Formarea limbii romane si scoala Ardeleana

Formarea limbii romane si scoala Ardeleana

".lutheranismul, (.) calvinismul si catolicismul au jucat oarecare rol in prima faza de dezvoltare a limbii noastre scrise, pana aproximativ spre sfarsitul sec. al XVII-lea cand s-a produs inlocuirea limbii slave cu limba romana, in cultura" ¹

Scoala Ardeleana (miscare a intelectualitatii din Transilvania de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea), nemultumita de lipsa de drepturi sociale si politice ale poporului roman din Transilvania realizeaza un memorium intitulat Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae, prin care cereau recunoasterea romanilor din Transilvania ca natiune egala in drepturi cu celelalte.

Izolata prin refuzul rezolvarii memorandumului, prea slaba economic si politic pentru a initia o miscare revolutionara, burghezia romana se concentreaza intr-o miscare de emancipare nationala pe plan cultural. Se infiinteaza numeroase scoli cu

predare in limba romana (Gheorghe Sincai infiinteaza 300 de scoli), se tiparesc calendare, catehisme, manuale, carti de popularizare a stiintei, carti populare pentru patrunderea informatiei in masele populare largi.

Cele mai importante lucrari sunt:

-Samuil Micu, Istoria si lucrurile si intimplarile romanilor - cuprinde idei moderne, iluministe, dar relateaza sec evenimentele sau copiaza pasaje intregi din cronici;

-Gheorghe Sincai    , Hronica romanilor si a mai multor neamuri - dovedeste mai mult spirit critic si o informatie mai bogata, opera fiind plina de rivna in sustinerea adevarului;

-Petru Maior, Istoria pentru inceputul romanilor in Dachia - caracter polemic, fiind mai degraba un pamflet de idei decit o cronica, dar fara talent literar.

-Samuil Micu si Gheorghe Sincai, Elementa linguae daco-romanae sive valachicae - face o paralela intre latina si romana. Ei propun eliminarea cuvintelor de alta origine si inlocuirea lor cu neologisme latinesti;

-Lexiconul de la Buda este un dictionar colectiv (Lexicon/ roma'nescu, la'tinescu, ungurescu - nemtescu), aparut in 1825 la Buda, care imbogateste limba romana cu numeroase neologisme romanice, inlocuindu-le pe cele de alte origini;

-Petru Maior, la sfirsitul Istoriei pentru inceputul romanilor in Dachia, include o Disertatie pentru inceputul limbii romane, in care afirma ca limba romana provine din latina populara.

Studiile de istorie, prin care se continua activitatea cronicarilor, acorda un interes deosebit mai ales procesului formarii poporului roman, contestindu-se afirmatiile ten dentioase ale celor care falsificau istoria pentru a justifica inechi tatea care se facea romanilor. Reprezentantii Scolii Ardelene au adus argumente istorice, filologice si demografice privind originea latina a limbii si a poporului roman, continuitatea si unitatea sa etnica in acelasi scop - al dobandirii libertatii nationale - erau folosite si argumente de factura iluminista (principiile libertatii, egalitatii, ale dreptului natural si ale contractului social). Istoricii Scolii Ardelene au jucat un rol esential in acumularea dovezilor si argumentelor pentru sustinerea egalitatii in drep turi a romanilor din Transilvania cu celelalte nationalitati ale Imperiului Habsburgic.

Studiile de limba urmaresc sa dovedeasca latinitatea limbii romane, ca argument fundamental al romanitatii poporului roman. In plan strict stiintific, lui Petru Maior ii revine meritul de a fi afirmat primul ca limba romana deriva din latina populara, adica din limba vorbita de marile mase, si nu din cea clasica, limba a culturii si stiintei antice:

"Se stie ca multimea cea nemarginita a romanilor, a caror ramasite sunt romanii, pre la inceput sutei a doao de la Hs., in zilele Imparatului Traian, au venit din Italia in Dachia; si au venit cu acea limba latineasca carea in vremea aceaia stapanea in Italia. Asa dara, limba romaneasca e acea limba latineasca comuna, carea pre la inceputul sutei a doao era in gura romanilor si a tuturor italianilor."

Aportul Scolii Ardelene la dezvoltarea limbii este deosebit de pretios. In aceasta epoca s-a pus problems adoptarii alfabetului latin in locul celui chi rilic, a fixarii normelor gramaticale ale limbii, a imbogatirii vocabularului cu neologisme luate din limbile romanice. In ciuda unor idei exagerate (se propu nea o ortografie etimologica si se cerea eliminarea elementelor nelatine din limba) - care vor fi reluate in secolul urmator de curentul latinist -, Scoala Ardeleana are meritul de a fi pus bazele cercetarii stiintifice a limbii romane.

Idei exagerate au aparut si in lucrarile istorice, cum ar fi de exemplu, avan sarea unei ipoteze pur romane a originii poporului roman, dar exagerarile Scolii Ardelene se explica prin caracterul polemic al activitatii ei stiintifice, care a continuat - in alt scop, dar in acelasi spirit - procesul formarii constiintei nationale inceput de cronicari.

Reprezentantii Scolii Ardelene au fost mai ales istorici si filologi, carturari straluciti si animatori ai culturii. Ei nu pot fi insa socotiti si scriitori. Sub suport strict literar, operele lor nu ating decat pe alocuri nivelul croni carilor.

Totusi, Scoala Ardeleana a creat un climat favorabil literaturii si a dat, prin Ion Budai-Deleanu, pe cel dintii mare poet roman de talie europeana. Opera literara fundamentala a acestuia - Tiganiada - este o sinteza artistica a ideilor iluministe ale epocii si reprezinta prima demonstratie de valoare a posibilitatilor poetice ale limbii romane, fiind sub acest aspect o neasteptata capodopera si singura epopee romaneasca terminata.

Scoala Ardeleana nu a fort singura miscare iluminista, manifestari de aceeasi factura au avut loc la inceputul secolului al XIX-lea si in Tara Romaneasca si Moldova, prin activitatea unor carturari ca Dinicu Golescu, Gheorghe Asachi s.a.

Iluminismul Scolii Ardelene - animat de ideea propasirii prin culture, acordind textului scris o pronuntata functie sociala, preocupat de formarea temeliilor moderne ale civilizatiei romanesti - reprezinta prima etapa de modernizare a culturii noastre, inscriindu-se in felul acesta, prin aspectele lui specifice, in iluminismul eurcpean.

"Socotind cu mintea mea zisa aceaia a filosofului aceluia carele au zis ca urat lucru iaste elinului sa nu stie elineste, adevarat si romanului sa poate zice ca urat lucru iaste romanului sa nu stie istoriia neamului sau, ca vedem cum toate neamurile au scris lucrurile mai-marilor sai, si se cuvine acestea omului carele are minte, ca istoriia iaste dascalul tuturor lucrurilor, si bisericesti si politicesti, ca is nu numai cu cuvinte, ci si cu pilde adevereaza cele ce invata.'

S a m u i I    M i c u: Scurta cunostinta a istorii romanilor (Catra rumani)

,,Natiunea romana este mai veche decat toate natiunile, cu mult mai inainte de aceste vremuri, din moment ce este sigur si dovedit prin documente istorice, prin traditia neintrerupta, prin asemanarile de limba si obiceiuri, ca ea isi trage originea de la coloniile romane duce de Imparatul Traian, la inceputul secolului al II-lea, ca sa apere provincia Dacia cu un numar foarte mare de veterani'

Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae (traducere din limba latina)

Deci din punct de vedere cultural, Scoala Ardeleana a avut un rol important in stimularea studiului istoriei si limbii romane, a dezvoltarii stiintelor naturii si a invatamantului.