREM. FOARTE. TARE.

virtose s. v. CONSISTENTA. DINAMISM. ENERGIE. FORTA. IMPETUOZITATE. PUTERE. ROBUSTETE. SOLIDITATE. TARIE. VIGOARE. VITALITATE. VLAGA.

virtute s. v. DINAMISM. ENERGIE. FORTA IMPETUOZITATE. PUTERE. ROBUSTETE. TARIE. VIGOARE. VITALITATE. VLAGA

virvrc s v. CREASTA. CRESTET. CULME PISC. VARF.

VASCs. (BOT.; Loranthus europaens) margaritar, (reg.) margarit.

vasc-dc-pa s. v. PENITA.

vise demntc s. v. SMIRDAR.

VASCS adj. (rar) semilichd. (Cu aspect ~.) cleios, lipicios. (Substanta ~.) cleios, gelatinos, mucos. (Secretie ~ .)

vaslriu s. v. BARCAGIU. LOPTAR. LUNTRAS. VASLAS.

VASLS s. barcagiu, lopatar, luntras, (rar) yaslitr, (inv.) vaslriu. (~ l Dunare, j

VISLA s. lopata, rama, (reg.) babica. opaca, opcina, (Bucov., Transilv. si Ban.) sla. (Ambarcatic cu ~e.)

vsla s. v LOPATA. MANUNCHI.

VASLI vb. a lopata, (rar) a cancla, r> rama, (reg.) a luntri. (A ~ pe lac.)

VASLRE s. lopatarc, vislit.

VASLT s. lopatare, vislire.

vaslitr s. v. BARCAGIU. LOPATAR. LUNTRAS. VASLAS.

visc vb. v. AGITA. CLATINA. CLINTI COLCAI. DEPLASA. FOI. FORFOTI. F.RA-MANTA. FURNICA. MISCA. MISUI. MISUNA. MUTA. ROI. URNI. VIERMUI.

VAZDOGA s. (BOT.; Tagctes erecta si patula) craita, (reg.) bonce (pi.), b fe (pi.), budina, ochesle (pi.), sseta, sci::iculte (pi.), tigancse (pi.).

vizdoga s. v. GAROAFA.

VLAGA s. dinamism, energie, forta, impetuozitate, putere, robustete, tarie, vigoare, vitalitate, (livr.) potenta, (pop.) vinjosnie, vinjose, virtose, voinice, (reg.) mau, vanj, vlsta, (Munt.', Olt. si Bau.) sng, (inv.) sfrta, tarne, virtute, vlvic, (fig.) s:^:. (Da dovada de o ~ inepuizabila.)

vlqi s. v. AVERE. AVUT. AVUTII . BOGATIE. BUN. MIJLOACE. SITUATIE. STARE.

vlsta s. v. DINAMISM. ENERGIE. FORTA. I > IPETU O Z ITATi .. Pi; TE RE. ROBI STETE. TARIE. VIGOARE. VITALITATE. L.AGA.

vlvic s. v DINAMISM. ENERGIE. FORTA. IMPETUOZITATE. PUTERE. ROBUSTETE: TARIE. VIGOARE. VITALITATE. VLAGA

vladica s. v. CARMUITOR. CONDUCATOR. DOMN. DOMNITOR. EPISCOP. MONARH. STAPANITOR. SUVERAN. VODA. VOIEVOD.

vladicsc adj. v, DIECEZAN. DOMNESC EPARHIAL EPISCOPAL. VOIEVODAL.

vmdicc s. v. CARMUIRE. CONDUCERE DIECEZA. DIRIGUIRE. DOMNIE. EPARHIE. EPISCOPAT. EPISCOPIE. GUVERNARE. STAPANIRE.

VLAGU vb. 1 a epuiza, a extenua, a fringe, a istovi, a seca, a secatui, a sfarsi, a slei, a stoarce, a zdrobi, (reg.) a stoci, (prin Olt. si Munt.) a dehobi, (inv.) a zamori, (fig.) a suge. (Muncu continua l-a ~.) a (se) molesi, a (se) muia, (fig.) a (se) flescai. (Efortul l-a ~.)

VLAGU RE s. epuizare, extenuare, isto-veala, istovire, secatuire, sfarseala, slabiciune, sleire, surmenaj, surmenare, (inv. si reg.) slabe, (inv. livr.) marasm. (Stare fizica de totala ~.)

VLAGUIT adj. epuizat, extenuat, frint, istovit, prapadit, rupt, secat, secatuit, sfirsit, sleit, stors, trudit, zdrobit, (Mold.) batojt, (prin Munt.) tihobt, (inv.) statut. (S-a intors ~ de la antrenament.) molesit, muiat. (Se simte ~.)

vlaguitr adj. v. EPUIZANT. EXTENUANT. ISTOVITOR. OBOSITOR. TRUDNIC.

VLAJGAN s. galigan, lungan, (pop. si fam.) magadn, magadau, zdragn, (pop.) zapln, (prin Bucov.) bangau, (Mold. si Bucov.) cobii zn, zablau, (prin Olt.) jarcalte, (prin Munt.) schirlopn. (E un ~ cat toate zilele.)

VLASTAR s. 1 (BOT.) lastar, mlada, mla-dita, smicea, (inv. si pop.) odrasla, (reg.) loaza, mladoca. (~ de salcie.) copil, odrasla, progenitura, (pop. si fam.) prasla, (inv.) nastere. (Asta e ~lui.) coborator, descendent, odrasla, progenitura, scoborator, urmas, vita, (pop. si fam.) prasla, (inv si reg.) ramasita, (prin Transilv.) porodta, (inv.) maradc, rod, samanta, semintnie, semintie, urmator. (~ de domn.)

vleg s. v. PEPENE.

vlog s. v. AFLUENTA. AFLUX. AGLOMERATIE. GRAMADEALA. IMBULZEALA. INGHESUIALA. INGRAMADEALA. INVALMASEALA.

VOAL s. val, (reg.) hbot, procv, sovn, tulbnt, zaimf, (prin Transilv. si Bucov.) balt, (Transilv.) slier. (~ de mireasa.)

VOALA vb. 1 a ascunde, a masca. (Norii ~ lumina soarelui.) a (se) impaienjeni, a (se) incetosa, a (se) innegura, a (se) paienjeni, a (se) tulbura, (reg.) a (se) pupaza. (Privirea, vederea i se ~.) (FOTO) a se innegri. (Filmul s-a ~.) . a se estompa. (Vocea i s-a ~.)

VOALARE s. 1. ascundere, mascare. (~ luminii soarelui de catre nori.) impaienjenire, incetosare, paienjenire, (prin Transilv. si Ban.) prevestela. (~ privirii, a vederii.) (FOTO) innegrire. (~ cliseului.) 4 estompare. (~ vocii.)

VOALAT adj. 1 (FOTO) innegrit. (Cliseu ~.) estompat. (Voce ~.)

VOALETA s. (prin Ban. si prin Transilv.) sale. (Palarie de dama cu ~.)

vo va s. v. PANUSA.

VOCABULAR s. (LINGV.) 1. lexic. (~ unei limbi.) . dictionar, lexicon, (inv.) condica, cuvantr, vorbr. (~ de termeni tehnici.) . glosar, lexic. (Publicarea unui ~ regional.) 4. terminologie. (Lucrarea contine un ~ medical bogat.)

vocabula s. v. CUVANT. TERMEN VORBA

VOCALA s. (FON.) (inv.) glsnica, sunatoare. (Consoane si ~.)

VOCATIV s. (GRAM.) (inv.) chematoare.

VOCATIE s. aplecare, aplicatie, aptitudine, atractie, chemare, dar, har, inclinare, inclinatie, inzestrare, pornire, predilectie, predispozitie, preferinta, talent, (livr.) propensiune, (pop.) tragere, (inv.) aplecacine, plecare. (Si-a demonstrat din plin ~ pentru . . .)

VOCE s. 1. cuvant, glas, grai, gura, (livr.) verb, (pop.) limba, (reg.) boce, (inv.) rost. (Inca nu i-am auzit ~.) glas, timbru, ton, (pop.) viers. (Avea o ~ grava, placuta.)

VOCIFERA vb. a racni, a striga, a tipa, a urla, a zbiera. (Ia nu mai ~ asa, ca te aud!)

vociferant adj., s. v ARTAGOS. CERTARET. GALCEVITOR. SCANDALAGIU.

vcot s. v. VIFOR. VIFORNITA. VISCOL. VISCOLEALA.

VODA s. cirmuitor. conducator, domn, domnitor, monarh, stapinitor, suveran, voievod, (astazi rar) stapan, (inv. si pop.) obladuitr, (inv.) biruitor, crai, gospodar, gospodn, ocar-muitr, purtator, vladica, (fig.) carmci. (Stefan, marele ~ al Moldovei.)

vodesa s. v. DOAMNA.

vodnleasa s v DOAMNA.

VOGA s. moda. (Asa era ~.)

VOI pron. dumneavoastra. (Veniti si ~ cu noi?)

Vl vb. 1. a dori, a jindui, a pofti, a ravni, a vrea, (inv. ) a desidera, a iubi, a jelui, a poftisi. (De multa vreme ~ sa se odihneasca.) a cere, a dori, a pofti, a vrea. (Ochii vad, inima ~.) a dori, a-i placea, a pofti, a vrea. (Ramii cu cine ~.) 4. a cere, a pretinde, a vrea. (Iata ce ~ eu de la voi; cil ~ pe ceas?) 5 a accepta, a admite, a consimti, a se invoi, a primi, a vrea. (~ sa fii sotia mea?)

VOIAJ s. calatorie, deplasare, drum, (inv.) plimbare, umblet (Un ~ lung si obositor.)

VOIAJA vb. a calatori, a umbla, (rar) a drumui, (inv.) a straniei. (Pe unde n-a ~ ?)

VOIAJAT adj. calatorit, umblat. (Om ~.)

VOIAJOR s., adj. 1. s. calator, pasager. (Un ~ din autobuz.) 2. adj. calator. (Porumbel ~.)

VOIE s. 1. acord, aprobare, asentiment, aviz, consimtamant, consimtire, incuviintare, ingaduinta, invoiala, invoire, permisiune, vointa, vrere, (inv si reg.) poslusnic, slobozenie, (Mold. si Bucov.) pozvolnie, (inv.) concurs, pozvl, sfat, volnice. (Nu se face nimic fara ~ lui.) 2. autorizatie, ingaduinta, permisiune. (~ dala cuiva de a face ceva.) 3 putere, vointa, (Cu de la sine ~.) chef, dispozitie, dorinta, gust, plac, placere, pofta, vointa, vrere, (pop.) vrita, (inv ) desiderat, og d, poftre, poftit, poftitra, rfvna, rivnre, tabiet. (Dupa ~ inimii.) 5 dispozitie, toane (pi.), (reg.) dusi (pi.). (~ buna sau rea a cuiva.)

voiostnita s. v. IZMA. MENTA.

VOIEVOD s. cirmuitor, conducator, domn, domnitor, monarh, stapanitor, suveran, voda, (astazi rar) stapan, (inv. si pop.) obladuitr. (inv.) biruitor, crai, gospodar, gospodn, ocar-muitr, purtator, vladica, (fig.)<carmci. (Stefan cel Mare, ~ al Moldovei.)

voievod s. v. CAP. CAPETENIE COMANDANT. CONDUCATOR. MAI-MARE. SEF. VOIEVODAL adj. domnesc, (inv.) gspod, stapansc, vladicsc. (Palatul ~; sceptru ~.) voievodesa s. v. DOAMNA. vinea s v. LOGODNIC. VOINC adj. puternic, robust, solid, tare, viguros, vanjos, zdravan, (pop.) teapan, vans, varts, (reg.) puters, putut, socoln, (Ban. si Transilv.) pogan, (inv.) potent, putinci s, sp tos, (fig. ) verde. (Om ~ . masiv, planturos, voluminos, zdravan. (O femeie~.) corpolent, solid, trupes. (Excesiv de ~.) . legat, robust, solid, viguros, vanjos, zdravan. (Un trup ~.) voinic adj. v. BRAV. CURAJOS. CUTEZATOR. DARZ. INIMOS. INDRAZNET. NEINFRICAT. SEMET. VITEAZ.

voinic s. v. EROU. FECIOR. FLACAU. MILITAR. OSTAS. OSTEAN. SOLDAT. TI-NAR. VITEAZ

voinicr s. v. SALBA MOALE VONICER VOINICEASCA s. (SPORT) tranta. voinicel s. v. VARGA CIOBANULUI. voinicesc adj v. CAZON. EROIC. GLORIOS. MILITAR. MILITARESC. OSTASESC. SOLDATESC. STRALUCIT. VITEJESC.

VOINICESTE adv. puternic, tare, zdravan. (Trage ~ de funie.)

voiniceste adv. v. BARBATESTE. CURAJOS. EROIC. VITEJESTE.

voinici vb. v. BATE. HAIDUCI. LUPTA. RAZBOI, voinicica s. v. USTUROITA. voinice s. v. ARMATA. BARBATIE. BRAVURA. CURAJ. CUTEZANTA. DINAMISM. DARZENIE. ENERGIE. EROISM. FORTA. HAIDUCIE IMPETUOZITATE. INCUME TARE INDRAZNEALA. MILITARIE NEINFRICARE. PUTERE. ROBUSTETE. SE-METIE. TARIE. TEMERITATE. VIGOARE. VITALITATE VITEJIE. VLAGA.

VOANTA s . acord, aprobare, asentiment, aviz, consimtamant, consimtire, incuviintare, ingaduinta, invoiala, invoire, permisiune, voie, vrere, (inv. si reg.) poslusnie, slobozenie, (Mold. si Bucov.) pozvolnie, (inv.) concurs, pozvl, sfat, voinice. (Nu se face nimic fara ~ lai.) putere, voie. (Cu de la sine ~.) decizie, hotarare (Prin ~ parlilor.) chef, dispozitie, dorlnta, gust, plac, placere, pofta, voie, vrere (pop ) vruta, (inv.) desidert, ogd, poftfre, poftit, poftitra, rfvna, ravnre, tabiet. (Dupa ~ inimii.)

VOIOS adj bucuros, multumit, satisfacut, vesel. (Se duce ~ la lucru.) 2. vesel, (livr.) jovial, (rar) razart, razatr, (pop ) tivilichu, (inv si reg.) samart, (reg.) chef s, vesels-, (Transilv.) vign, (inv ) libovt, razaci s, razfnd, vget (Fire ~ )

VOIOSE s veselie, (livr.) jovialitate,

inv ) veselitra. (Era de o ~ contaminanta.)

. neastampar, vioiciune, zburdalnicie, (rar)

burdre, (inv ) zburdacine (Copil plin de ~ )

voiosnita-de-albni s. v. MELISA. ROINITA.

VOT adj., adv. deliberat, intentionat, liber-consimtit, (rar) precugett. (O aejiune ~; a procedat ~ astfel.)

voit s. v. JUDET. SOLTUZ. VOLAN s. (inv.) falbal, mangt. (~ la o rochie.)

VOLANT adj. 1. mobil. (Serviciu ~; biblioteca ~.) . detasabil. (Foaie ~.)

VOLATL adj. (rar) volatilizbil. (inv.) spirts. (Substanta ~ .)

VOLATILIZA vb. (FIZ.) a (se) evapora, a (se) vaporiza. (Lichidul s-a ~.)

volatiliza vb. v. DISPAREA. PIERI. volatilizbil adj. v. VOLATIL. VOLATILIZARE s. (FIZ.) evaporare vapo-rizare, (rar) vaporiztie. (~ unui lichid, j volatilizare s. v. DISPARITIE. P1EIRE. VOLATILIZAT adj. (FIZ.) evaporat, va-porizat. (Un lichid ~.)

VOLBURA s. I. bulboaca, bulboam., ochi, valvartej, valtoare, vartej, (rar) scoc, (reg.) bulbuc, cilnita, dalbona, sfrdel, sipot, tonca, vartecs, (Transilv. si Ban.) dalbina, (Olt. si Transilv.) drna, (prin Muut.) sii,, (prin Transilv. si Maram.) stiblonca, (Mold., Bucov. si Transilv.) stiolna, (Bucov., Transilv. si Mold.) stiulbona, (Transilv., Ban. si Olt.) toie, (Ban.) vir, (inv.) smarc. (~ o unei ape curgatoare.) II, (BOT.) 1. (Convolvulus arnen-sis) rochita-randunelei, rochita-randunicii. tpop.) poponet, (reg.) camasa-Iui-Dumnczu, camasa-Maicii-Dmnului, poala-rinduncii, rochia-ran-dunlei, rochita-pasarcii, rochita-pasaricii, (prin Munt. si OU.) racorle (pi.). volbura mare (Convolvulus sepium si silvaticus) = (reg.) cupa-vacii.

volbura s. v. COLOANA. CUPA-VACII. SUL. TRAMBA. VARTEJ. ZOREA.

volburs adj. v. INVARTEJIT. INVOLBURAT.

VOLCAMRIE s. (BOT.; Volkameria fra-grans) (rar) v lga.

VOLEI s. (SPORT) volei-bal. VLEI-BAL s. (SPORT) volei. vlga s. v. VOLCAMRIE. VOLITV adj. volitional. (Manifestare ~.) VOLITIONL adj volitiv. (Manifestare ~.) volnic adj. v. ABUZIV. ARBITRAR. AUTONOM. CHEMAT. COMPETENT. DESPOTIC. EXCESIV. INDEPENDENT. INDREPTATIT. LIBER. NEATARNAT. SAMAVOLNIC. SAMAVOLNICE SC. SILNIC. SUVERAN. volnici vb. v. ACCEPTA. ADMITE. CANONI CAZNI CHINUL CONCEPE. DEZROBI. ELIBERA. EMANCIPA. FORTA. FRAMAN-TA INGADUI. LIBERA. MUNCI. NECAJI. OSTENI. PERMITE. RABDA. SALVA. SCAPA SCOATE. SFORTA. SILI. STRADUI SUFERI. SUPORTA. TOLERA. TRUDI. ZBATE ZBUCIUMA.

voinice s v ACORD APROBARE. ASENTIMENT AUTONOMIE. AUTORITATE AVIZ CALITATE CAPACITATE. CADERE. COMPETENTA CONSIMTAMANT. CONSIMTIRE. DESTOINICIE DREPT INDEPEN-

DENTA INCUVIINTARE. INDREPTATIRE INGADUINTA. INVOIALA. INVOIRE. LIBERTATE. NEATARNARE. PERMISIUNE. PREGATIRE. PRICEPERE. SERIOZITATE. SUVERANITATE. VALOARE. VOIE. VOINTA. VREDNICIE. VRERE.

voltincl s v. RUTISOR.

VOLUBIL adj. comunicativ, expansiv, prietenos, sociabil, (rar) social, vorbitor, (inv.) so-tis, (fig.) deschis. (O fire ~.)

VOLUBILITATE s. verva, vioiciune. (Vorbea cu o ~ inepuizabila.)

VOLUM s I. capacitate, marime. (~ al unui pahar.) capacitate, cubaj. (~ al unei incinte.) . capacitate, gabarit. (Autocamion cu ~ mare.) dimensiune, (fam.) gabarit (X are un ~ apreciabil.) 5 amploare, forta, intensitate. (Are o voce de un ~ impresionant.) 6 cantitate. (Necesita un mare ~ de munca.) II 1 tom. (Carte tn mai multe ~.) ,2. catte, lucrare, opera, scriere, tiparitura, tom, (livr.) op. (Un ~ de poezii.)

VOLUMAS s. carticea, carticica, (rar) car-tisora, cartulie. (Un ~ de poezii.)

VOLUMINOS adj cuprinzator, incapator, mare. (Un recipient ~.) corpolent, gras gros, obez, planturos, plin, rotofei, rotund, umflat, (pop.) trupes, (reg.) incalt (O femeie ~.) masiv, planturos, voinic, zdravan (Trup ~.) 4. matahalos, (reg.) mahals, nata-vals. (O persoana ~.) 5 gros, mare. (Un tom, un dosar ~ )

VOLUPTATE s delectare, desfatare, farmec, incantare, placere, vraja, (inv. si reg ) tefe-rice, (inv ) incntec, (fam.) deliciu, (fig ) savoare. (~ pe care o poate da o lectura buna.)

VOLUPTOS adj. impudic, lasciv, obscen, senzual, (livr ) lubric (JDans ~ )

VOMA vb (MED.) a deborda, a varsa, a vomita, (pop.) a bori, a lepada, (reg.) a oticni. (A baut mult si a ~.)

VOMRE s. (MED.) 1. debordare, varsare, voma, vomitare, (livr.) vomismnt, (pop.) borre, bort (~ de rau de avion.) . varsatura, voma, (pop ) boratra (~i repetate din cauza indigestiei.)

VOMA s. (MED.) 1. debordare, varsare, vomare, vomitare, (livr.) vomismnt, (pop.) borre, bort (~ bauturii.) varsatura, vomare, (pop.) boratra (~e repetate din cauza indigestiei.) 3. (concr.) varsatura, (rar)voma-tra, (pop.) boratra

vomatra s. v VARSATURA VOMA

vomismnt s v DEBORDARE VARSARE. VOMARE. VOMA. VOMITARE.

VOMITA vb. (MED.) a deborda, a varsa, a voma, (pop.) a bori, a lepada, (reg.) a oticni. (A baut mult si a ~ )

VOMITARE s. (MED.) debordare, varsare, vomare, voma, (livr.) vomismnt, (pop ) borre, bort. (~ bauturii.) VOMIT V s. (FARM.) emetic VONICR s (BOT.; Evonymus europaea) salba-moale, (reg.) caprifi, clocta, grujrca, sanger, volnicr, lemn-clinsc, lemnul cfinelui, pamtasul-ppM, pomita-de-snger.

vonicr s v. LEMN RAIOS. PARUL CIU-TEI. SALBA-MOALE. SALBA-RAIOASA. VE-RIGAR

VOPSEA s. culoare, (pop.) boila, (reg.) boia, (Transilv., Ban. si Bucov.) iarba, (inv.) fata, sar. (~ albastra pentru tesaturi.) vopsea s v. NUANTA. TON. VOPSl vb. 1. a colora, (pop.) a boi, (Bucov.) a farbui. (A ~ in galben un material textil.) . a da. (A ~ grilajul cu verde.) 3. a (se) farda> a (se) machia, (pop. si fam. peior.) a (se) boi, (pop ) a (se) drege, a (se) picta, a (se) rumeni, a (se) sulimeni, (inv. si reg. peior.) a (se) spoi. (Nu te mai ~ alllal) vopsi vb. v ZUGRAVI VOPSRB s colorare, colorat, vopsit, (pop ) boila, bore, boit, (Bucov ) farbure. (~ a unui material textil.) fardare, fardat, machiaj, machiat, machiere, vopsit, (pop. si fam. peior.) boila, bore, boit, (pop.) sulime nela, sulimenire. (~ unei femei.)

VOPST adj colorat, (pop.) boit, (Bucov.) farbuit (O tesatura ~ ) 2 (pop ) zugravit (Gard ~ ) . fardat, machiat, (pop. si fam. peior.) boit, (pop.) dres, pictat, rumenit, suli menit, (inv. si reg. peior.) spoit. (Femeie ~ ) VOPST s colorare, colorat, vopsire, (pop.) boila, bore, boit, (Bucov ) farbure. (~ al unui material textil.) . fardare, fardat, machiaj, machiat, machiere, vopsire, (pop. si fam. peior.) boila, bore, boit, (pop ) sulimenela, sulimenire. (~ unei femei.)

VOPSITOR s boiangiu. (E de profesie ~.) vopsitor s v ZUGRAV VOPSITORE s boiangerie (~ de ltna.) vorace adj. v AVID LACOM MANCACIOS. NESATUL NESATIOS. POFTICIOS. voracitate s v LACOMIE NESAT. vorbr s v DICTIONAR LEXICON. VOCABULAR

vorbr s., adj. v. CLANTAU. FLECAR. GURALIV. LIMBUT. PALAVRAGIU. VOR-BA-LUNGA. VORBARET.

vorbaret s., adj. v. CLANTAU. FLECAR. GURALIV. LIMBUT. PALAVRAGIU. VOR-BA-LUNGA. VORBARET.

VORBA s., adj. . s. cuvant, termen, (livr.) verb, vocabula, (pop.) zicere, (reg.) bo ce, (inv ) glas, grai, limba, parola, vorbire, vorova. (O ~ noua intrata in limba.) s. afirmatie, cuvant, declaratie, marturisire, relatare, spusa, zisa, (livr.) asertiune, propozitie, (astazi rar> parola, (inv ) vorova, (fig.) gura. (Nu te lua dupa ~ lut.) 3. s. vorbire, (inv ) rost. (De ti-ar fi fapta ca ~.) 4. s., adj. vorba-lunga -= clantau, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbaret, (livr.) locvace, (rar) ploscr, plosc s,, taclagiu, (pop. si fam.) farfar, (pop ) gures, toaca-gra, (inv. si reg.) spornic, vorbaret, (reg palavtic, palavragit, tololi, vorbr, (Mold.) dardla, lehau, leorbau, (Transilv ) stroncani-tr, (prin Munt ) tandalit (Mold ) trancalau, (inv ) limbret, vorovci, (fam.) moftangiu, (rar fam.) moftol g, mofturen, (fig ) ml-ta. (Mare ~ mal esti I) 5. s. exprimare, limba*

-vorbire. (Il poti recunoaste dupa ~.) 6 s. vorba batrtneasca = proverb, zicala, zicatoare, (rar) parime, (pop.) spunere, zicatra, zicere, 2sa, (inv. si reg ) poveste, (Ban.) cimilitura, (inv ) pilda. (Colectie de ~ ) s. indemn, indrumare, invatatura, povata, povatuire, sfat, (pop.) invat, (inv.) consiliu, cuget, dascalie, $ind, povatuila, povatuitra, sfatuila, sfature, socoteala. (De ce nu i-ai ascultat ~ee?) 8 -s. angajament, asigurare, cuvant, fagaduiala, fagaduinta, legamant, promisiune, (astazi rar) parola, (inv. si reg.) juruila, (reg.) fagda, .(Transilv.) fagads, (Mold.) jurunta, (inv.) promtere, sfatuit, (turcism inv.) bacalm. (Te rog sa ti respecti ~ data.) 9. s. acord, intelegere, invoiala. (Asa ne-a fost ~ ?) 10 s earta, discutie, zarva, (pop ) galceva, sfada. (Multa ~ s-a facut intre ei pentru mine.) 11 s zvon, (inv ) cuvant, sunet (Circula niste ~ despre el.)

vorba s v ALOCUTIUNE CONVERSATIE CONVORBIRE. CUVANT CUVANTARE. DIALOG. DISCURS. DISCUTIE

VORBARIE s. flecareala, flecarie, fleca-rire, flecarit, limbutie, palavrageala, palavragire, palavragit, sporovaiala, sporovaire, sporovait, taifasuiala, taiasuire, taifasuit, trancaneala, trancanit, vorbarie, (livr.) locvacitate, logoree, (reg.) palavacaila, palavra gitra, palavrt, trancan, treanca-flenca, (Mold.) leorbaila, (prin Munt.) procovnta, (Transilv.) stronca-iire, (fig.) clantanela, dardiila, dardat (Lasati ~ /)

VORBAREATA s. flecara, guraliva, limbuta, palavragioaica, (fam.) moftangioica. (E o mare ~.)

VORBARET s., adj. clantau, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorba-lunga, (livr.) locvace, (rar) ploscr, ploscs, taclagu, (pop si fam.) farfar, (pop.) gures, toaca-gra, (inv. si reg.) spornic, vorbret, (reg.) palavtic, palavragit, tolol i, vorbr, (Mold ) dardla, lehau, leorbau, (Transilv ) stroncanitr, (prin Munt ) 'tandalt, (Mold.) trancalau, (inv ) limbret, vorovci, (fam.) moftangiu,' (rar fam.) mofto-l g, mofturen, (fig.) mlita. (E un mare ~.)

VORBARE s. 1 flecareala, flecarie, fle carire, flecarit, limbutie, palavrageala, palavragire, palavragit, sporovaiala, sporovaire, sporovait, taifasuiala, taifasuire, taifasuit, trancaneala, trancanit, vorbaraie, (livr.) locvacitate, logoree, (reg.) palavacaila, palavragitra, palavrt, trancan, treanca flenca, (Mold.) leorbaila, (prin Munt ) procovnta, (Transilv.) stroncanre, (fig.) clantanela, dlrdaila, dardat (Lasati ~ ) poliloghie (Ce spune el e doar o ~ fara sens.) verbalism, (frantuzism) verbij, verbozitate. (O ~ interminabila intr-un articol.)

VORB vb 1. a articula, a grai, a pronunta, a rosti, a scoate, a spune, a zice, (prin Mold ) a blesti. (N-a ~ un cuvant.) 2. a se exprima. f~ greu.) 3. a spune, a zice, (pop.) a cuvanta, a glasui, a grai, (inv.) a vorovi. (~ inainte, nu ie sfiit) a rosti, a spune, a zice, (pop )

a cuvanta, a glasui, a grai, (inv.) a glasi, (depr.) a debita (~ numai prostii.) 5. a conversa, a dialoga, a discuta, (livr.) a se intretine, (rar) a convorbi, (pop. si fam.) a sfatui, (inv. si reg.) a basadi, (reg.) a povesti, (Ban.) a tnrvini, (inv.) a vorovi. (Au ~ despre toate.) fi, a conferentia, (inv.) a prelge. (A ~ pe ierna . . ■) 7. a pleda. (A ~ tn favoarea cuiva.) 8. a se afirma, a se auzi, a se spune, a se sopti, a se zice, a se zvoni, (inv. si reg.) a (se) suna, (reg.) a se slomni. (Se ~ ca a plecat.) 9. a relata, (inv.) a vorovi. (Izvoarele ~ despre . . .) 10. a se intelege, a se invoi, (pop.) a se pogodi, (inv. si reg.) a se grai (S-au ~ sa mearga acolo impreuna. ) VORBRE s. 1 limbaj, limba. (Aparitia ~.)

vorba, (inv.) rost (De ti-ar fi fapta ca ~.)

exprimare, limba, vorba. (Il poti recunoaste dupa ~.)

'vorbire s. v. ALOCUTIUNE. CUVANT. CUVANTARE. DIALECT. DISCURS. TERMEN. VORBA.

VORBT adj. 1 oral. (Limbaj ~.) 2 sonor, vorbitor. (Film ~ )

vorbitor adj. v. COMUNICATIV. CONCLUDENT. CONVINGATOR. DECISIV. EDIFICATOR ELOCVENT. EXPANSIV GRAITOR. HOTARATOR ILUSTRATIV PILDUITOR PRIETENOS. PUTERNIC. SERIOS. SOCIABIL. SOLID. TARE. TEMEINIC VOLUBIL.

VORBITOR adj., s. 1 adj. (rar) cuvantart, cuvintatr. (Fiinta ~.) s. conferentiar, orator, (rar) cuvantatr. (Un ~ bine documentat.) adj. sonor, vorbit. (Film ~.) s parloar, (inv.) parlatriu (~ la un camin.)

VORBULTA s vorbusoara, (reg.) vorbta

VORBUSORA s vorbulita, (reg.) vorbta.

vorbta s. v. VORBULITA. VORBUSOARA.

vort s. v. CURTE. OGRADA. STAUL.

vornic s v. COLACAR. PRIMAR.

VORNICEASA s. vatasita, (pop.) drsca, (reg.) sfsca, (Transilv., Ban.) dverita, (Transilv.) vifelita. (~ la o nunta taraneasca.)

vorniceasa s v PRIMAREASA. PRIMARITA.

VORNICL s. 1. vatarnan, vatasel. (~ era ajutorul vornicului la sale.) vatasel, vataf, (reg.) chemator, sol, frate-de mre, frate de miresa, (Transilv. si Ban.) dever, (Transilv.) vif el. (~ la o nunta taraneasca.)

vornicl s v COLACAR.

vornice s v CONSILIU. PRIMARIE SFAT.

vorova s. v. AFIRMATIE. ALOCUTIUNE. CONVERSATIE. CONVORBIRE. CUVANT. CUVANTARE. DECLARATIE. DIALOG. DISCURS. DISCUTIE. MARTURISIRE. RELATARE. SPUSA. TERMEN. VORBA. ZISA.

VORONC s. (BOT.; Marrubium vulgare) (reg.) baltatra, ungurs, catusnica-salbtica.

vorovci s., adj. v CLANTAU. FLECAR. GURALIV. LIMBUT. PALAVRAGIU VORBA-LUNGA. VORBARET.

vorovi vb. v, CONVERSA. DIALOGA. DISCUTA. FLECARI INDRUGA. PALA-

VRAGI. RELATA SPOROVAI. SPUNE. TRANCANI VORBI. ZICE.

vsca s. v. TESCOVINA.

voscre sna s. v. INVIERE.

VOT s 1 alegeri (pi.), scrutin. (In timpul ~.) 2 sufragiu. (La alegeri a obtinut ~urile noastre.)

VOTA vb. a alege. (L au ~ deputat.)

votr vb. v. CERE. PETI.

votrc s. v. CODOS IE. CODOSLAC. PROXENETISM.

vtrtis. v. CODOS. MIJLOCITOR. PETITOR. PROXENET.

vovednle s. v. INTRAREA IN BISERICA.

vovca s. v. CARTOF.

VOZGLS s. (BIS.) (inv.) vozglasnie.

vozglasnic s. v. VOZGLAS.

VRABIE s. (ORNIT.) 1. (Passer domes-lieus) (reg.) brabte, (Transilv., Ban. si Bucov.) pasare, (Olt. si Ban.) vrabte. vrabie-de-tres-tie (Emberiza schoenichis) = (reg.) presura-de trstio, vrabie-de-stf.

vrabie-de-stf s. v. VRABIE-DE-TRESTIE.

vracevnie s. v. INDREPTARE. INFIRIPARE. INSANATOSIRE. INTREMARE. IN-ZDRAVENIRE. LECUIRE. REFACERE. RESTABILIRE. RIDICARE. TAMADUIRE. VINDECARE.

vraci s. v. DOCTOR. MEDIC. VRAJITOR.

VRAF s. gramada, maldar, teanc, (reg.) nasda, (Mold. si Transilv.) clit, (inv.) smoc. (Pe birou se afla un ~ de dosare.)

VRAJA s. 1. descantec, farmec, magic, vrajitorie, (pop.) descantatra, fapt, facatura, facut, fermecatore, fermecatra, legamant, legatura, mestesug, solomone, (inv. si reg.) maiestrie, (reg.) babare, bobona, bolmoja, boscona, bosconitra, farmazone, napratit-ra, rlvna, ravnitra, solomonarle. (A practica ~ ile.) . farmec, fascinatie, incantare, magie, (fig.) poezie. (~ miraculoasa a noptii.) . delectare, desfatare, farmec, incantare, placere, voluptate, (inv. si pop.) teferice, (inv.) in-cantec, (fam.) deliciu, (fig.) savoare. (~ pe care o poate da o lectura buna.)

VRAJBA s. 1. animozitate, cearta, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discutie, disensiune, disputa, divergenta, galceava, invrajbire, litigiu, neantelegere, zazanie, (inv. si pop.) price, pricina, sfada, (pop. si fam.) carcot, dihonie, raca, (pop.) harta, (inv. si reg.) pricz, sci'rba, toi, (reg.) bucluc, hara, ponca, sfadale, zola, (Mold. si Transilv.) poara, (Bucov. si Transilv.) scort, (inv.) dezunire, galcevre, imponcisre, judet, neasezre, neunire, pfra, pricinure, pricre, prigoana, prigonire, zavistie, zurbva, (grecism inv.) filoniche, (fig.) ciocnire. (~ continua dintre doua persoane.) animozitate, discordie, dusmanie, invrajbire ostilitate, pornire, ura, vrajmasie, zazanie, (livr.j inimicitie, (inv. si pop.) price, (pop. si fam.) dihonie, (pop.) pica, (inv. si reg.) cearta, pizma, pizmure, sci'rba, (Mold.) p xie, (inv.) mozavire, neprietene, patos, scndala, sfada, uracine, vrajbe, (latinism inv.) rancore. (Ce e ~ asta neimblinzita intre voi?)

VRANA s. 1 (reg.) predf, (prin Maram.) sada, (prinDobr.)tapa. (~ labuloi.)2.(TEHN.) piscoaie, (reg.) gurita, pospai, ulucs, (prin Transilv. si Ban.) scort. (Prin ~ curge faina macinata, la moara.)

vrsca s. v COTOFANA

vrabte s. v. VRABIE.

VRABIORA s. (ORNIT.) vrabiuta, (reg.) pasarica.

VRABIOI s. (ORNIT.) (reg.) pasaroi.

VRABIUTA s. (ORNIT.) vrabioara, (reg.) pasarica.

vraciu vb. v. INDREPTA. INFIRIPA. INSANATOSI. INTREMA. INZDRAVENI. LECUI. REFACE. RESTABILI. RIDICA. TAMADUI. VINDECA.

vraciuitr adj v INTREMATOR LECUI-TOR. TAMADUITOR. VINDECATOR.

vrau vb. v RAVASI.

vrajr s. v ARAC.

vrajbe s v. ANIMOZITATE. DISCORDIE DUSMANIE. INVRAJBIRE. OSTILITATE. PORNIRE. URA. VRAJBA. VRAJMASIE. ZAZANIE.

VRAJ vb. 1. a descinta, a face, a fermeca, a meni, a ursi, (pop.) a solomoni, (reg.) a boboni, a bosconi, a boscorodi, a ravni, (prin Transilv.) a pohibi. (A-i ~ cuiva cu ulcica.) a atrage, a captiva, a cuceri, a delecta, a desfata, a fascina, a fermeca, a incanta, a rapi, a seduce, a subjuga, (fig. ) a hipnotiza, a magnetiza. (Spectacolul l-a ~.)

VRAJRE s. captivare, cucerire, delectare, desfatare, fascinare, fascinatie, ferniecare.incin-tare, rapire, seducere, seductie, subjugare. (~ spectatorilor.)

VRAJIT adj. 1 fermecat, (reg.) boscont. (Un om ~.) fermecat, magic. (O bagheta ~ .) captivat, cucerit, fascinat, fermecat, ineantat, rapit, sedus, subjugat. (Un public ~.)

VRAJITOARE s. baba, (rar) vrajitoresa, (pop.) babaresa, fermecatoare, fermecato-resa, mestera, mesterita, (reg.) bosconta, cotoroanta, mesteresa, mesteritore, ssca, (prin Transilv.) bosorcie. (I a descinlat o ~.)

vrajitoare s. v. BOUL-DOMNULUI. BOUL-LUI-DUMNEZEU. BUBURUZA.! TILISCA. VACA-DOMNULUI.

VRAJITOR s. 1 (rar) saman, (pop.) descan-tatr, fermecator, vraci, (reg.) farmazn, (Transilv.) sisci, (inv.) vlfa. mag, magician.

vrajitoresa s. v. BABA VRAJITOARE

VRAJITORESC adj. magic, (pop ) fermeca-torsc, maiestresc (Practici~ ).

VRAJITORIE s. descantec, farmec, magie, vraja, (pop.) descantatra, [fapt, facatura, facut, fermecatore, fermecatra, legamant, legatura, mestesug, solomone, (inv. si reg.) maiestrie, (reg.) babare, bobona, bolmoja, boscona, bosconitra, farmazone, napratitra, rlvna, ravnitra, solomonarle. (A practica ~ )

VRAJMAS s., adj 1 s., adj. adversar, dusman, inamic, potrivnic, (pop.) pizmas, pizmuitor, (inv si reg.) pizmatr, pizmatret, (inv ) neamic, neprieten, nepriitr, pari's, sculatr.

(Un ~ de temut in lupta.) adj. dusmanos, inamic, neprietenesc, neprietenos, ostil, potrivnic, (pop.) pizmas, pizmuitor, vrajmassc, (inv. si reg.) pizmatr, pizmatret, (reg.) vrajmass, (inv.) dusmanesc, manis, potrivitr. (0 actiune

vrajmassc adj. v. DUSMANOS. INAMIC. NEPRIETENESC. NEPRIETENOS. OSTIL. POTRIVNIC. VRAJMAS.

vrajmasstc adv. v DUSMANESTE.

VRAJMAS vb. a (se) dusmani, a (se) uri, (pop.) a (se) indusmani, (inv. si reg.) a (se) pizmui, (inv.) a (se) gilalui, a (se) imperecliea, a (se) nenavidi, a (se) pizroi, a (se) urgisi. (De ce se ~ ait?)

VRAJMASE s. 1. animozitate, discordie, dusmanie, invrajbire, ostilitate, pornire, ura, vrajba, zazanie, (livr.) inimicitie, (inv. si pop.) price, (pop. si fam.) dihonie, (pop.) pica, (inv. si reg.) cearta, pizma, piznrure, scarba, (Mold.) pxie, (inv.) mozavire, nprietene, patos, scndala, sfada, uracine, vrajbe, (latinism inv.) rancore. (Ce e ~ asta inlre voi?) 2. adversitate, ostilitate, potrivnicie, vitregie. (~ unor vremuri apuse.)

vrajmass adj. v. DUSMANOS. INAMIC. NEPRIETENESC. NEPRIETENOS. OSTIL. POTRIVNIC. VRAJMAS.

VREA vb. 1. a dori, a jindui, a pofti, a ravni, a voi, (inv.) a desidera, a iubi, a jelui, a poftisi. (De multa vreme ~ sa) 2. a cere, a dori, a pofti, a voi (Ochii vad, inima ~.) 3. a dori, a-i placea, a pofti, a oi. (Rmii cu cine ~.) a cere, a pretinde, a voi. (Iata ce ~ eu de la voi; cit ~ pe ceas?) 5. a accepta, a admite, a consimti, a se invoi, a primi, a voi. (~ sa fii sotia mea?)

VREASC s. (mai ales la pi.) gatej, surcea, surcica, uscatura, (inv. si reg.) tars, (reg.) rncota, rscota, (prin Bucov.) clenci, (prin Transilv.) habade, pgmete (pi.), (prin Munt.) rburi (pi.), (prin Bucov.) slnita, (prin Transilv.) sargci, (Ban.) sba, (inv.) sormnt. (Face focul cu niste ~.)

vreva s. v. STRIGAT. TIPAT. URLET. ZBIERET.

VREDNIC adj. 1. activ, harnic, muncitor, neobosit, neostenit, silitor, sarguincios, sarguitor, zelos, (livr.) laborios, (rar) lucrator, spornic, stradlnic, straduitr, (reg.) abatatr, (prin vestul Transilv.) bur, (Transilv. si Ban.) prav, (Mold. si Bucov.) robci, (prin Olt. si Ban.) srnic, (inv.) diligent, nepregett, nepregetatr, nevoitor, rivnci, ravnitr, (inv. ig.) neadormit. (Un om extrem de ~.) . bun, capabil, competent, destoinic, dotat, experimentat, incercat, inzestrat, pregatit, priceput, valoros, versat, (rar) preparat, (inv. si pop.) harnic, (pop.) cercat, (inv.) ispitit, mandru, practic, practics, practist, putinci s. (Un inginer ~.) 3 demn (~ de luat in seama.)

VREDNICIE s. 1 harnicie, ravna, silinta, sarguinta, stradanie, straduinta, zel, (pop.) sarg, (inv.) activitate, diligenta. (E de admirai ~ -ui.) 2. capacitate, competenta, destoinicie, pregatire, pricepere, seriozitate, valoare, (inv.

si pop.) harnicie, (inv.) practica, volnice (Profesionist de mare ~.)

vrednicie s. v. DEMNITATE. MERIT POZITIE. RANG. TREAPTA. VALOARE.

VREJ s. (BOT.) curpen, (reg.) beldie, co-vrg, funie, (prin Mold.) rug. (~ al plantelor tirloare.)

VREME s. 1. timp. (~ trece pe nesimtite.} . epoca, interval, perioada, ragaz, rastimp, spatiu, timp, (pop.) rasps, soroc, (inv. si reg.) seama, (inv.) zastmp, (grecism inv.) protesme. (In acea ~ . . . ) 3. ani (pi.), epoca, perioada, timp. (In ~ copilariei.) curs, interval, rastimp, timp, (inv.) diastma. (in ~ rfe un secol.) 5. sezon, timp, (prin Transilv.) panc. (~ cireselor.) 6. timp, zi. (A venit si ~ lui.) 7. ceas, clipa, clipita, minut, moment, ora, secunda, timp, (rar) clipeala, (pop.) ciita, soroc, (inv. si reg.) ccsct. (A sosit ~ cir. i . . . ) IS. data, termen, timp, zi, (pop.) soroc, (inv.) sorocire, velet. (I.a ~ holarita) f). ragaz, timp, (pop.) rasps. (Nu-i da nici ~ sa respire; da-mi ~ sa ma gindesc.) 10. da pi.) circumstante (pi.), conjunctura, imprejurari (pi.), timpuri (pl.).(~ ile erau foarlenrele.) 11.(MET.} timp, (reg.) veac. (~ frumoasa.) 1 . (MET.) aer, climat, clima, (inv.) temperament. (Regiune cu ~ calda.)

VREMELNIC adj. 1. nedefinitiv, provizoriu, temporar, trecator, (livr.) tranzitoriu, (inv.) provizorie, provizrnic. (O solutie ~.) . provizoriu, temporar, (inv.) precrki, vrcmelnicsc. (O slujba, o ocupatie ~.) 3 momentan, provizoriu, temporar, trecator, (inv.) n-omentl, moments. (E rfoor o masura ~.) 4. efemer, pieritor, schimbator, temporar, trecator, (livr.) pasager, (inv.) petreeatr, piericis, pierit, stricacis, temporal, vremelnicsc, (fig.) calator, (inv. fig.) desert. (O situatie ~.)

vremelnicsc adj.v. EFEMER. PIERITOR. PROVIZORIU. SCHIMBATOR. TEMPORAR. TRECATOR. VREMELNIC.

vrcmelnicstc adv. v. PROVIZORIU. TEMPORAR.

VREMELNICIE s. efemerilate. (~ existentei noastre individuale.)

vremu vb. v. SCURGE. TRECE.

VREO adv. aproape, aproximativ, cam, circa, (pop.) ca, la, (inv.) pregiir. (Au trecut ~ doua secole. ■. )

VREODATA adv. 1. candva, odata, (pop.) oarccand, (inv.) odinioara, vreodiniora. (Poate ne vom mai vedea ~.) candva, demult, odata, odinioara, (inv. si reg.) oarecind, (inv.) vreodiniora. (~ in trecui.)

vreodiniora adv. v. CANDVA. DEMULT. ODATA. ODINIOARA. VREODATA.

VRERE s. 1. acord, aprobare, asentiment, aviz, consimtamant, consimtire, incuviintare, ingaduinta, invoiala, invoire, permisiune, voie, vointa, (inv. si reg.) poslusnie, slobozenie, (Mold. si Bucov.) pozvolnie, (inv.) concurs, pozv l, sfat, volnice. (Nu se face nimic fara ~ lui.) chef, dispozitie, dorinta, gust, plac, placere, pofta, voie, vointa, (pop.) vruta. (inv.)

t

desidert, ogd, poftre, poftit, poftitra, ravna, ravnre, tabiet. (Dupa ~ inimii.)

vrspere s. v. AVAT.

VREUN adj. oarecare, (prin Transilv.) atare. (~ om.)

VREUNUL pron. careva, cineva, oarecare, unul, (pop.) cinevsilea, (inv. si reg.) oarecine, oaresicne, (inv.) cinevsi, nestne. (E ~ care a intarzia?)

vrevvb. v. ADMONESTA. BARFI. BLAMA. CALOMNIA. CERTA. CLEVETI. DASCALI. DEFAIMA. DENIGRA. DISCREDITA. DOJENI. MORALIZA. MUSTRA. PONEGRI.

vrotiica s. v. TILISCA.

vruh s. v. CARABUS.

vruta s. v. CHEF. DISPOZITIE. DORINTA. GUST. PLAC. PLACERE. POFTA. VOIE. VOINTA. VRERE.

VU vb. 1. a bubui, a detuna, a dudui, a trasni, a tuna, (pop.) a razbubui. (~ in departare.) . a fluiera, a suiera, a vajii, (rar) a zbarnai, (Transilv.) a sovai. (Vantul ~ prin homari.) 3. a dudui, (rar) a vajai. (Focul ~ in soba.) . a aui, a haui, a hauli, a hui, a rasuna, (fig.) a clocoti. (Valea ~ de glasuri.) 5. a rapai, a rasuna. (Sala ~ de aplauze.) a-i suna, a-i tiui. (Urechile ti ~.)

VUIET s. 1. suier, suierare, suierat, suieratura, vajaiala, vajaire, vajait, vijaitura. (~ virilului.) . agitatie, clocot, framantare, freamat, involburare, talazuire, tumult, zbatere, zbucium, zbueiumare, (rar) zbuciumela. (~ apelor iesite din maica.) . freamat, galagie, larma, tumult, zgomot. (Ce. ~ se aude?) . bubuire, bubuit, bubuitura, detonate, detnnare, detunat, detunatura, duduit, duduitura, trasnet, trasnitura, (rar) detnet, (inv. si reg.) sunet, (reg.) drat. (~ tunului.) 5. balamuc, galagie, harmalaie, huiet, larma, scandal, tambalau, taraboi, tevatura, tumult, vacarm, zarva, zgomot, (rar) lrmat, (astazi rar) strigare, (pop. si fam.) chilomn, (inv. si reg.) toi, (reg.) haraimn, halalic. harhalie, tict, tolobota, tololi, (Mold.. Bucov. si Transilv.) hlea, (Transilv.) llota, (inv.) calabalac, dandana, dananie, dan-danie, galceva, (fig.) tigane, (arg.) nasulc. (F.ra acolo un ~ de nedescris.)

VUIKTORE s. (BOT.; Empetrum nigrum) (reg.) bobita, poama-momtei.

VULCANIC adj. (GBOL.) eiuziv. (Formatii

vulcanic adj. v. APRIG. FURTUNOS. IMPETUOS. IMPULSIV. IUTE. INFLACARAT INFOCAT. NAVALNIC. NEDOMOLIT. NEPOTOLIT. NESTAPANIT. NESTAVILIT. SALBATIC. TUMULTUOS. VEHEMENT.

viOLi :nt.

VULCANSM s. (GEOL.) eruptie, (inv.) spargere.

VULCANT s. (GEOL.) roca efuziva, roca vulcanica.

VULCAN NOROIS s. (GEOL.) pacla, pufnu, salta.

VULG s. (mai ales in limbajul claselor exploatatoare) gloata, multime, norod, plebe, popor>

prostime, (inv. si reg.) poporme, (inv.) calabalac.

vulgar adj. v. POPULAR.

VULGAR adj., s., adv. 1. adj., s. badaran, grosolan, mitocan, marlan, marlanoi, mocofan, mojic, necivilizat, nepoliticos, ordinar, taranoi, toapa, toparlan, (pop.) mocan, mocartn, modir-ln, paduret, ratn, toparca, (reg.) mocodn, mocofans, modarlau, modoran, mogaldn, ne-cunoscatr, negandft, negreblt, (Mold.) ghior-ln, (Transilv.) grobian, (inv.) gros, (fig.) necio-plt. (Un om ~.) 2 adj. badaranesc, grosolan, mahalagesc, mitocanesc, mlrlanesc, mojic, mo-jicesc, nepoliticos, ordinar, topesc, toparlanesc, (rar) mojics, (fig.) necioplt. (O comportare ~.) adv. badaraneste, grosolan, mahalageste, mitocaneste, marlaneste, mojiceste, ordinar, taraneste. (S-a purtat ~.) 4. adj. desantat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, nerusinat, obscen, pornografic, scabros, scarbos, trivial, (livr.) licentios, (inv. si pop.) scrnav, slobod, (reg.) porcots, (fam.) desucheat, porcos, (fig.) decoltat, deocheat, imbaiat, picant, piperat, porcesc, spurcat. (O gluma ~.)

VULGARITATE s. 1 badaranie, grosolanie, impolitete, indelicatete, mahalagism, mitocanie, marlanie, mojicie, necuviinta, nepolitete, taranie, (pop.) mocofane, mocofansm, (reg.) modorane, (inv.) grosime, ratane, (rar fig.) nccioplre. (A comis o ~.) imoralitate, impudoare, indecenta, necuviinta, nerusinare, obscenitate, pornografie, scabrozitate, trivialitate, (livr.) impudicitte, licenta, licentiozitte, (inv. si pop.) mascara, mascra, mascaricine, mascare, scarnave. (Un act de ~.)

VULGARIZA vb. a banaliza. (A ~ importanta unui lucru.)

vulgariza vb. v. DIFUZA. POPULARIZA. PROPAGA. PROPOVADUI. RASPANDI.

VULGARIZARE s. banalizare. (~ importantei unui lucru.)

vulgarizare s. v. POPULARIZARE. PROPAGARE. PROPOVADUIRE. RASPANDIRE.

vulgarizator s., adj. v. POPULARIZATOR PROPAGATOR. PROPOVADUITOR. RAS-PANDITOR.

vulnera vb. v. RANI.

VULNERABIL adj. atacabil, slab. (Punctul ~ al unei conceptii.)

vulpn s. v. VULPOI.

vulparsc adj. v. VULPESC.

VULPE s. 1 (ZOOL.; Vulpes vulpes) vul poaica. (IHT.) vulpe-de-mare (Raja clavata) = vatos.

vulpea-desertului s. v. FENEC.

VULPESC adj. (reg.) vulparsc.

VULPOICA s. (ZOOL.; Vulpes vulpes) vulpe.

VULPOI s. (ZOOL.) (pop.) vulpn. (~ e masculul vulpii.)

vultn s. v. ACVILA. IEPURAR. PAJURA. VULTUR.

VULTUR s. (ORNIT.) 1 (pop.) vultn, (prin Transilv.) sas. (~ este numele mai multor pasari rapitoare mari.) vultur barbos (Ggpaelus barbatus) = zagan, (rar) vultur negru, (reg.)

Surligie, (Transilv.) ceahlau, (Transilv. si Ban.) Sorlta, (Transilv.) susugie.

vultur s v. ACVILA. IEPURAR. PAJURA.

VULTURS s (ORNIT.) vulturel.

VULTURL s (ORNIT.) vulturas.

VULTURCA s (BOT.; Hieracium pilo-sella) (reg ) hulteniora, culcusul vcii, ure chea-sorecelui.

VULTURTA s. (ORNIT.) vulturoaica, vulturoaie.

vultur negru s v. VULTUR BARBOS-ZAGAN

VULTUROAICA s. (ORNIT.) vulturita, vulturoaie.

VULTUROAIE s. (ORNIT.) vulturita, vulturoaica.

VULVA s. (ANAT.) (reg.) plod.

vurt s. v. POSIRCA.

vva s. v. DAIREA.

vuvut s. v. BAZAIALA. BAZAIRE. BAZAIT BAZAITURA ZBARNAIALA. ZBARNAIRE. ZBARNAIT. ZBARNAITURA. ZAZAIT. ZUMZA-IALA. ZUMZAIRE. ZUMZAIT. ZUMZAITU-RA. ZUMZET.

vuvuitore s. v DAIREA.