Enigma Otiliei - Tema operei, rezumat

Enigma Otiliei..rezumat

Date biografice

S-a nascut la 19 iunie 1899 la Bucuresti. Copilaria o petrece la Botosani si la Iasi, apoi urmeaza cursurile liceului "Gh. Lazar" din Bucuresti, ultimul an la Liceul Internat din Iasi, iar bacalaureatul il sustine la Liceul "Mihai Viteazul" din Bucuresti. La Facultatea de Litere si Filozofie din Bucuresti, sectia de filologie moderna si filozofie are ca profesori pe N. Iorga, V. Parvan, M. Dragomirescu, Ov. Densusianu si Ramiro Ortiz, despre care Calinescu afirma: "tot ce-am invatat la Universitate de la R. Ortiz am invatat. Cu el m-am deprins a scrie carti, cu el am deprins mestesugul informatiei si al constructiei critice pe substrat istoric, de la el stiu tot ce stiu". Sustine examenul de licenta in italiana, secundar franceza si romana, apoi pleaca la specializare cu o bursa de doi ani la Scoala Romana din Roma, condusa de V. Parvan, perioada in care face intense cercetari arhivistice, deprinde tehnica strangerii de documente si informatii care ii va folosi atat de mult in viitoarele lucrari.

Debuteaza cu versuri la "Universul literar" si "Sburatorul", foarte apreciate de Eugen Lovinescu, care afirma: "Domnul Calinescu este mintea cea mai ascutita a generatiei de astazi. Am credinta ca ma va continua in critica literara", fapt pe care, in anul 1928, Calinescu insusi il va confirma: "S-a ispravit - e de neinlaturat - sunt critic".

Constient de propria-i valoare, G. Calinescu se va inscire singur in nemurire:

"Nu voi pieri de tot, prin ce am scris si am cantat

Imi va ramane chipul sculptat intr-un bazalt".

In 1947 devine membru al Academiei Romane.

G. Calinescu moare la 12 martie 1965, in Bucuresti.

George Calinescu este o personalitate plurivalenta, de formatie enciclopedica, tipul scriitorului total: critic si istoric literar, eseist si estetician, prozator si poet, dramaturg si publicist.

Opera lui Calinescu

Opera sa este extrem de variata, de la poezie, la cea mai completa si mai complexa istorie a literaturii romane. Sunt selectate cateva domenii si titluri: (versuri) "Lauda lucrurilor"; "Cronicile optimistului", (dramaturgie) "Sun sau Calea neturburata"(mit mongol); "Ludovic al XIX-lea"; "Teatru", (proza) "Cartea nuntii"; "Enigma Otiliei"; "Bietul Ioanide"; "Scrinul Negru" (critica si istorie literara) "Viata lui M. Eminescu"; "Opera lui M. Eminescu"; "Viata lui Ion Creanga"; "Istoria literaturii romane. Compendiu"; "N. Filimon"; "Gr. M. Alexandrescu"; "Ion Creanga (viata si opera)"; "V. Alecsandri", (studii de literatura universala) "Principii de estetica"; "Impresii asupra literaturii spaniole"; "Estetica basmului"; "Scriitori straini".

"Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent" este o lucrare monumentala, unica in peisajul literaturii romane, conceputa initial in doua volume, devine, asa cum afirma Calinescu: "un singur volum compact ca o enciclopedie". La 15 aprilie 1941 George Calinescu anunta finalizarea volumului, a carui tiparire are loc in luna iulie, cand, impresionat de valoarea lucrarii, Al. Rosetti ii scrie autorului: "Am volumul d-tale pe masa! () Recitesc acum ici si colo pasaje care ma incanta. Dar, de abia acum, realizez ca esti un monstru (in sens etimologic!). Atatea pagini! Atata munca! Clipe, zile, ore, ani! Ce forta! Ce facultate! Ce usurinta de a scrie! Si nicaieri oboseala, nici plictis Dar ce fel de om esti D-ta?" Lucrarea a fost intampinata cu entuziasm de toti literatii epocii si a ramas o lucrare de referinta si o autoritate critica de necontestat in zilele noastre.

Tema operei

Romanul are ca tema viata burgheziei bucurestene de la inceputul secolulul al XX-lea surprinsa in cateva din aspectele ei tipice, relatiile de familie, dezumanizate de goana dupa bani. Supunandu-se la obiect, autorul infatiseaza lumea detinatorilor de capital si pe aceea a arivistilor, cu o ascutita ironie critica.

Rezumatul operei

Felix Sima, un tanar de 18 ani, care cutreierand strazile, incearca sa gaseasca casa unchiului sau in Bucuresti. Intrand pe strada Antim atmosfera intunecata si vantul nu par a-l stingheri in cautarea unei case cu cat superior.

Intrand pe o portita mica tanarul descoperi curtea interioara a acelei case putin deosebita de celelalte si batand la o usa gotica se vazu nevoit sa intre intr-o anticamera cu scari si statui reprezentandu-l pe Hermes.

Sunand la un clopotel, i se infatisa un batran care la inceput nu-l recunoscu si astfel tanarul se vazu nevoit sa mai analizeze inca o data din afara toate casele.

In cele din urma indrazni sa revina in casa in care presupuse ca sta unchiul sau, domnul Costache Giurgiuveanu si fiica sa Otilia.

La a doua incercare Otilia il recunoscu pe Felix si-l invita (in casa) intr-o odaie inalta unde jucau carti la o masa rotunda matusa sa, Aglae Tulea, fiica sa Aurica si un domn mai in varsta, chiar foarte elegant, domnul Pascalopol.

Rusinat, Felix, se retrase pe o canapea de plus rosu, unde descoperi alaturi un barbat brodand. Era sotul doamnei Aglae, Simion.

Otilia ii darui lui Felix doua prajituri drept cina si apoi se indrepta spre domnul Pascalopol, analizandu-l. In cele din urma descoperi pe degetele acestuia un inel foarte frumos pe care acesta il facu cadou.

Obosit de drum, Felix este condus in camera Otiliei de catre aceasta, pentru a se odihni.

Dimineata Felix se trezeste in acorduri de pian, dupa ce noaptea o petrecuse destul de tensionat amintindu-si de moartea mamei si apoi de tatal sau, doctorul Sima, care il parasise si el curand lasandu-i mostenirea in mainile lui Costache, cumnatul sau.

Felix descopera la pian pe Otilia care ii canta "Rapsodia ungara" de Liszt si "Chanson Rousse", iar apoi il invita pe tanar in gradina. Felul jucaus al Otiliei il surprinde pe Felix. Gradina destul de mare adapostea un chiosc de fier unde Otilia se si opri invitandu-l pe Felix sa stea si el.

Pentru catva timp tanarul ramase prizonierul fetei, care-l plimba prin intreaga casa indeletnicindu-se in special cu probarea garderobei.

Marina, o ruda indepartata a lui mos Costache se ocupa de curatenia casei si de mancare.

Spre seara Felix primi de la un factor postal o scrisoare adresata Otiliei Marculescu. Numele il surprinse desi nu primi nici un raspuns la aceasta enigma. In curand se dovedi rolul domnului Pascalopol in aceasta casa. Leonida era un vechi prieten al lui mos Costache, care acum juca rolul unui tata adoptiv pentru Otilia, plimband-o peste tot cu trasura si oferindu-i tot felul de cadouri inclusiv alimente pentru restul familiei care nu se rusina sa le accepte.

Dintre toti, singurii care pareau revoltati erau cei din familia Tulea, cu precadere matusa Otiliei si Aurica care nu incetau sa-si gaseasca un motiv pentru a o jigni.

Otilia ii povesteste lui Felix trecutul lui Simion, care uneori devenea foarte agitat din pricina unei tinereti in care avusese parte de multe scandaluri cu Aglae pentru multe femei cu care acesta isi petrecea timpul.

Felix este invitat de Aurica la Familia Tulea. Spre deosebire de casa unchiului Costache, aici el descopera o curatenie izbitoare. Peretii casei sunt decorati cu tablouri in ulei, majoritatea copii pentru care Simon si Titi, fiul acestuia au o mare pasiune.

Felix, curios de enigma numelui Marculescu descopera soarta Otiliei care nu era cu mult diferita de a sa. Fata a ramas orfana de mica si a fost crescuta de tatal sau vitreg, mos Costache, caci mama o avea din prima casatorie. Pascalopol o cunoscuse si pe mama sa si de atunci ii ajutase foarte mult si de aceea Otilia ii purta o stima deosebita.

Felix este invitat de Aglae sa-l mediteze pe Titi care ramase corigent desi avea douazeci si doi de ani. Aurica gaseste aceasta ocazie nemaipomenita pentru a se atasa de Felix.

Titi se dovedi a fi un copil menajat de familie, ocrotit de Aglae si care facea parte dintre acei baieti mediocrii care nu stiau decat sa rada pe seama profesorilor. Aurica, desi trecuta de prima tinerete incerca sa-si ascunda varsta prin aplicarea prea multor farduri. Isi petrecea zilele plimbandu-se pe calea Victoriei in incercarea de a-si gasi un baiat care sa o placa. Pentru moment Felix era victima sa, fiind nevoit s-o insoteasca in plimbari.

Cu timpul, Felix se obisnui cu aceasta stranie familie, devenind si el mai independent si mai ambitionat in cladirea unei cariere stralucite urmand facultatea de medicina. Banii necesari pentru anumite carti ii sunt procurati de Otilia, mos Costache dovedindu-se prea zgarcit.

Felix se simte tot mai atras de Otilia pe care o admira si cu care petrece din ce in ce mai mult timp.

Vizita facuta domnului Pascalopol ii dezvalui luxul si eleganta unui adevarat nobil. Descoperi in persoana mosierului atat un rival cat si un prieten.

Noaptea, Otilia urca in camera lui Felix si-l convinse sa accepte propunerea lui Pascalopol de a-l insoti amandoi la tara. Felix accepta in cele din urma de dragul Otliei.

La inceputul lunii august, Olimpia, cel mai mare copil al Aglaei isi face aparitia acasa impreuna cu Stanica, concubinul ei, cu care avea un copil. Simion nu-si recunoaste fiica si refuza sa-i dea o casa de locuit si zestrea sa.

Stanica, prin minciuni si scrisori adresate domnului Pascalopol cum ca se impusca, reusi sa stranga ceva bani de la toti si sa-l induplece pe Simion pe motiv ca mai are cateva luni de trait sa-i dea zestrea Olimpiei.

Calatoria facuta de la gara Ciulnita pana la mosia lui Pascalopol ii impresioneaza pe cei doi. In drum spre conac sunt asaltati de o turma de bivoli. Casa amenajata in stil rustic atrage atentia oaspetilor. Otilia e dornica sa guste toate placerile de la tara urcandu-se in hambare si scaldandu-se intr-un lac. Mosierul e retinut de numeroase treburi, timp in care Felix profita de compania Otiliei marturisindu-i dragostea, dar si temandu-se de puterea financiara a mosierului.

Dupa doua saptamani cei doi se hotarasc sa vina acasa.

Intre timp, fiul Olimpiei si al lui Stanica, Aurel Ratiu, moare, iar tatal induiosat ii publica in ziar decesul amintind toate rudele, in speranta de a obtine cat mai mult sprijin financiar.

Felix, student acum in anul intai la medicina, se vede reintors din nou victima criticilor aduse de Aglae si de Aurica la adresa lui, care nu se purtase ca un gentleman facand-o sa spere atata timp ca o va cere de sotie. Titi pare cuprins de febra amorului si ii face avansuri nepoliticoase Otiliei, care se supara si se cearta cu Aglae. Aceasta nu mai veni deloc pe la mos Costache spre intristarea acestuia si bucuria fetei.

Titi nu pare a fi intimidat de aceste evenimente, continuand sa copieze carti postale, desi intre timp era si el student la belle-arte.

Stanica e cel care pare din ce in ce mai interesat de soarta lui mos Costache banuind ca acesta ar avea o mare avere si aducandu-l, in scopul obtinerii acesteia prin tratament, pe un oarecare doctor Vasiliade ca sa-l examineze. Singurul care urmareste planul este Pascalopol, avertizandu-l de altfel pe batran.

Intre Felix si Otilia se cladeste o relatie de profunda prietenie si atasament. Felix ii marturiseste iubirea, iar Otilia pare si ea induiosata insa priveste totul in mod copilaresc dovedind si mai multa inocenta in ceea ce face. Grija sa pentru Felix pare mai mult a unei surori.

Rusinat, Felix isi pune pe hartie toate patimile sale intr-o scrisoare adresata Otiliei, insa ea nu-i da nici un raspuns. Mahnit lipseste de la pranz, iar Otilia alarmata porneste in cautarea lui, gasindu-l la Baneasa. Acolo ea ii marturiseste iubirea, dar e constienta de mediocritatea oricarei fete de a putea simti pasiuni atat de marete si il sfatuieste pe Felix    sa-si cladeasca o cariera stralucita.

Indemnat de acest impuls, baiatul persevereaza mult dedicandu-si timpul studiului.

Timpul petrecut impreuna si discutiile avute incep sa devina ceva comun si obisnuit intre cei doi.

Intr-un moment de gelozie, Felix o roaga pe Otilia sa nu se mai intalneasca cu Pascalopol, insa tot el, invitat de acesta la el acasa, isi da seama de greseala facuta fata de Otilia, care asemeni mamei sale are nevoie de luxul si de mofturile burgheziei de la acea vreme. Pentru ea, viata e o continua sarbatoare, iar conflictele cu mostenirea lui mos Costache incep sa o oboseasca din ce in ce mai mult.

Felix este sarutat prima data de Otilia cand ii comunica acesteia ca-l va mai putea vedea pe domnul Pascalopol asigurat si de fata si de acesta ca intre ei nu se va petrece nimic datorita varstei. Sohatchi, un coleg de faculate al lui Titi, il atrage pe acesta in familia sa casatorindu-l cu sora lui Anca.

Familia lui Titi si in special Aglae accepta cu greu aceasta idee pentru ca in cele din urma mutarea celor doi intr-o casa, Ana sa devina independenta si sa ceara divortul pe baza impotrivirii de caracter.

Titi refuza la inceput, insa sfaturile mamei il razgandesc.

Felix este nerabdator pana la majorat dorind sa plece cu Otilia si cu banii primiti drept mostenire de la tatal sau. In casa discutiile despre adoptia Otiliei de catre mos Costache declanseaza un nou val cu scandaluri din partea Aglaei. In cele din urma fata pare scarbita de ura acesteia si-i cere lui mos Costache sa nu mai ajute pe nimeni evitand astfel tribunalele cu care-l amenintase Aglae pe fratele sau.

Renuntand la adoptie, Otilia pleaca cu Pascalopol la mosie, spre surprinderea lui Felix, care ramane dezamagit si se refugiaza in bratele unei curtezane Georgeta cunoscuta la un restaurant prin Stanica.

Ajutat de un profesor universitar, Felix inainteaza in cariera fiind primit spre invidia tuturor intr-un ospiciu pentru unele cercetari. In urma acestor decrementari scoate un articol in limba franceza pe care insa numai un profesor universitar i-l lauda. Vizitele facute Georgetei se inmultesc afland cu ocazia acestora si trecutul fetei care nu era cu mult diferit de al Otiliei. Ramasa si ea orfana de mama cunoscuse o mama vitrega care o pervertise invatand-o sa pretuiasca luxul si sa tina companie barbatilor, insa ea ramase in adanc credincioasa vietii cu familia pe care de altfel si-o dorea. Stanica profita de aceasta slabiciune a ei si o prezinta lui Titi care atras fizic de frumusetea sa o invita acasa unde ii promise Aglaei ca o va lua de sotie.

Felix primeste o carte postala de la Otilia care se afla in Paris cu Pascalopol si ii scrie la randu-i o scrisoare. Stanica incearca sa opreasca vanzarea imobilului unde domnul Iorgu isi avea restaurantul pentru a profita de serviciile acestuia, insa Felix pune capat acestor santaje, ducandu-l intr-o zi pe mos Costache in biroul domnului Iorgu si ajutand astfel la incheierea afacerilor intre cei doi. Mos Costache incepe sa-l pretuiasca din acel moment din ce in ce mai mult pe Felix, desi bani nu-i acorda decat printr-un contract de imprumut din propriul sau fond.

Simion incepe sa se poarte tot mai ciudat si ii daruieste lui Felix un caiet cu insemnarile sale.

Stanica este din ce in ce mai dornic sa divorteze de Olimpia.

Felix, deranjat de gandurile lui Titi de a se casatori cu Georgeta ii dezvalui acesteia trecutul domnului Tulea spre revolta acestuia care este dornic al intampina intr-o lupta iscata intamplator. Ultima data cand Felix merge la Georgeta se intalneste cu un batranel simpatic care nu pare deloc surprins de indiscretia produsa si se prezinta drept generalul Pasarescu.

Stanica si familia Tulea se simt datori de a-i trimite o carte postala Otiliei in care Simion se semneaza drept "Isus Cristos".

Felix are ocazia sa-l cunoasca pe Weissmann, un coleg de facultate care-i trezeste pasiuni nebanuite pentru poezie. Discutiile avute cu acesta ii dezvaluie situatia materiala dificila a studentului, dar si spiritul practic al acestuia, care face injectii si consulta diferite persoane pentru a-si intretine fratii si surorile.

Cina la restaurantul domnului Iorgu in cinstea aniversarii fiicei sale minore ii reunesc la aceeasi masa pe Georgeta cu generalul, pe Stanica, Olimpia, Aglae, Titi, Felix si mos Costache. Aglae pare foarte interesata de viitorul fiicei celor doua gazele in speranta ca o va casatori cu Titi, in timp ce Felix se simte din ce in ce mai jignit de purtarile Georgetei.

La inceput, dupa o usoara criza, familia Tulea ignora purtarile lui Simion, care incepuse sa aiureze si sa manance multa paine, insa vazand ca situatia devine insuportabila, Aglae ajutata de Stanica si de Weissmann il duc la un sanatoriu. Titi se afla in centrul atentiei pentru Aglae care urmareste sa-l insoare cat mai bine spre dezamagirea Aurichii si a Olimpiei.

La intoarcearea din Franta, Pascalopol ii dezvaluie lui Felix si Otiliei misterul comportamentelor bizare ale Aglaei infatisand prin exemplele unei familii pe care o cunoscuse in tinerete conceptia unor femei mediocre, incapabile a-si imparti iubirea intre copii si tatal lor.

Stanica face o vizita lui mos Costache si lui Felix aducandu-le in casa niste colegi necunoscuti de Felix pe care ii pune sa-l examineze pe batran. Isi manifesta in acelasi timp un interes deosebit fata de studiile lui Felix pentru a avea un pretext sa-l urmareasca pe mos Costache.

Cel mai mult pe Felix il supara comportamentul celor doua domnisoare care incep sa cante fara indemanare la pianul Otiliei.

Trecutul lui Stanica si familia sa numeroasa ne sunt prezentate prin prisma unei vizite a acestuia la o matusa a sa pe nume Agripina.

Aici se intalneste cu rudele sale bogate fata de care simte o oarecare invidie si profita de ocazie pentru a imputina portelanurile matusei sale.

O nepoata a sa de 16 ani pe nume Lili isi manifesta dorinta de a se casatori, iar Stanica il recomanda tatalui acesteia pe Felix Sima, in special pentru ca dorea a aduce in randurile familiei sale si oameni culti.

Ajuns acasa cumpara niste prajituri Olimpiei si afla de fuga lui Titi de acasa.

Felix viseaza ca Otilia canta la pian, insa spre surprinderea sa totul pare a fi realitate.

Revazandu-se, cei doi povestesc indelung in timp ce Felix se simte tot mai atras de Otilia si de schimbarea acesteia devenita mai rotunda la fata, mai feminina si mai enigmatica.

Felix regreta ca nu profitase de ocazia pe care Otilia i-o daruise inaintea plecarii cu Pascalopol, dormind la el in camera.

Mos Costache are planurile sale cu cei doi tineri incepand sa adune materiale de constructii pentru o casa unde cei doi, Felix si Otilia aveau sa stea dupa moartea sa.

Stanica ii face cunostinta lui Felix cu Lili spre supararea lui Titi care este atras de fata si nu intelege de ce toate sunt atrase de baiatul doctorului Sima.

Din cauza unei usoare insolatii si a efortului, mos Costache are un atac, in urma caruia toata familia Tulea isi petrece doua zile in casa batranului ignorand boala acestuia. Pascalopol aduce un doctor avizat, profesor la universitate, care recomanda multa liniste si odihna bolnavului.

Doctorul Vasiliad isi simte periclitata prezenta de un nou rival.

Mos Costache se insanatoseste si ii alunga din casa pe toti cei din familia Tulea fiind de acord cu propunerea lui Pascalopol de a deschide un cont in banca pe numele Otiliei cu suma de 300000 lei, insa nu-i da banii, increzandu-se in sanatatea sa. Mosierul insa deschide contul si depune in el 100000 lei pe numele Otiliei.

Dupa infarct mos Costache devine din ce in ce mai speriat de moarte, la aceasta contribuind si Stanica care ii povestea tot felul de nenorociri.

Consulta diferiti doctori, urmeaza chiar un tratament chetuind bani pe medicamente si invita si preotii sa-i sfinteasca casa. Vinde apoi anumite imobile si aduce in casa o menajera pe nume Paulina, dar care nu sta mult pentru ca batranul ii descopera interesul fata de averea sa.

Aurica se spovedeste preotului Suica, marturisindu-i dorinta de a se casatori cu un evreu si anume cu Weissemann care ii recomandase anumite tratamente cosmetice. Intr-o seara jocul de carti devine din nou una din delectarile familiei.

Stanica o indeamna pe Otilia sa-l convinga pe Felix sa se casatoreasca cu Lili.

Mos Costache are un nou atac in timp ce Felix si Otilia se plimbau cu sania, si in urma acestuia ii daruieste lui Pascalopol 100000 lei pentru Otilia.

Aglae transporta lucrurile de valoare in casa sa pe ascuns.

Stanica, dupa indelungi urmari afla locul unde sunt ascunsi banii cand batranul ii da lui Pascalopol acei 100000 si-l jefuieste sub pretextul ca are grija de el pentru a o face pe Otilia sa-l lase o ora singur in odaia bolnavului.

Mos Costache este surprins de atac si in urma efortului moare.

Stanica divorteaza de Olimpia si se casatoreste cu Georgeta, iar apoi intra in politica.

Otilia se casatoreste cu Pascalopol la care pleaca la Paris.

Felix, cu ocazia razboiului, devine doctor si apoi profesor universitar si se casatoreste bine intrand in cercuri inalte.

Se intalneste intamplator cu Pascalopol pe tren si afla ca acesta a divortat de Otilia, fiind acum casatorita cu un om bogat din Buenos Aires. Fotografia aratata nu mai aduce nimic din ceea ce odinioara era Otilia. Amintirile acelei idile se naruiesc in cuvintele lui mos Costache: "Aici nu sta nimeni".

Semnificatia titlului

Otilia este un personaj tipic de feminitate enigmatica pentru toate personajele romanului. Subiectivismul cu care este privita din mai multe puncte de vedere foarte diferite, asociaza in mod fericit puritatea cu farmecul natural al varstei, Otilia fiind de o tulburatoare seriozitate sau zvapaiata ca o fetita, ceea ce da o fascinatie cuceritoare personajului. Amestecul teribilelor copilarii, al placerilor de a alerga desculta prin iarba cu seriozitatea si ratiunea rece cu care judeca si explica imposibilitatea mariajului dintre ea si Felix ne dumereste si fascineaza. Imprastiata si dezordonata, accepta cu luciditate protectia lui Pascalopol si respinge cu rezerva manifestarile sentimentale ale lui Felix. Este intelegatoare si plina de tact in comportamentul ei fata de mos Costache, dar aparent imuna la rautatile celor din clanul Tulea, ea ramane surprinzatoare prin amestecul unui farmec juvenil cu o maturitate profunda.

Aceasta "enigma a Otiliei" se naste mai ales in mintea lui Felix, care nu poate da explicatii plauzibile pentru comportamentul fetei, ce ramane pana la sfarsitul romanului o tulburatoare intruchipare a naturii contradictorii a sufeltului feminin.

Indragostit de Otilia, Pascalopol o admira si o intelege, dar nici el nu poate descifra in profunzime reactiile si gandurile fetei, confirmandu-i lui Felix in finalul romanului: "A fost o fata delicioasa, dar ciudata. Pentru mine e o enigma".

Elemente si tehnici moderne. Influente balzaciene.

A) Balzacianismul este prezentat in "Enigma Otiliei" prin tema romanului, care ilustreaza viata burgheziei de la inceputul secolului al XX-lea, societate degradata sub puterea mistificatoare a banului, intreaga actiune a romanului construindu-se in jurul averii lui mos Costache Giurgiuveanu, care concentreaza faptele si reactiile tuturor celorlalte personaje, interesate mai mult sau mai putin de mostenire. De altfel, Balzac a concentrat ideea ca banii, averea au putere distrugatoare asupra eticii unei societati, afirmand: "Zeul la care se inchina toti este banul".

B) Ideea paternitatii este nucleul epic al romanului, fapt confirmat de Calinescu insusi, care-si intitulase initial romanul "Parintii Otiliei". Ideea paternitatii este, de asemenea, de influenta balzaciana, preluata probabil din romanul "Mos Goriot", in care degradarea relatiilor din cadrul unei familii duce, fara putinta de tagada la degradarea intregii societati. Balzac exprima aceasta idee prin replica lui Goriot, aflat pe patul de moarte: "Patria o sa piara daca tatii sunt calcati in picioare. Societatea, lumea se bazeaza pe paternitate, totul se prabuseste daca nu-si mai iubesc copii parintii". Relatiile interfamiliare sunt degradate si in romanul lui Calinescu. Sentimetele paterne ale lui Costache Giugiuveanu pentru Otilia sunt invinse de avaritia personajului, el neputand asigura "fe-fe-fetitei" lui traiul in viitor, aceasta fiind nevoita sa se marite cu Pascalopol. Acesta, la randul lui, nu-si defineste foarte bine sentimentele fata de Otilia, nu stie cat o iubeste ca un tata si cat tina la ea ca o iubita, nu poate distinge "ce e patern si ce e viril" in relatia sa cu tanara Otilia. Relatia familiala a Aglaei cu fratele ei, Costache, se degradeaza profund din cauza averii acestuia, distrugand orice sentimente fraterne intre cei doi. Relatia familiei Olimpia - Stanica Ratiu se rezuma la discursuri fade despre familie si societate, tema dizertatiilor sale fanfaronade fiind paternitatea, o teorie demagogica prin care Stanica stoarce bani de la oricine. Aurica si-ar dori o familie, dar deoarece conceptia sa este complet falsa, nu reuseste sa-si intemeieze un camin. De asemenea, relatiile din cadrul familiei Tulea sunt total degradate. Aglae stapaneste cu autoritate distrugatoare destinele copiilor ei, iar Simion, ca tata si ca sot, este total neavenit, incapabil si neputincios de a fi un "cap de familie".