Ion Heliade-Radulescu - Biografie cronologica

Ion Heliade-Radulescu

Dupa obiceiul si in spiritul vremii, Ion Heliade Radulescu invata limba greaca , inainte de a invata sa citeasca romaneste, din istoria pentru inceputul romanilor in Dachia a lui Petru Maior (asemeni lui C. Negruzzi, in Moldova). In 1818, el devine elevul lui Gh. Lazar, caruia ii va urma la conducerea scolii de la 'Sf.Sava'. Este membru activ al asociatilor culturale din epoca: 'Societatea Literara' (din 1827), 'Societatea Filarmonica' (din 1833), intemeietor al presei din Tara Romaneasca: Curierul Romanesc (1829) si Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic. In 1846, Heliade propune planul unei 'biblioteci universale', menita sa inzestreze cultura noastra cu toate capodoperele literare, istorice, filozofice ale tuturor timpurilor, intreprindere uriasa, ce depasea cu mult chiar puterile unei generatii, oricat de ambitioase.

Biografie cronologica

• 6 ianuarie 1802 - Se naste la Targoviste, fiul lui Ilie Radulescu si al Eufrosinei Danielopol. Ajuns la Bucuresti, invata romaneste dupa cartile populare, iar greceste cu dascalul Alexe; prin 1814 insusi Naum Ramniceanu i-a fost dascal.
• 1815/1818 - Frecventeaza Scoala greceasca de la Schitu Magureanu; cunoaste poezia lui Hristopulos, poet la mare moda, pe care o si traduce.
• 1822/1829 - Devine succesorul lui Gh. Lazar la Colegiul Sfantul Sava, dupa retragerea acestuia.
• 1827 - Apare Societatea literara, din initiativa sa si a lui Dinicu Golescu. care promova ideile iluministe: raspandirea scolii romanesti, infiintarea unui teatru national, publicarea de gazete, de traduceri si de opere originale. Aici, Heliade citeste din traducerile sale din Lamartine.
• 1828 - Apare la Sibiu Gramatica Romaneasca, in care autorul se dovedeste un reformator la domeniul limbii; sustine simplificarea alfabetului chirilic, fonetismul ortografic, imprumutarea neologismelor din latina si din limbile romanice.
• 1829, 8 aprilie - Apare Curierul romanesc, prima gazeta in limba romana din Principate.
• 1830 - Apare volumul Meditatii poetice dintr-ale lui A. de la Martin. Traduse si alaturate cu alte bucati originale din D. I. Eliad; poeziile originale sunt:
• Cantarea diminetii
• Trecutul
• Dragele mele vorbe
• Epitaf de la o tanara mama
• 1833 - Apare Societatea Filarmonica la initiativa lui I.H. Radulescu, Ion Campineanu si C. Aristia.
• 1834 - Este director al Scolii de muzica vocala, de declamatie si de literatura care avea rostul de a pregati actori profesionisti.
• Publica traducerea comediei Amfitrion de Molire.
• Apare Gazeta Teatrului National.
• Isi aduna toate productia literara in volumul Culegeri din scrierile lui I. Eliad de proze si de poezie.
• Apare, in subredactia lui Heliade si a lui Florian Aaron, Muzeul National, supliment saptamanal al Curierului romanesc

Activitatea

• Fondator al unor reviste, printre care cea mai importanta este considerata a fi Curierul romanesc de ambe sexe publicata incepand cu 1829, primul ziar aparut in Tara Romaneasca, dar si Gazeta Teatrului National, Muzeul national, difuzate prin libraria romaneasca a lui Iosif Romanov.
• Fondator al Societatii Filarmonice (1833).
• Implicat in evenimentele de la 1848 (a participat la redactarea Proclamatiei de la Islaz, membru in guvernul provizoriu, etc.)
• Teoretician si indrumator literar in Regulile sau gramatica poeziei.
• Poet al viziunilor grandioase de tip hugolian a scris poemul eroic Anatolida sau Omul si fortele, realizat fragmentar, a cultivat meditatia cu motive preromantice, lamartiniene O noapte pe ruinele Targovistei, elegia Dragele mele umbre, mitul popular Sburatorul, capodopera sa literara, satira si fabula politica.
• Proza cu continut satiric si pamfletar, in maniera fiziologilor, Domnul Sarsaila autorul, Conu Dragan si cuconita Dragana.
• Este autor a numeroase traduceri, imitatii si prelucrari din clasici ai literaturii universale (Boileau, La Fontaine, Dante Aligheri, Goethe, Byron s.a.m.d..
• A militat pentru unificarea limbii romane literare (Gramatica romaneasca), 1828).
• Preocupari de natura filosofica si religioasa de inspiratie gnostica (Biblicele, 1858; Echilibru intre antiteze).
• Membru fondator al Societatii Academice Romane (Academia Romana) si primul presedinte al acesteia (1867 - 1870).

I s-a zis parintele literaturii romane si i s-a ridicat o statuie la Bucuresti. Este, a doua mare personalitate a literaturii romane dupa D. Cantemir' (G. Calinescu). Vede lumina zilei la Targoviste, ca fiu al lui Ilie Radulescu. Urmeaza Scoala greceasca de la Schitu Magureanu. Trece la Colegiul Sf. Sava, ajutandu-l pe Gh. Lazar si devenind, la retragerea acestuia, succesor de nadejde. Va preda aici romana si matematica. Publica la Sibiu Gramatica Romaneasca (1828). Infiinteaza primul ziar Curierul romanesc (1829), urmat de suplimentul literar Curierul de ambe sexe (1837). In 1836, isi aduna productia literara in volumul Culegeri din scrierile lui I. Eliad de proze si de poezie. Participa la pregatirea Revolutiei de la 1848, redacteaza proclamatia ce s-a citit la Izlaz, e membru al guvernului provizoriu si e silit a se expatria, traind 10 ani departe de tara la Paris, Constantinopol si Insula Chios. Abia in 1859 se inapoiaza din exil.

Cel care pregatise revolutia n-a impartasit ideile radicale, violente ale confratilor politici. In opozitie cu aripa radicala a revolutionarilor, I.H.R. era adept al actiunilor moderate, pentru a feri tara de interventia straina. S-a pronuntat in potriva improprietaririi clacasilor, pentru desprinderea totala de sub influenta Rusiei si pentru o intelegere cu Turcia. Multi din fostii prieteni i-au devenit adversari. Isi ia aere de profet, improscandu-si adversarii cu furie nestapanita.

Scriitor, filolog si indrumator cultural, Heliade domina o jumatate de secol de poezie romaneasca. Isi face planuri mari, dar nu le duce la indeplinire. Incearca toate speciile genului liric, insa productiile literare sunt inegale: unele excelente, altele slabe, lipsite de culoare. S-a dovedit inzestrat pentru poezia satirica si fabula. Si in proza, unde are talent, se distinge spiritul sau satiric. Cea mai importanta opera este Echilibru intre antiteze, prima schita romaneasca a unui sistem filosofic.

Capodopera literara a lui H. ramane Zburatorul:

Porneste de la mitul folcloric, de care vorbeste si Dimitrie Cantemir in Descriptio Moldaviae. Acelasi mit il inspira si pe Eminescu in Calin (File de poveste) si in Luceafarul.

Poetul nostru national il admira astfel in Epigonii: