MIHAI EMINESCU - FAT-FRUMOS DIN LACRIMA

MIHAI EMINESCU

FAT-FRUMOS DIN LACRIMA

Context literar. Subintitulat "poveste', basmul lui Mihai Eminescu este o scriere de tinerete. El a fost publicat in revista "Convorbiri literare' din 15 oct. - 15 nov. 1870 si preceda basmele lui Ion Creanga. Eminescu inaugureaza asadar aceasta specie, basmul cult, in literatura noastra.

Printre caracteristicile basmului cult se numara si aceea ca autorul porneste de la modele populare, iar fantasticul este adesea localizat. in plus, caracteristicile artei narative ale unui basm cult sunt de regasit in

intreaga opera a scriitorului respectiv.

Specificul speciei. Scriitorul pastreaza schema epica din basmul popular, dar acorda atentie detaliilor portretistice, peisajelor, arhitecturii si, in plus, contine elemente lirice de factura romantica.

Titlul. Basmul poarta numele eroului nascut din lacrima Maicii Domnului.

Tema este cea tipica basmelor, si anume, lupta dintre bine si rau.

Rezumat

Un imparat, care purta de cincizeci de ani razboi cu un vecin, era trist ca nu are urmasi. induplecata de rugaciunile imparatesei, Maica Domnului lasa sa-i cada o lacrima pe care imparateasa o atinge si ramane ingreunata. Dupa noua luni, imparateasa naste " un ficior alb ca spuma laptelui', caruia ii pune numele Fat-Frumos din lacrima. Cand este mare, Fat-Frumos pleaca sa se lupte cu ostile imparatului vecin. Ajuns insa in cealalta imparatie, Fat-Frumos devine frate de cruce cu fiul imparatului vecin si se hotaraste sa-l ajute.

Plecat in cautarea Mumei Padurilor, care lua copii ca bir, eroul o gaseste pe fata Genarului. Fat-Frumos afla de la fata Genarului ca puterea tatalui ei statea mai ales in calul nazdravan, care avea doua inimi. El pleca sa o slujeasca pe Baba, care avea sapte iepe si cu ajutorul unei slujnice, al imparatului tantarilor si al imparatului racilor, el obtine calul cu sapte inimi. Cu ajutorul calului nazdravan. Genarul este invins.

Dupa ce imparatul vecin se casatoreste cu fata Genarului, Fat-Frumos face nunta cu ileana, fata Mumei Padurilor. Si-au trait in pace multi ani fericiti.

Structura - compozitie. Basm romantic, textul eminescian este alcatuit din mai multe nuclee narative. Fiecare proba cu care se confrunta eroul - inclestarea cu Muma Padurilor, infruntarea cu Genarul sau lupta cu - Baba sunt subiecte narative legate intre ele prin descrieri. Dintre cele doua planuri specifice basmului, real si fantastic, ultimul este predominant.

La nivelul formulelor, al simbolului calatoriei, al temelor specifice, basmul lui Eminescu respecta sabloanele cunoscute.

Perspectiva narativa (autor, narator, personaj). Naratiunea este la persoana a Ill-a. Eminescu este atent la detaliile care evoca o atmosfera traditionala. Personajul, cu o origine divina, simbolizeaza un ideal, ca orice erou din basmul popular.

Caracterizarea personajelor. Tipurile si relatiile dintre ele

in basm, personajele sunt grupate in cupluri: imparatul si sotia, Fat-Frumos si Ileana, imparatul vecin si fata Genarului.

Erou romantic, Fat-Frumos este inzestrat cu deosebite calitati: frumusete, sentimentul prieteniei, credinta in iubire, puterea de a imblanzi fiarele padurii, sensibilitate.

Angajandu-se sa inlature raul (pe Muma Padurii, Baba sau Genarul), el viseaza la o alta lume. inainte de a pleca la drum, Fat-Frumos se invesmanteaza ca un erou national: "Puse pe trupul sau imparatesc haine de pastor, camesa de borangic, tesuta din lacrimile mamei sale, mandra palarie cu flori, cu cordele si cu margele rupte de la gaturile fetelor de-mparati, isi puse-n brau! verde un fluier de doine si altul de hore '.

Particularitati stilistice. Ca si in cazul lui Creanga, limbajul este elementul caracteristic pentru autor. Teme si motive romantice de origine populara se combina cu cele de influenta germana. Naratiunea este diluata prin imagini lirice. Iubirea dintre Fat-Frumos si Ileana, descrierea palatului imparatului vecin, somnul lui Fat-Frumos in desert s.a. sunt fragmente pline de imagini poetice, intr-un limbaj popular in care neologismele apar cu sobrietate. Iata ce vede Fat-Frumos inainte de a ajunge la fata Genarului: "In capatul sirului de munti, drept deasupra marei, se oglindea in fundul ei o mareata stanca de granit, din care rasarea ca un cuib alb o cetate frumoasa, care, de alba ce era, parea poleita cu argint'.

Receptare critica

"Fundamental lirica, proza lui Eminescu - luata in totalitatea ei -fixeaza nu numai un peisaj individualizat, inimitabil, ci si o tipologie diferentiata prin latura ei de demonism'

(Eugen Simion, Proza lui Eminescu)

"Apare cat se poate de limpede faptul ca basmul Fat-Frumos din lacrima face o suma intreaga de "aplicatii' ale fantasticului eminescian absolut pilduitoare.'

(Nicolae Ciobanu, Eminescu. Structurile fantasticului narativ)

Fragment semnificativ comentat

" Trecu o luna, trecura doua, trecura noua si imparateasa facu un ficior alb ca spuma laptelui, cu parul balai ca razele lunei. imparatul surase, soarele surase si el in infocata lui imparatie, chiar statu pe loc, incat trei zile n-a fost noapte, ci numai senin si veselie, - vinul curgea clin butii sparte si chiotele despicau bolta cerului. '

Fragmentul prezinta un prim portret al eroului si apoi veselia care se asterne in imparatie, pentru ca imparateasa a nascut un baiat.

Ca figuri de stil, textul contine: epitete ("ficior alb', "infocata lui imparatie', "butii sparte'), comparatii ("ca spuma laptelui', "ca razele lunei'), hiperbole ("soarele statu pe loc', "trei zile n-a fost noapte', "chiotele despicau bolta cerului'), personificari ("soarele surase').

"Ficior' si "butii' sunt forme regionale, "lunei' este o constructie arhaica, toate reprezentand stratul folcloric al limbajului eminescian. (G.A.)