Labirintul devenirii lui Harap Alb

Labirintul devenirii lui Harap Alb

George Calinescu afirma ca Ion Creanga "reprezinta poporul roman, insusi, surprins intr-un moment de geniala expansiune. In Creanga traiesc credintele, eresurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului"[1].Izvorul principal al operelor sale fiind folclorul romanesc.

"Povestea lui Harap Alb" prezinta nasterea si formarea unei personalitati umane nevoite sa treaca in drumul sau printr-o serie de incercari. In basmele noastre, drumul este un act initiatic, in sensul de " totalitate a incercarilor si obstacolelor fizice si morale, pe care neofitul trebuie sa le depasasca" . Aceste incercari sunt prezentate asemenea unui labirint din care singrura iesire pentru Harap Alb este cea a mortii.

Intrarea in "labirint" este facuta treptat de la geneza basmului, cand sfatuit de baba din gradina se duce la tatal sau si ii cere permisiunea sa porneasca la drum spre Verde imparat.

Proba de intiere a lui Harap Alb in labirint este aceea a tatalui imbracat in urs care dorea sa ii testeze curajul, proba pe care o trece ajutat fiind de cal. Inainte de as continua drumul, tatal sau il sfatuieste urmatoarele: "sa te feresti de omul ros, iara mai ales de cel span" , dupa care porneste din nou la drum. "Merg o zi doua, merg pautruzeci si noua" si dupa o vreme se intalneste cu un om span careuia ii destainuieste cu naivitate sfaturile parintesti. "Harap Alb s-a incumetat, departe de raza satului, fara tovarasi" iar priceperea sa era insuficienta pentru un drum asa lung asadar "Spanul ii va fi tovarasul nepotrivit: un fel de a ispasi gresala de a fi pornit singur la drum . Aceasta secventa denota lipsa de maturitate a lui Harap Alb si sugereaza lungul proces pe care acesta trebuia sa il parcurga pana sa ajunga un caracter demn de un imparat. Tutusi un semn de prohorisire a caracterului sau se poate observa putin mai departe cand eroul basmului isi respecta promisiunea facuta fata de Span chiar daca aceasta a fost smulsa printr-un subterfugiu. Harap realizeaza ca a gresit si ca trebuie sa suporte consecintele neascultarii lui de tata aidoma celor care pacatuiesc impotriva lui Dumnezeu el trebuia sa plateasca iar :"plata pacatului este moartea" in cazul lui Harap Alb apare moartea identitatii lui ca fiu de imparat.

Prima incercare data de Span lui Harap Alb este aceea de a culege salati din Gradina Ursului incercare care ii provoaca deznadejde la inceput, dar ajutat fiind de catre loialul sau cal si de catre batrana care se dovedeste a fi Sfanta Dminica reuseste sa indeplineasca porunca Spanului si sa ii aduca acestuia salatile dorite.Transmutand aceasta idee in conceptul de labirint intelegem ca protagonistul a reusit sa "penetreze peretele" primului nivel al labirintului si sa ajunga la un nivel superior. Scena izbandei in incercare ii dovedeste putina lui experienta de viata astfel ca se descurajaza usor, insa nu este lipsit de curajul necesar intalnirii ursului.

Cea de a doua sarcina il solicita si mai mult pe Harap. Pofta Spanului acum fiind pielea si capul cerbului care erau batute cu pierte scumpe. Din nou Harap este deznadajdut si chiar "mai fricos ca o femeie" acum se simte coplesit de greutati si nu mai gaseste nici o scapare. Singura lui alinare o gaseste la Sfanta Duminica care il sfatuieste, analog lui Pavel pe credinciosii din Corint sa nu cedeze ispitei pentru ca spunea Pavel: "Nu v-a ajuns nici o ispita, care sa nu fi fost potrivita cu puterea omeneasca." , ci sa ramana tare fata de staruintele cerbului. Ajutat, imbarbatat si bine invatat de catre Sfanta Duminica reuseste sa rapuna cerbul astfel implinind cea de-a doua misiune. Se poate observa o evolutie a lui Harap Alb, apar in caracterul lui noi caracteristici: ascultarea si statornicia in decia luata caracteristici care i-au lipsit atat de mult in prima lui intanire cu Spanul. Privind din perspectiva labirintului eroul trece si de acest nivel ajungand la ultimul si cel mai complex nivel al labirintului.

Ultima mare proba este o constituie aducerea fetei de imparat. Harap porneste la drum la fel de deznadajduit ca si in precedentele probe dar langa el ramane vesnicul sau frieten calul care il imbarbateaza si de aceasta data. In drumul sau intalneste pe un pod o nunta de furnici fata de care arata mila si indurarea trecand prin apa astfel crutandu-le viata. Putin dupa aceea intalneste un roi de albine care nu avea loc unde sa stea asadar el isi arata bunavointa creeandu-le un stup. In labirintul devenirii lui Harap Alb apar circumstante in care trebuia sa lase sa se vada "nu numai curajul, spiritul cavaleresc, dar si bunatatea, generozitatea, insusiri prin care dobamdeste privilegiul de a-si asocia sfetnici si ajutoare de nadejde precum calul, Sfanta Duminica, albinele, furnicile si in ultima instanta <<nespalatii>> companioni, dar si campioni, fiecare in sportul lui, intalniti in cale." Companionii pe care Regman ii numeste "nespalati" nu sunt altii decat personajele: Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila care ii vor fi ajutoarele potrivite pentru rezolvarea fiecarei test pus de catre imparatul Ros. Harap iese cu fruntea sus din fiecare provocare reusind sa implineasca cu strictete toate conditiile puse de imparatul Ros. Acesta ii va ridica moralul si ii va da incredere in puterile proprii si in puterile ajutoarelor sale mai cu seama in puterile calului sau de care depindea ispasirea testului final cel de a aduce apa vie si apa moarta inaintea turturici fetei imparatului Ros, test pe care in cele din urma calul il trece provocand victoria stapanului sau in defavoarea "farmazoanei". Astfel fica imparatului era libera sa mearga impreuna cu Harap care asemenea unui "cavaler medieval isi pastreaza cuvantul de onoare si nu raspunde la inselatorie cu inselatorie. Ca un adevarat Tristan aduce mireasa stapanului sau, desi s-a indragostit din prima clipa de <<farmazoana>> . Ajunsa inaintea Spanului fata imparatului Ros se opune unei imbratisari a acestuia si divulga secretul identitatii lui Harap astfel ca acesta isi redobandeste drepturile ce i se cuveneau ca fiu de crai. Vazand ca i-a esuat planul se razbuna pe Harap omorandu-l dar totodata oferindu-i iesirea din labirintul deviniri sale. Spanul va fi ucis de catre cal iar fata imparatului Ros il va readuce la viata pe Harap Alb cu ajutorul apei moarte si apei vii. Scena care este similara nasterii din nou care determina moartea fata de pacat si trairea pentru vesnicie langa Dumnezeu in cazul lui Harap alaturi de fata imparatului Ros.

Creanga contureaza complet conceptia de viata in opera sa dezvoltand o lucrare originala, o " expresie fidela a ideilor populare, opera lui Creanga e originala prin sensibilitate, prin ton, prin turnura stilului, care sunt ale sale."

Bibliografie

Apostolescu, Mihai, Ion Creanga intre mari povestitori ai lumii, Ed. Minerva, Bucuresti, 1978.

Calinescu, George, Ion Creanga (Viata si opera), Ed. Eminescu, Bucuresti, 1987.

Creanga, Ion, Amintiri din copilarie, Ed. Hyperion, Craiova, 1997.

Oisteanu, Andrei, Gradina de dincolo, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1980.

Petras, Irina, Ion Creanga povestitorul, Ed. Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2004.

Regman, Cornel, Ion Creanga, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1997.

Ibraileanu, Garabet, Studii literare, Ed. Junimea, Iasi, 1986.