Scrie un eseu in care sa prezinti particularitati ale romanului (de tip obiectiv sau de tip subiectiv), prin referire la o opera literara studiata, apartinand unui autor canonic

Scrie un eseu in care sa prezinti particularitati ale romanului (de tip obiectiv sau de tip subiectiv), prin referire la o opera literara studiata, apartinand unui autor canonic.

In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele repere:

precizarea a patru caracteristici ale speciei narative romanul, existente in opera literara studiata;

ilustrarea tipului de roman ales (obiectiv sau subiectiv), prin referire la perspectiva narativa din textul literar studiat;

relevarea particularitatilor discursului narativ (planuri narative, alternanta/ inlantuire, incipit, final), in romanul ales;

prezentarea constructiei subiectului, in romanul ales, cu integrarea adecvata a conceptelor operationale specifice: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale;

evidentierea relatiilor dintre doua personaje din roman, avand in vedere evolutia conflictului.

Nota! Se recomanda ca eseul sa se incadreze in 2-4 pagini. Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul lucrarii este la alegere.

Valoarea nuvelisticii a pus in umbra importanta operei de romancier a lui loan Slavici care, prin Mara, realizeaza " un mare pas in istoria genului', dupa aprecierea lui George Calinescu.

Romanul Mara se dovedeste a fi un sugestiv tablou ce surprinde dinamismul targusoarelor transilvanene de la mijlocul secolului al XIX-lea. Slavici imbina cu naturalete elemente specifice curentelor romantism si realism. Atat roman al unei familii, cat si bildungsroman, urmarind evolutia si formarea personalitatii tinerilor, opera evidentiaza destinele unor personaje semnificative. Roman realist prin localizarea exacta a actiunii, prin veridicitatea personajelor, prin relatiile ce descriu mentalitatea epocii, si mai ales prin obiectivitatea relatarii, Mara este si o scriere cu caracter moralizator. Perspectiva narativa consta in relatarea la persoana a IlI-a, ce nu exclude insa analiza psihologica, uneori intervenind stilul indirect liber, naratorul preluand modul de a gandi al personajelor sale: "Sunt saraci, saracutii ca n-au tata; e saraca si ea, c-a ramas vaduva cu doi copii; cui, Doamne, ar putea sa-i lase cand se duce la targ? Cum ar putea fi copiii saraci, care isi petrec viata prin targ, printre picioarele oamenilor? '.

Personajul central al romanului este femeia descrisa ca "mare, spatoasa, greoaie', triplul epitet exprimand robustetea si rezistenta acesteia. Portretul sau moral este conturat de cele doua pasiuni pe cat de diametral opuse, pe atat de echilibrate in constiinta si sufletul ei. Cele doua porniri ale Marei - dragostea pentru copii si dorinta de inavutire - nu se afla niciodata in conflict, ele tind spre un echilibru perfect.

Mara reprezinta noua clasa a burgheziei satesti, avida de bani, patima aurului ajungand uneori sa domine sentimentele materne. Cand fiica sa, Persida, e pe cale de a naste, Mara o paraseste cu riscul de a nu o mai gasi in viata, ingrijorata pentru ca isi uitase locuinta descuiata si banii erau in nesiguranta.

O alta problema abordata este cea a relatiilor dintre minoritatile nationale si romani. Componenta romantica a romanului, iubirea dintre Natl si Persida isi dovedeste intensitatea prin curajul celor doi de a depasi prejudecatile nationale si religioase, casatorindu-se impotriva vointei parintilor lor.

" Vaduva saraca', Mara trebuie sa lupte pentru a-si intretine copiii, pe care-i iubeste cu dragoste exclusivista si orgolioasa. Copiii ei par a fi cei    mai frumosi si mai destepti, iar defectele acestora sunt

transformate in calitati de dragostea materna: " Mult sunt sanatosi si rumeni, voinici si plini de viata; rai sunt, mare minune, si e lucru stiut ca oameni de dai Doamne numai din copii rai se fac'. Rautatea, in viziunea Marei, este o forma de manifestare a darzeniei, a vointei fara de care oamenii nevoiasi nu puteau "razbi' in viata. Incipitul romanului introduce asadar personajele ale caror destine vor fi urmarite pe parcursul desfasurarii actiunii.

Femeie saraca, avand raspunderea cresterii celor doi copii, Persida si Trica, ea intelege ca trebuie sa munceasca din greu si sa chiverniseaca banul, singura modalitate de a-si castiga existenta si respectul celor din jur. Episoadele se succed, surprinzand evolutia femeii ce manifesta spirit comercial.

La inceput se multumeste sa vanda la Lipova sau la Arad produse mai scumpe in pietele de aici, pe care le achizitiona in alta parte la preturi mai accesibile. Pe Persida, fiica ei, doreste s-o vada preoteasa, dupa cei cativa ani petrecuti la maici, iar pe baiat starostele cojocarilor, asa cum era Bocioaca ce lucra cu zece ucenici.

Tenace, Mara arendeaza podul plutitor de peste Mures, adunand ban dupa ban. Precauta, cu teama zilei de maine, isi impartea banii in trei ciorapi: unul pentru Persida, altul pentru Trica si al treilea pentru zile negre. Pe masura ce banii se aduna, Mara devine mai stapana pe sine, actioneaza cu dezinvoltura, intra in afaceri negustoresti, da cu camata banii castigati. De cate ori isi trage pe sfoara partenerii de afaceri, Mara isi linisteste procesele de constiinta considerand ca o "vaduva saraca' nu poate trai decat din calcul rece, care exclude orice alta ingaduinta. Initiaza o afacere sigura cu paduri, in combinatie cu macelarul Hubar, de care se desparte dandu-i satisfactia aparenta de a se fi retras dintr-o combinatie care ar fi sfarsit cu un esec.

Desi isi iubeste cu dragoste nelimitata copiii, nu este capabila sa cheltuiasca pentru ei nici un ban. Se straduieste ca Persida sa fie primita la calugarite fara sa plateasca un "creitar', intretinand si speculand slabiciunea maicii Aegidia. Mara se linisteste la gandul ca banii economisiti astfel ii vor permite sa-l intretina pe Trica la scoala din Arad. Dar banii vor ramane la ciorap, Trica fiind trimis ucenic la un cojocar.

Dragostea Persidei si a lui Natl reprezinta o oaza a generozitatii si a armoniei, dezvaluind aspectul de fin analist al lui Slavici care surprinde cu delicatete indoielile, daruirile si reticentele, justificarile si pasiunea indragostitilor. Dragostea lui Natl izbucneste vijelios, se intensifica, dar s-ar fi stins repede daca n-ar fi fost sustinuta de forta Persidei, care evolueaza de la inocenta la iubirea care castiga prin stabilitate si intelegerea datoriei sale. Reintorsi la Lipova, dupa fuga la Viena, cei doi deschid o carciuma, condusa mai mult de Persida, care-si dovedeste astfel calitatile si incepe sa semene moral si fizic cu mama sa. Abia dupa ce Persida va naste, parintii accepta impacarea, iar

copilul va fi botezat in ritul catolic. La putin timp insa, Hubar, macelarul, moare ucis de Bandi, fiul sau nelegitim.

Morala acestui roman este indemnul spre cumpatare: " Omul trebuie sa fie sanatos, cumpatat, si mereu treaz daca e vorba sa-si poata face datoria, si multumirea cea mai mare a vietii este de a-ti face datoria '. Ultima parte a romanului poarta titlul "Pace si liniste', rubliniind faptul ca armonia se reinstaureaza numai dupa ce toate framantarile si dramele s-au stins, iar vinovatia unora a fost pedepsita.

Un adevarat " destin ', Persida va reface traseul inceput de mama sa, taria sa morala si caracterul puternic dandu-i forta de a continua.

Scriitor moralizator prin excelenta, loan Slavici surprinde aspectele vietii interioare a personajelor, impresia de verosimilitate a actiunilor si a personajelor create conferind o deosebita valoare romanului ce descrie un aspect din viata comunitatii rurale transilvanene.