Ironie, satira si sarcasm in fabulele lui Gr. Alexandrescu

Ironie, satira si sarcasm

in fabulele lui Gr. Alexandrescu

Pentru a indeplini cu exactitate cerintele propuse, mai intai vom defini cele trei notiuni fundamentale care stau la baza unei fabule:ironie, satira, sarcam.

1. Ironia este o formula artistica, in care atitudinea critica este exprimata la doua nivele:un nivel evident exprimat, dar neadevarat, si un nivel subinteles, adevarat.

2. Satira este specia genului liric in care se ridiculizeaza ori se condamna cu dispret si indignare, aspecte negative ale caracterului omenesc sau ale societatii, moravuri, conceptii, persoane, sau chiar opere literare.

3. Sarcasmul este o ironie aspra, usturatoare; batjocura necrutatoare.

Pentru a intelege mai bine acesti termeni vom exemplifica cateva fabule, scrise de Grigore Alexandrescu, unde intalnim atat ironia cat si satira si sarcasmul.

Lumea fabulelor lui Grigore Alexandrescu dezvaluie o ironie subtila, intalnita si in literatura universala, mai ales la Fontaine, de unde s-a si inspirat fabulistul. Aceasta ironie o observam mai ales prin limbajul folosit. De exemplu, in fabula "Boul si vitelul", boul ajuns in cireada la loc insemnat, este servit de slugi stilate, ca intr-un protocol al curtilor boieresti:

"-Boule -zise- asteapta afara,

Ruda dumitale, al doamnei vaci fiu."

Un alt exemplu de ironie il intalnim in fabula "Lupul moralist", cand vulpoiul se adresaza lupului cu:"Sa traiti, la multi ani dobitocia-voastra", iar lisita, rata si gasca sunt "al lebedei de balta consilieri privati

Despre satira si sarcasm putem spune ca reprezinta unele din temele favorite ale lui G.Alexandrescu. Se pune accent mai ales pe satirzarea nedreptatii: elefantul, greu de cap, decide dupa o indelunga chibzuinta, sa dea dreptate lupului si nu oilor prigonite:"O iert: de dajdii fie scutita

Ale ei plangeri voi sa le-ascult

Si decat pielea obicinuita

Sa nu poti cere un par mai mult"

(Elefantul), vulpea pusa-n slujba la departamentul gainilor se ineaca cu un os(Vulpea libera); uliul prins se pocaieste fariseic, dar scapand iarasi(Uleul si gainile) iepurele este sacrificat fiind socotit in oaste "decat toti mai mare"(Dreptatea leului).

Vom demonstra originalitatea fabulelor lui Alexandrescu ,facand referiri la cele trei notiuni. Originalitatea in fabula trebuie privita dintr-o anumita perspectiva. Un mare merit al fabulistului consta in primul rand in felul in care pune sa vorbeasca in fabule tipuri si personaje din timpul sau. Asemenea tipuri si situatii din fabule au circulat in constiinta opiniei publice cu o putere tot atat de mare ca si personajele caragialesti. Prin aceste personaje, Alexandrescu ironizeaza si satirizeaza demagogia, injustitia, parvenismul si ciocoismul vremii sale.

Nicolae Iorga spunea despre Grigore Alexandresu:"versul palpita, cuvintele sale ard si indignarea acestui temperament vulcanic misca cu atat mai mult cu cat ea e condensata, imputernicita prin silintele catre conciziune ale artistului." In acest sens vom comenta cateva versuri dintr-o fabula, unde vom recunoaste aceste aspecte.

"Taurii numai, ce niciodata

A-i fi prieteni nu s-au jurat,

Peste cinci sute venira-ndata,

Pe crai si tara ei au scapat.

Prea cu lesnire omul se-nsala

Dar foarte mare face greseala

Cine la vorbe da crezamant

Faptele numai ne dovedeste

Fiestecine cat pertuieste,

D-avem prieteni si care sunt.

Ursul si lupul

Am ales aceste versuri pentru ca asa cum spunea Nicolae Iorga, versul palpita, cuvintele ard, prin aceasta observandu-se originalitatea lui Alexandrescu. Ideea acestui citat scoate in evidenta caracterul educativ al fabulei, morala, care are o importanta covarsitoare, deoarece prin morala se "talcuieste" intreaga fabula. In textul nostru, se moralizeaza relatiile dintre oameni, morala care se observa mai clar prin prezenta unor motive prieteni", "omul", "greseala","fapte". Acest final de fabula face legatura cu un proverb romanesc care spune:"prietenul la nevoie se cunoaste". Observam ca omul nu ajuta pe om, ci este nevoie de "tauri", care sa scape "craiul si tara". Deci, putem preciza faptul ca Alexandrescu este original si prin legatura cu unele proverbe.

Prin toate aceste aspecte se observa o originalitate aparte in operele lui Grigore Alexandrescu.