Nuvela psihologica

Moara cu noroc de Ioan Slavici

-trasaturile nuvelei ca specie: un singur fir narativ, numar restrans de personaje, conflict puternic, cronotop bine precizat, narator obiectiv

specific nuvelei psihologice: accentul pus pe analiza vietii interioare a personajelor;conflictul exterior este dublat de cel interior

Slavici, creatorul nuv.psih.romanesti ;e un moralist auster care pune la baza vietii sociale cateva principii a caror incalcare aduce zbucium sufletesc, nemultumire, chiar moarte; universul operei sale: Mtii Zarandului-campia banateana

Teme: intemeierea unei afaceri proprii( Moara cu noroc),migratia motilor spre munci sezoniere (Padureanca), tezaurizarea banilor ( Mara)- univers prezentat cu obiectivitate si realism; personaje cu o viata tensionata, in conflict cu ele si cu ceilalti, cautand echilibrul interior. Sunt personaje tipice care incarneaza un principiu etic.

Moara cu noroc: Novele din popor-1881

Subiectul( Ghita, cizmar sarac, ia in arenda hanul M.cu n..aparitia lui Lica S. tulbura linistea familiei)

Conflictul : exterior- intre Ghita si Lica (acesta isi impune treptat regulile, speculand slabiciunea pt. bani si pt. Ana )si apoi intre Ghita si comunitate si autoritati ( Pintea jandarmul si comisarul de la Ineu )

Conflictul interior: traieste in plan moral "conflictul de motivatii" :G. trebuie sa respecte contractul asumat cu familia sa, de care e legat prin iubire; este legat de opinia publica in fata careia trebuie sa fie om cinstit si respectabil; este si ceea ce crede lumea despre el; este atras de perspectiva oferita de Lica; de aici tensiunea in care e nevoit sa traiasca: obligatia de a actiona intr-o directie sau alta, il fac un om chinuit si lipsit de libertate.

Personajele: principale ( Ghita, Lica, Ana ) bine conturate, cu caractere puternice, aflate in situatii conflictuale.

Ghita-mobil, evoluativ,protagonistul.; Lica - antagonistul,static, cu caracter malefic, inteligent; Ana - victima, isi descopera senzualitatea si feminitatea ; personajele secundare si episodice: evidentiaza tensiunile dintre cei doi protagonisti.Se definesc prin modul in care le prezinta naratorul, dar si prin felul in care sunt percepute de celelalte personaje ( ex.Ana-vazuta de batrana "prea tanara, prea asezata, prea blanda", nepotrivita sa fie carciumarita;-vazuta de Ghita "cea inteleapta si asezata", dar si "usoara la minte" .Intre personaje exista o drama a incomunicarii ( nu se lamuresc relatiile, se amana explicatiile, facand sa creasca tensiunile dintre ele).

Structura: complicata, nerespectand ordinea momentelor sau ordinea cronologica a evenimentelor, avand actiuni paralele ,inregistrand omiteri; primul capitol este prologul, in care modul de expunere este dialogul, exprimand un conflict incheiat, iar ultimul este epilogul ( rolul batranei care are premonitia dezastrului, cuvintele ei fiind sententioase )

Tema : destinul, soarta

Noutati aduse de proza lui I.Slavici: analiza psihologica( din perspectiva naratorului omniscient): se urmaresc tensiunile, traumele vietii interioare; mijloacele de investigatie sunt realiste, iar modalitatile de realizare sunt : dialogul, stilul indirect liber si monologul interior.( prin dialog eroul da glas tensiunii in care traieste; prin stilul indirect liber naratorul isi asuma opinia, trairile eroului-foloseste pers. a II-a sg. impersonal; monologul interior e marcat prin ghilimele)

Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-un text narativ apartinand lui I. Slavici

directa ( de catre narator, alte personaje, autocaracterizare)Naratorul:Ghita este " om harnic si sarguitor"care "se aprinde pentru orice lucru de nimic";Lica intelege ca eroul are multa ura in suflet si ca este "om cu minte"

indirecta : faptele, relatia cu celelalte personaje, motivatiile

Ghita: barbat puternic, plin de aspiratii, capabil sa-si asume responsabilitatea intregii familii; curajos; accepta regulile impuse de Lica si-i devine complice ;dornic de aventura, atras de bani, devine duplicitar;traieste uneori nostalgia vremurilor trecute; isi asuma autodispretul, oscileaza intre revolta si complicitate si in final devine lipsit de scrupule( cand se foloseste de Ana ca sa-l retina pe Lica la han ); relatia lui cu Ana dezvaluie criza de comunicare- la inceput cald, tandru, devine ursuz,gelos pana la crima; relatia cu Lica evidentiaza evolutia, transformarea

Ghita este un personaj enigmatic si controversat, indecis si labil, duplicitar, cu un destin tragic. A provocat soarta si a fost invins, confirmand premonitia soacrei sale.

" Lica (era) un om trecut de treizeci si sase de ani, inalt, uscativ si supt la fata, cu mustata lunga, cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese si impreunate la mijloc. Lica era porcar; insa dintre cei ce poarta camasa subtire si alba cu floricele, pieptar cu bumbi de argint si bici de carmajin, cu codirisca de os impodobita cu flori taiate si cu ghintulete de aur.

El isi opri calul inaintea carciumei, arunca o privire la Ana, apoi alta la batrana, care sedea pe laita de langa masa cea din umbra cerdacului, trase cu ochii o raita prin prejur, apoi intreba unde-i carciumarul.

Noi suntem, raspunse batrana, ridicandu-se.

Stiu, grai Lica, dar cred ca vor fi si oameni pe aici.Eu intreb de carciumarul; cu el vreau sa vorbesc.

Lica le zise aceste asa, ca orisicine sa poata intelege ca are graba si ca nu vrea sa mai lungeasca vorba; batrana pleca dar fara intarziere sa caute pe Ghita, iar Ana ramase privind ca un copil uimit la calaretul ce statea ca un stalp de piatra inaintea ei.

Daca Lica ar fi fost alt om, el n-ar fi statut asa cu privirea pierduta in vant, ci s-ar fi bucurat de vederea femeii frumoase, care-l privea oarecum pierduta si speriata de barbatia infatisarii lui."

Comenteaza fragmentul de mai sus, tinand cont de urmatoarele indrumari:

Comenteaza afirmatia subliniata ( nu e un simplu porcar, e samadaul,e o fire mandra )

Identifica o trasatura de caracter care se poate deduce din raspunsul batranei (naivitate; crede ca are un cuvant de spus in lumea barbatilor )

Arata care este sensul cuvintelor lui Lica: ".vor fi si oameni pe aici"( barbat care se lasa condus de femei)

Descrie impresia pe care o produce Anei aparitia lui Lica ( surpriza, admiratie, dublate de nevinovatie )

Desprinde, din comportamentul lui Lica, o trasatura importanta a firii sale ( autoritar, deprins a porunci )

Realizeaza un text care sa releve in ce consta si ce semnificatie are deznodamantul nuvelei Moara cu noroc , urmarind:

destinul fiecarui personaj in parte

semnificatia momentului ales ( sarbatoarea Pastelui )

semnificatia destinelor ( " vinovatiile" personajelor lui Slavici si incercarea unora dintre ele de a se "mantui"-cazul lui Ghita )

sensurile tragicului

" Lica (era) un om trecut de treizeci si sase de ani, inalt, uscativ si supt la fata, cu mustata lunga, cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese si impreunate la mijloc. Lica era porcar; insa dintre cei ce poarta camasa subtire si alba cu floricele, pieptar cu bumbi de argint si bici de carmajin, cu codirisca de os impodobita cu flori taiate si cu ghintulete de aur.

El isi opri calul inaintea carciumei, arunca o privire la Ana, apoi alta la batrana, care sedea pe laita de langa masa cea din umbra cerdacului, trase cu ochii o raita prin prejur, apoi intreba unde-i carciumarul.

Noi suntem, raspunse batrana, ridicandu-se.

Stiu, grai Lica, dar cred ca vor fi si oameni pe aici.Eu intreb de carciumarul; cu el vreau sa vorbesc.

Lica le zise aceste asa, ca orisicine sa poata intelege ca are graba si ca nu vrea sa mai lungeasca vorba; batrana pleca dar fara intarziere sa caute pe Ghita, iar Ana ramase privind ca un copil uimit la calaretul ce statea ca un stalp de piatra inaintea ei.

Daca Lica ar fi fost alt om, el n-ar fi statut asa cu privirea pierduta in vant, ci s-ar fi bucurat de vederea femeii frumoase, care-l privea oarecum pierduta si speriata de barbatia infatisarii lui."

" Lica (era) un om trecut de treizeci si sase de ani, inalt, uscativ si supt la fata, cu mustata lunga, cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese si impreunate la mijloc. Lica era porcar; insa dintre cei ce poarta camasa subtire si alba cu floricele, pieptar cu bumbi de argint si bici de carmajin, cu codirisca de os impodobita cu flori taiate si cu ghintulete de aur.

El isi opri calul inaintea carciumei, arunca o privire la Ana, apoi alta la batrana, care sedea pe laita de langa masa cea din umbra cerdacului, trase cu ochii o raita prin prejur, apoi intreba unde-i carciumarul.

Noi suntem, raspunse batrana, ridicandu-se.

Stiu, grai Lica, dar cred ca vor fi si oameni pe aici.Eu intreb de carciumarul; cu el vreau sa vorbesc.

Lica le zise aceste asa, ca orisicine sa poata intelege ca are graba si ca nu vrea sa mai lungeasca vorba; batrana pleca dar fara intarziere sa caute pe Ghita, iar Ana ramase privind ca un copil uimit la calaretul ce statea ca un stalp de piatra inaintea ei.

Daca Lica ar fi fost alt om, el n-ar fi statut asa cu privirea pierduta in vant, ci s-ar fi bucurat de vederea femeii frumoase, care-l privea oarecum pierduta si speriata de barbatia infatisarii lui."

" Lica (era) un om trecut de treizeci si sase de ani, inalt, uscativ si supt la fata, cu mustata lunga, cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese si impreunate la mijloc. Lica era porcar; insa dintre cei ce poarta camasa subtire si alba cu floricele, pieptar cu bumbi de argint si bici de carmajin, cu codirisca de os impodobita cu flori taiate si cu ghintulete de aur.

El isi opri calul inaintea carciumei, arunca o privire la Ana, apoi alta la batrana, care sedea pe laita de langa masa cea din umbra cerdacului, trase cu ochii o raita prin prejur, apoi intreba unde-i carciumarul.

Noi suntem, raspunse batrana, ridicandu-se.

Stiu, grai Lica, dar cred ca vor fi si oameni pe aici.Eu intreb de carciumarul; cu el vreau sa vorbesc.

Lica le zise aceste asa, ca orisicine sa poata intelege ca are graba si ca nu vrea sa mai lungeasca vorba; batrana pleca dar fara intarziere sa caute pe Ghita, iar Ana ramase privind ca un copil uimit la calaretul ce statea ca un stalp de piatra inaintea ei.

Daca Lica ar fi fost alt om, el n-ar fi statut asa cu privirea pierduta in vant, ci s-ar fi bucurat de vederea femeii frumoase, care-l privea oarecum pierduta si speriata de barbatia infatisarii lui."

Nuvela fantastica

fantastic= categorie estetica reflectand metamorfozarea realitatii prin intoarcerea la mit si legenda si prin depasirea coordonatelor spatio - temporale.

nuvela fantastica =nuvela in care personajele evolueaza, de regula, in doua planuri narative, real -ireal, folosind tehnica insertiei

Trasaturi:- situatii fantastice care iau nastere prin "alterarea" cu buna stiinta a rationalitatii, a semnificatiilor si a temporalitatii. Incalcarea se realizeaza prin interferenta supranaturalului cu naturalul, prin invazia sacrului in profan, prin introducerea "misterului" in mecanismul cotidian al vietii, prin intruziunea imposibilului, a inadmisibilului, a absurdului, care fisureaza "ordinea" existenta." Alterarea" rationalitatii duce, prin eliminarea explicatiilor de natura cauzala, la construirea unei lumi care actioneaza dupa principii diferite de cele reale. Prin "adormirea" ratiunii se naste o cauzalitate misterioasa, care sfideaza legile universale. Schimbarea semnificatiilor, prin introducerea "anormalului" si a inexplicabilului, care suspenda logica, are ca efect senzatia de mister, chiar confuzia .La nivelul temporalitatii, fantasticul introduce o noua dimensiune a duratei, o alta cronologie a evenimentelor, un alt ritm in succesiunea momentelor, toate realizandu-se prin inghetarea, incetinirea, accelerarea sau inversarea timpului.

Teme: posibilitatea ipotetica de a parcurge timpul in mai multe directii, ceea ce da nastere la situatii ilogice, la paradoxuri temporale, revenirea intr-un alt prezent; o diversitate de "istorii", imposibil fiind sa intelegi care e cea reala/adevarata; ispita demonicului (La hanul lui Manjoala), initierea prin iesirea din timpul profan (La tiganci ), transcenderea lumii reale prin vis, aventura cunoasterii prin dedublare si regresiunea in timp (Sarmanul Dionis ).

La tiganci

- publicata in romaneste in revista Secolul XX in1967

tema: initierea prin iesirea din timpul profan a personajului principal Gavrilescu ( iesirea coincide cu amnezia)

particularitati: -alternanta planurilor narative real / ireal intr-o constructie cu 8 episoade: incipitul( in tramvai ) plan real; II-III: la tiganci, cele trei femei -ireal; IV: la tiganci, visul - ireal; V: in tramvai si la d-na Voitinovici;VI: acasa; VII: pe drum,in birja- plan real; VIII ( final ) :la tiganci- plan ireal

coordonatele spatio-temporale fantastice le dubleaza pe cele reale, obiective( actiunea e plasata intr-un Bucuresti al inceputului de secol XX in care se afla spatiul sacru-bordeiul tigancilor, care trezeste senzatia de labirint si marcheaza declansarea anamnezei )((anamneza= recuperarea memoriei afective ));timpul sacru este reversibil, permite retrairea unor clipe din trecut( iubirea pt. Hildegard) ;coordonata temporala devine sacra prin anularea ireversibilitatii, restaurarea unui timp mitic primordial, mereu repetabil.

marci ale initierii ( hierofanii ): simboluri mitice , care explica trecerea personajului din profan in sacru ( baba =Caron; cafeaua =ritual de initiere in spatiul sacru; fetele= origine diferita= Parcele sau ielele; Hildegard= auto-ritatea spirituala a locului, mijlocitoarea trecerii dincolo; birjarul =preia rolul babei; bordeiul = sugestia labirintului; ceasul =sta la ora trei pt. ca timpul mitic nu curge la fel; cifra trei : ceasul, plata, fetele -sugerand circuitul existential complet ); ritualul: licoarea luciditatii, a trezirii la existenta sacra, cafeaua si banii =prima treapta in initiere; ghicitul (" Dar sa vedem daca ai sa ne ghicesti")=joc al ultimei sanse, proba a initierii; ratacirea prin labirint= Purgatoriul dantesc.

Finalul deschis, conotativ -visul inseamna depasirea esecului existential si un inceput nou.

Incipitul apartine realului, profanului ( discutia din tramvai despre intamplarile din Arabia si colonelul Lawrence)

Eroul, plecand din lumea obisnuita, dupa popasul la tiganci, nu i se mai poate adapta acesteia, si se indreapta spre metarealitate , acolo unde nu se simte respins; plecarea din final, cu Hildegard, poate fi trecerea facuta in vis ( "Toti visam, spuse ea. Asa incepe.Ca intr-un vis.") sau moartea eroului.

Redacteaza un eseu structurat despre specificul fantasticului intr-o nuvela studiata.

Vei avea in vedere:

- explicarea conceptului de fantastic

prezentarea subiectului nuvelei alese pentru a face aplicatia ceruta

descrierea modului specific in care se impletesc, pe parcursul textului, planul real si cel fantastic

evidentierea semnificatiei intamplarilor prin care trece eroul/ trec eroii nuvelei

integrarea, in cuprinsul eseului, a cel putin patru dintre urmatoarele concepte operationale: cititor, compozitie, constructia subiectului, curent literar, episod, incipit, narator, perspectiva narativa, relatii temporale si spatiale, romantism, secventa narativa, tema.

( 1.conceptul: categ.estetica legata de notiuni precum himeric, ireal, straniu, descrisa in general, ca pendulare intre real si imaginar .)( secventa narativa-modalitatea de structurare a unui text epic in functie de mesajul transmis si de tipologia acestuia; episodul-actiune secundara intr-un text narativ, strans legata de constructia acestuia, precum si de actiunea propriu-zisa )

Redacteaza un eseu structurat, de 2-3 pagini, despre proza fantastica. Vei avea in vedere:

prezentarea a 2 trasaturi pe care le consideri distinctive pt. proza fantastica

indicarea a 2 texte studiate/ citite care consideri ca se incadreaza in acest tip de proza

precizarea a 2 motive pt. care iti place sa citesti proza fantastica

precizarea a 2 motive pt. care nu-ti place sa citesti acest tip de proza

interpretarea optiunii pentru fantastic ca mod de construire a universului fictional

( 2 trasaturi: insertia supranaturalului in ordinea naturala a vietii, a misterului in cotidian, insertia sacrului in profan, atmosfera incarcata de mister, suspans, incertitudine; expresie a exoticului; personaje stranii,; simbolistica;

interpretarea; lit. fant. reflecta nevoia de a pune sub semnul intrebarii conceptia omului modern privitoare la limitele realitatii , este problematizanta, ambigua, are un caracter deschis )

Argumenteaza intr-o compunere de 2-3 pagini ca motivul central al nuvelei La tiganci de M. Eliade este "mitul labirintului", avand in vedere urmatoarele aspecte:

structura nuvelei ( alternanta planurilor real/ireal

aventura traita de Gavrilescu o data cu intrarea in gradina tigancilor ( prezentarea evenimentelor )

plecarea de la tiganci si incercarea de se reintegra realului

semnificatia aventurii: imaginea coridoarelor in care G. Se rataceste; suferinta lui ca mijloc de initiere, esuata insa; ideea neputintei de a se intoarce, exprimata simbolic, dar si in plan real