Realizeaza un eseu, de 2-3 pagini, in care sa prezinti un personaj pdintr-o comedie studiata

Realizeaza un eseu, de 2-3 pagini, in care sa prezinti un personaj preferat dintr-o comedie studiata. in redactarea eseului, vei avea in vedere in vedere urmatoarele reperele:

incadrarea personajului intr-o tipologie;

prezentarea trasaturilor de caracter;

evolutia eroului in actiune;

caracterizarea lui prin diverse mijloace (limbaj, nume, fapte etc.);

folosirea unor citate semnificative.

in toate comediile sale, Ion Luca Caragiale demonstreaza ca este un mare creator de tipologii. Dramaturgul a redat cu multa obiectivitate realitati ale societatii romanesti din secolul al XIX-lea, satirizand defecte, moravuri, tendinte de parvenire sau de imbogatire, aspecte care au capatat un inalt grad de generalitate, putand fi descoperite in orice epoca istorica si, probabil, in orice zona geografica.

Un personaj capteaza atentia receptorului inca de la inceputul comediei: este Nae Catavencu.

El este avocat, directorul ziarului "Racnetul Carpatilor' si presedinte fondator al Societatii enciclopedice-cooperative "Aurora economica romana'. Este tipul parvenitului care doreste sa ajunga deputat, functie pe care nu o poate obtine prin merite personale deosebite, ci numai prin santaj. El sustrage de la Cetateanul turmentat scrisoarea "de amor' pierduta de Zoe Trahanache si vrea sa isi atraga de partea sa pe prefectul judetului, Stefan Tipatescu si pe "venerabilul' Zaharia Trahanache, presedintele Comitetului electoral si al mai multor "comitete si comitii'.

Scrisoarea este un document compromitator, pentru ca dezvaluie relatia amoroasa a Zoei si a prefectului. Evident ca Zoe vrea sa ramana o doamna respectabila, alaturi de batranul ei sot si accepta sa il sprijine pe Catavencu, stiind ca are o deosebita influenta asupra celor doi barbati, Trahanache si Tipatescu.

Catavencu este arogant, autoritar, sigur pe sine atata timp cat detine scrisoarea. La o intrunire electorala pierde acest pretios document si devine umil, slugarnic si va conduce manifestatiile organizate in cinstea deputatului numit "de la centru', Agamita Dandanache.

Schimbarea de atitudine a personajului tradeaza labilitatea si versatilitatea acestui om care vrea sa parvina prin orice mijloc.

Unii critici l-au calificat pe Nae Catavencu drept "demagogul latrans ' (prostul care latra) deoarece are discursuri sforaitoare, lipsite

de logica, in care apar anacoluturi, greseli gramaticale, incoerente, ipocrizii. in cazul lui Catavencu este vizibila discrepanta intre aparenta si esenta, despre care vorbesc toti exegetii literari atunci cand releva sursele comicului si caracterele personajelor.

in primul rand, Catavencu vrea sa para un patriot spre a impresiona electoratul. El plange cand pronunta cuvintele: "tarisoara mea' sau "Romania', in realitate, se gandeste numai la avantajele sale, la accederea sa pe scara sociala, dorind sa ajunga un mare om politic.

Apoi, ca avocat, director de ziar si presedine fondator al Societatii enciclopedice cooperative "Aurora economica romana', vrea sa para cult, in realitate este un semidoct, viclean si ipocrit. Numele societatii cuprinde termeni incompatibili, bombastici prin care fondatorul voia sa impresioneze orasul " asta de gogomani unde sunt cel dintai', dupa cum afirma.

Catavencu foloseste termeni ale caror sensuri nu ii sunt bine fixate: bucurestenii sunt "capitalisti' si tanjeste ca si noi sa avem "falitii nostri', nu numai alte tari.

Incoerenta este trasatura sa fundamentala, personajul are o adevarata " betie de cuvinte ' (Titu Maiorescu) in discursurile sale electorale care se vor electrizante, acaparatoare. Ca viitor deputat vrea sa arate ca are cunostinte economice si incearca sa fie critic: "Industria romana e admirabila, e sublima, putem zice, dar lipseste cu desavarsire. Sotietatea noastra dar, noi, ce aclamam? Noi aclamam munca, travaliul, care nu se face deloc in tara noastra!'.

Vrea sa epateze prin cunostintele sale de istorie, insa, apare, din nou, incultura, grandomania, incoerenta: "Dupa lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iata visul noastru realizat!'.

Catavencu isi defineste singur statutul de parvenit, de om lipsit de scrupule. Foloseste ca deviza "scopul scuza mijloacele', expresie apartinand lui Machiavelli, el insa o atribuie lui Gambetta.

Ca orice parvenit, Catavencu este volubil, dezinvolt, comunicativ, incercand sa-si domine adversarii politici prin vorbe, atitudini, aroganta si autoritate. El se supune "ordinelor' Zoei si ale lui Tipatescu, insa aceasta situatie nu inseamna ca a renuntat la ideea de a deveni om politic. Atitudinea Zoei este incurajatoare: "asta nu-i cea din urma Camera', de unde el poate deduce ca poate fi in lumea politica utilizand alte forme de santaj sau folosindu-se de o femeie influenta.

Personajul este caracterizat si de autorul insusi care, facand referiri la Agamita Dandanache, realizeaza o trimitere, oarecum favorabila, la Catavencu. Caragiale il situeaza pe Catavencu undeva mai sus decat Farfuridi si Dandanache, cel din urma fiind asadar: "mai prost ca Farfuridi si mai canalie decat Catavencu '.

Faptele demonstreaza ca Dandanache este un santaj ist perpetuu, in timp ce Catavencu este, in mod paradoxal, un santajist "mai cinstit', pentru ca el intentiona sa returneze scrisoarea dupa ce isi vedea visul implinit, dobandirea postului de deputat.

Caragiale isi caracterizeaza personajele si prin nume. Prenumele Nae este tipic oamenilor comuni, insignifianti, marginiti intelectual. Numele Catavencu provine de la substantivul cata care desemneaza un instrument metalic cu care oierii prind oile si le aduc in adapost. Acest lucru sugereaza tendinta de parvenire a personajului, dorinta lui de a profita de orice lucru sau situatie pentru a-si indeplini scopurile de a urca pe scara politica si sociala. Numele personajului poate ca deriva si de la " cataveica', termen care desemneaza doua aspecte: o haina din blana de vulpe, animal care este simbolul consacrat al sireteniei, al ipocriziei si o persoana care vorbeste mult, dar fara nici o logica, fara nici un sens.

Nae Catavencu este un personaj comic, o tipologie care poate sa apara in orice epoca istorica, pentru ca, indiferent de sistemul social, parvenitul este intotdeauna prezent, i se schimba numai forma de afirmare, intentiile si scopurile sale raman mereu aceleasi.