POVESTEA LUI HARAP ALB

POVESTEA LUI HARAP ALB

Un crai cu trei feciori primeste veste de la fratele sau , care are trei fete ca, fiind bolnav si in varsta, cheama unul din feciorii craiului mai mic pentru a mosteni imparatia.

Craiul isi cheama feciorii si le da vestea iar cel mai mare cere voie sa plece neintarziat. Craiul vrea sa incerce curajul fiului mai mare, imbraca o blana de urs si iese de sub un pod inaintea feciorului. Acesta se sperie si se intoarce la curte jurand ca nu mai pleaca de acasa. Acelasi lucru se intampla si cu fratele mijlociu incat vine randul celui mai mic sa incerce. Sfatuit de o batrana care era insati Sfanta Duminica pe care o miluieste, mezinul cere tatalui sau calul, armele si hainele tatalui sau din tinerete. Coborand in grajd, el umple o tava cu jaratic pentru a gasi calul cel nazdravan al craiului. De tava se apropie o gloaba pe care feciorul de imparat o loveste cu capastrul in cap. Gloaba se apropie si a doua oara, apoi a treia oara incepe a manca din jaratic spre uimirea baiatului. Apoi, dupa ce-i pune capastrul in cap, calul se scutura de trei ori si devine un armasar nemaipomenit. Il poarta, apoi, pe mezin de trei ori pana in inaltul cerului. Dupa ce isi ia ramas bun de la tatal sau, mezinul este gata sa-si omoare tatal la pod unde acesta il astepta imbracat in pielea de urs. Tatal ii atrage atentia sa se fereasca de omul ros si omul span. Calatorind, fiul craiului intalneste un span pe care il ia ca sluga. Spanul il inseala si, la un popas, il face sa intre intr-o fantana si-l pune sa-i jure supunere luandu-i hainele, armele si cartile catre Imparatul Verde. Ajungand la curte, se da drept fiul craiului iar pe adevaratul stapan il prezinta ca fiind sluga lui pe nume Harap Alb. Fiind servita la masa o salata foarte gustoasa adusa din gradina ursului unde foarte putini cuteaza sa ajunga, spanul ii cere lui Harap Alb sa mearga imediat sa aduca o asemenea salata. Cu ajutorul Sfintei Duminica. Harap Alb pacaleste ursul si implineste porunca primita. Vazand o piatra nestemata adusa din padurea cerbului fermecat, spanul ii porunceste lui Harap Alb sa-i aduca pielea cerbului cu toate nestematele pe ea. Ajutat de cal si de Sfanta, acesta reuseste din nou. Vrand cu orice pret sa piarda pe Harap Alb, spanul il trimite sa o aduca pe fata Imparatului Ros despre care aude ca este fermecata. In drumul sau, Harap Alb intalneste o nunta de furnici si, ca sa nu le omoare, trece prin apa si primeste, pentru aceasta, in dar o aripa de furnica pentru ca atunci cand se va afla in primejdie sa o cheme cu ajutorul acesteia, apoi ajuta un roi de albine si este rasplatit de regina albinelor cu o aripa pe care sa o foloseasca in caz de nevoie. Intalneste apoi si-i ia tovarasi de drum pe Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila. Ajungand la curtea Imparatului Ros si cerandu-i fata, acesta ii invita sa ramana peste noapte la imparatie si-i culca intr-o casa de arama inrosita in foc pe care Gerila o raceste dintr-o suflare. Dimineata, imparatul ii aseaza la masa cu conditia sa manance si sa bea tot ce li se va da. Flamanzila si Setila termina bucatele si bautura imparatului. Speriat, imparatul il pune pe Harap Alb la alte incercari : sa aleaga macul de nisip dintr-o merta de mac si una de nisip, sa-i pazeasca fata timp de o noapte si sa o aleaga pe aceasta dintre doua aproape identice. Cu ajutorul furnicilor, a reginei albinelor si a insotitorilor sai, Harap Alb trece probele si o ia pe fata. Ajunsi la imparatie, fata da pe fata adevarul despre span care reteaza capul lui Harap Alb. Calul omoara pe span in timp ce fata readuce la viata pe tanar cu trei smicele de mar dulce, apa moarta si apa vie. Apoi, Imparatul Verde ii binecuvanteaza.