CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
Grigore Alexandrescu
Date biografice: Poet, prozator, traducator. S-a nascut in Targoviste, la 22 februarie 1810. Este fiul lui Mihai Alexandrescu (sames si vistier) si al Mariei Fusea. Invata greaca moderna cu dascali greci. In 1831, se inscrie la cursurile de limba si literatura franceza ale profesorului Vaillant. Este coleg cu C. A. Rosseti si Ion Ghica. Continua studiul la Colegiul 'Sf. Sava'. Primele poeziiau fost publicate in 1830, in revista 'Curierul Romanesc'. Este redactor la 'Poporul Suveran' in timpul revolutiei de la 1848. Detine functia de director al Cultelor, in 1859. Opera cuprinde poezii lirice, meditatii, elegii, satire, epistole. Specia preferata este fabula. In opera sa sunt elemente romantice si clasice. Meditatiile, lirica patrioca si cea eroica sunt elemente romantice; fabulele, epistolele si satirele sunt clasice. S-a stins din viata la Bucuresti, pe 25 noiembrie 1885.
Opera (selectiv: Poezie: Poezii,1832; Meditatii, elegii, epistole, satire si fabule, 1863. Proza: Memorial de calatorie (postum), 1952. Traduceri: Eliezer si Neftali de Florian, Meropa , Alizira de Voltaire.
Referiri asupra operei:
George Calinescu:'Intr-o parte a ei, poezia lui Alexandrandrescu este cea mai puternica expresie a lamartinismului la noi. <Meditatia>, <reveria>, <armonia>, in natura, religiozitatea, <rugaciunea>, oceanele, imensitatile sunt ale poetului francez. Cateodata viziunea capata un aer cetos ossianesc si recitatia o hohotire byroniana. () Totusi, asezandu-ne inj timpul romantic descoperim la poet tehnica marilor solemne muzicale, inaltul hieratism al melancoliei.'
Barbu Stefanescu Delavrancea: 'Alexandrescu s-a proptit curentului latinist si a invins, caci sosise mare si puternic, ganditor adanc, minte limpede si simt drept. Opera sa este originala si romaneasca. () Ca si Alecsandri a socotit ca nu poti fi poet adevarat decat in limba vie, inteleasa si graita peste intinderea pamantului romanesc.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1238
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved