Portofoliu

-Mihai Eminescu-

Tabel cronologic

-La 15 ianuarie,s-a nascut la Botosani Mihai,al

saptelea copil al sotilor Gheorghe si Raluca

Eminovici.Desi nascut la Botosani,viitorul poet

si-a petrecut copilaria la Ipotesti.

-Frecventeaza clasele a III- a si a IV- a

la National Hauptschule  din Cernauti.

-Elev la  Ober -Gymnasium din Cernauti,il are

ca profesor de limba romana pe Aron Pumnul.

- Insoteste trupa Tardini-Vladicescu ca sufleor.In

octombrie este angajat ca practicant la tribunalul

din Botosani si apoi ocupa postul de copist la

Comitetul permanent judetean.

-Un grup de elevi de la National Hauptschule

editeaza brosura :  Lacramioarele invataceilor

gimnazisti la moartea preaiubitului lor profesor

Aron Pumnul ,unde este inclusa si poezia  La

moartea lui Aron Pumnul ,semnata :M.Eminovici,

privatist.Publica in revista  Familia  din Pesta

poezia  De-as avea. ,semnata cu numele

M.Eminescu,schimbarea numelui datorandu-se lui

Iosif Vulcan,directorul revistei.

Devine membru al societatii literare  Orientul .Se

inscrie la Facultatea de filozofie ca student

auditor.Il cunoaste pe Ioan Slavici si devine membru

al societatii studentesti  Romania juna .

- Incepe colaborarea la revista  Convorbiri

Literare  din Iasi prin poezia  Venere si

Madona ,urmata de Epigonii , ambele trimise din

Viena.

- O cunoaste pe Veronica Micle.Participa la

sedintele  Junimii ,ai carei membrii il ajuta sa plece

la Berlin si sa se inscrie la Universitate.

- In paralel cu audierea cursurilor universitare,

activeaza in cadrul Consulatului roman de la Berlin.

- Este numit director al Bibliotecii centrale din Iasi.

- In paralel cu activitatea de bibliotecar,

functioneaza si ca profesor suplinitor la Institutul

Academic din Iasi.Este numit revizor scolar al

Judetelor Iasi si Vaslui.

- Ramas fara mijloace de existenta, accepta functia

de redactor pentru partea neoficiala si corector la

ziarul local  Curieerul de Iasi .

- Se inbolnaveste si este internat in sanatoriul

doctorului Sutu din Bucuresti si apoi in sanatoriul

Ober Dogling de langa Viena.

- In noaptea de 15 iunie,ora 3,poetul moare in

sanatoriul doctorului Sutu.Inmormantarea a avut

loc la cimitirul Bellu,in ziua de 17 iunie.

Opera literara

Mihai Eminescu este simbolul continuitatii culturii si literaturii romane in ceea ce a realizat ea pana la Eminescu, deschizand, prin modernitatea totala a gandirii si a creatiei sale, drumul spre si mai depline impliniri.

A debutat in literatura cu poezia  La mormantul lui Aron Pumnul , dedicata profesorului sau de limba romana de la Cernauti. Poeziile sale au o tematica vasta :inspirata din istoria nationala ( Scrisoarea III , Decebal ), folclorul romanesc ( Calin-File din poveste ),evocand natura sau copilaria (Povestea codrului ,  La mijloc de codru des ,  O,ramai ,   Fiind baiet, paduri cutreie-ram.   Copii eram noi amandoi ).Dragostea de tara si dorul de meleagurile copilariei se remarca in poezii precum :  Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie ,  La Bucovina .O reunire a acestor teme o constituie poemul  Luceafarul , capodopera a poeziei romanesti.

Poetul a scris si proza :basme( Fat-Frumos din lacrima ,   Fata in gradina de aur ),nuvele( Sarmanul Dionis ), schite( La aniversara )si un roman neterminat ( Geniu pustiu ), drame sub forma de proiecte( Decebal ,   Alexandru Lapusneanu  ,  Grue Sanger ,  Bogdan Dragos ).

Cultiva aproape toate speciile genului liric :idila-pastorala (Dorinta ,   Lacul ,  Sara pe deal ) ;egloga-idila cu dialog ( Povestea teiului ,   Floare albastra ) ;satira( Junii corupti ,   Criticilor mei , Scrisorile ,   Epigonii ) ;epistola ( Scrisorile ) ;meditatia( Imparat si proletar ,  La steaua , Mortua est ) ;elegia( Revedere ,  Melancolie , O,mama. ) ;

Sonetul( Trecut-au anii. ,  Venetia ,  Coborarea apelor  ) ;alte poezii cu forma fixa-glosa( Glossa ),gazelul( Gazel ,motto la  Calin-file din poveste );oda( Ce-ti doresc eu tie,dulce Romanie ! ,  Oda-in metru antic ); poemul( Luceafarul ,   Memento morii ,  Strigoii ) ;doina ( Doina ,   Ce te legeni. ) ;poezia gnomica( Cu mane zilele-ti adaogi ,   Glossa ) ; epigrama,nuvela,romanul-din genul epic ;drama-genul dramatic.

In calitate de ziarist poetul a scris peste 3000 de articole din viata contemporana a Romaniei,precum si unele traduceri din literatura,filozofie,fizica etc.

Mihai Eminescu a contribuit la dezvoltarea si modernizarea poeziei si a prozei romanesti,el fiind inauguratorul nuvelei fantastice pe care aveau sa o continue cu stalucire Mircea Eliade,Vasile Voiculescu,Cezar Petrescu si altii.

Fiind baiet,paduri cutreieram

Mihai Eminescu isi aminteste cu bucurie de clipele fericite ale copilariei, petrecute la Ipotesti.Deseori se plimba prin imprejurimile satului,pe potecile padurii,pe malul lacului sau urca spre stana.

Inca de atunci, in sufletul poetului s-a dezvoltat un adanc sentiment de dragoste pentru frumusetile naturii.

Legatura dintre poet si padure este perceputa chiar din titlul textului poetic.Autorul isi exprima astfel sentimentele de admiratie si de dragoste.

Ii placea sa cutreiere singur codrul si sa paseasca in acel taram de liniste si de visare.El statea culcat langa izvor si se lasa invaluit de glasul vrajit al padurii.Ii placea sa asculte susurul apei,sa se lase mangaiat de freamatul lin al frunzelor,sa respire mireasma adormitoare a florilor de tei.

 Un freamaat lin trecea din ram in ram

Si un miros venea adormitor.

Astfel ades eu nopti intregi am mas,

Bland inganat de-al valurilor glas. 

Auzea cantecul tainic al buciumului,sunand cu duiosie tot mai aproape.In acest spatiu incarcat de poezie,se lasa cuprins de visare,auzind parca cetele de cerbi purtandu-si pasii spre izvor.

In ceas de noapte aparitia lunii preschimba pesajul intr-o lume de basm,incarcata de o stralucire feerica.Totul se transforma:razele lunii tes un val de argintie ceata cu care imbraca pamantul si intind peste ape vapaie de lumina,iar pe cer sclipesc stelele.

 Rasare luna-mi bate drept in fata,

Un rai din basme vad printre pleoape,

Pe campi un val de argintie ceata,

Sclipiri pe cer,vapaie preste ape,

Un bucim canta tainic cu dulceata,

Sunand din ce in ce tot mai aproape. 

Aparitia tinerei craiese,de o frumusete nepamanteana intregeste imaginea de vis.

 Si ah,era atata de frumoasa,

Cum numa-n vis o data-n viata ta

Un inger bland cu fata radioasa,

Venind din cer se poate arata ; 

Realitatea reprezinta izvorul de inspiratie al acestei opere literare.Scriitorul nu copie realitatea,ci o recreeaza,o trece prin propria sa sensibilitate,potrivit talentului si capacitatii sale.Poezia este o impletire de imagini vizuale( Pe campi un val de argintie ceata ),imagini auditive( Un freamat lin trecea din ram in ram )si imagini olfactive( Si un miros venea adormitor ).

Mihai Eminescu ne lasa o imagine feerica a unei naturi care ii uimeste si ii incanta pe cititori.

Poezia reprezinta un cald omagiu dedicat naturii si care evidentiaza romantismul poetului.

Citate critice

Istorici si critici romani

 Eminescu este un om al timpului modern,cultura lui individuala sta la nivelul culturii europene de astazi.Cu deosebita lui staruinta de a ceti,de a studia,de a cunoaste,el isi inzestra fara preget memoria cu operele insemnate din literatura antica si moderna.

Acesta a fost Eminescu,aceasta este opera lui.Pe cat se poate omeneste prevedea,literatura poetica romana va incepe secolul al 20-lea sub auspiciile geniului lui,si forma limbei nationale,care si-a gasit in poetul Eminescu cea mai frumoasa infaptuire pana astazi,va fi punctul de plecare pentru toata dezvoltarea viitoare a vestmantului cugetarii romanesti. 

(Titu Maiorescu :Eminescu si poeziile lui)

 E unul care canta mai dulce decat mine ?

Cu-atat mai bine tarii,si lui cu-atat mai bine,

Apuce inainte s-ajunga cat mai sus,

La rasaritu-i falnic se-nchina-al meu apus. 

(V.Alecsandri :Unor critici)

 Eminescu era bun,bland,iubitor ;fondul prim al caracterului sau a fost mai curand optimismul si idealismul, decat pesimismul. Acel care va patrunde si va simti adanc creatiunea poetului,va pricepe totodata cata dreptate avem. 

(C.Dobrogeanu-Gherea :Studii critice II)

 Acest Eminescu a suferit de multe,a suferit si de foame. Da,dar nu s-a incovoiat niciodata ;era un om dintr-o bucata,si nu dindr-una care se gaseste pe toate cararile.

Generatii intregi or sa suie cu pompa dealul care duce la Serban Voda, dupa ce vor fi umplut cu nimicul lor o vreme,si o bucata din care sa scoti un alt Eminescu nu se va mai gasi poate. 

(I.L.Caragiale :In Nirvara)

 Considerand ca cei mai mari poeti ai lumii se disting prin varietatea armoniei-si in fruntea tuturora punem pe Goethe -nu putem sa nu vedem in Eminescu un mare poet,nu numai national,dar si universal. 

(Mihail Dragomirescu :Eminescu-poet universal)

Intre pozia lui Eminescu si limba romaneasca exista afinitati asa de stranse incat a icerca sa le desfacem una de alta inseamna aproape un sacrilegiu. 

(Elena Vacarescu :Intoarcere la Eminescu) 

 .Eminescu nu este numai un poet de geniu.Este ceva mai mult.El este cel dintai care a dat un stil sufletului romanesc (.),si romanul in care s-a facut fuziunea cea mai serioasa,fuziunea normala a sufletului daco-roman,cu cultura occidentala. 

(G.Ibraileanu :Mihai Eminescu-Studii si articole)

 Daca printr-un accident,din opera poetica a lui Eminescu ne-ar fi ramas un singur vers ca acesta :  Povesti si doine, ghicitori, eresuri ,figura poetului s-ar putea reconstitui. Versul reuseste sa evoce,poetic si muzical,printr-o simpla enumerare,toate substantele incantatoare ale aceste lumi. 

(Lucian Blaga :Elanul insulei-aforisme si cugetari)

 Eminescu e un mare poet.Nu exista pe lume decat poeti mari, nicidecum poeti mari nationali si poeti mari universali si cine e mare la el acasa e mare pretutindeni,fiindca pretutindeni sunt aceiasi oameni si toti plang si rad la fel. 

(G.Calinescu :La mormantul lui Eminescu)

 Se poate afirma, fara putinta de tagada,ca Eminescu a fost si in ordinea prozei literare un mestesugar tot atat de iscusit si de stralucitor ca si in ordinea poeziei. 

(Perpessicius :Eminesciana)

 Sa ne aducem primii aminte de Mihail Eminescu,cel mai ales intre toti scriitorii acestui neam,aparut pe neasteptate in literatura lanceda conventionala a epocii.In viata lui scurta a dus arta poeziei la inaltimi neintrecute pana astazi, imbogatind ritmul, rima si expresia artistica ;a dat cuvintelor simple valori noua si armonii surprinzatoare,sentimentelor adancime unica,viziunilor, orizont nemarginit. 

( M.Sadoveanu :Prefata la volomul M.Eminescu Poezii )

Istorici si critici straini

 Ah,duceti-va in Carpatii romani,ramaneti cateva zile singuri de vorba cu marile inspiratoare ale lui Eminescu :padurea verde si solemna si izvorul cristalin,ascultati glasul cavalului si sufletul taslangilor,studiati istoria plina de suferinte nemaiauzite si de eroisme legendare ale acestui popor latin la portile orientului, invatati sa cititi in muzica doinei,in pictura lui Grigorescu,in culorile discrete si armonioase ale covoarelor si tesaturilor populare si mai cu seama in tinuta de o tristete senina si resemnata,dar nobila si as zice eleganta a unor tarani batrani romani,tenacitatea senina,increzatoare si modesta a acestui popor, care,inradacinandu-se in pamantul stramosilor sai a putut sa reziste puhoiului atator invazii barbare fara sa se lase dus de vartej si desprins de pamantul lui :si atunci veti intelege poezia lui Eminescu,ce pare sa spuna si ea,ca provebul popular roman,ca Apa trece,pietrele raman ! 

(Ramiro Ortiz :Eminescu,poetul roman al padurii si izvoarelor)

 Poet universal,Eminescu a fost expresia sufletului lumii, chinuit de problemele eterne a caror dezlegare e cautata zadarnic. Dar a mai fost,mai ales,si interpretul sufletului milenar al neamului sau si expresia cea mai inalta si mai pura a spiritului romanesc. 

(Gino Lupi :Mihai Eminescu)

Daca romanii recunosc in Eminescu pe cel mai mare poet al lor e pentru ca Eminescu a stiut sa exprime in mod remarcabil sufletul tarii sale,traducand cu fidelitate aspiratiile sau visurile compatriotilor sai.Sinteza peronala,poezia lui e la fel sinteza a ceea ce s-ar putea numi spiritualitatea romaneasca. 

(Alain Guillermou :Geneza interioara a poeziilor lui Eminescu)

Peste varfuri

In aceasta poezie autorul reuseste sa contureze in numai trei catrene o impresionanta imagine a naturii in linistea noptii.

In prima strofa se contureaza un spatiu drag eului liric,sugerat discret prin imaginea vizuala a varfurilor arborilor peste care aluneca astrul nocturn.Motivul poetic al lunii sporeste farmecul unor imagini vizuale si intreaga natura este insufletita prin aceasta prezenta diafana.In versul al doilea si in cel de-al patrulea freamatul usor al codrului se armonizeaza cu sunetul duios al unui corn.

Repetitiile primelor versuri,din strofa a doua largesc spatiul poetic si micsoreaza intensitatea sonora a melodiei cornului.

 Mai departe,mai departe/Mai incet,tot mai incet. 

Eminescu foloseste enumeratia si inversiunea.Virgula accentueaza pauza si subliniaza impresia de marire a dimensiunilor spatiului si de indepartare a sunetului cornului.Ultimele doua versuri implica eul liric care este coplesit de un sentiment neobisnuit( dor de moarte ).Acest sentiment este specific neamului romanesc si este intalnit atat in balada populara  Miorita cat si in alte versuri eminesciene,prin el fiind evidentiata aspiratia umana a sufletului si trupului de a se reintegra in natura.

Strofa a treia intrduce o idee de neinteles in ceea ce priveste modul de adresare al interogatiilor poetice,prin care se exprima un regret pentru timpul trecut,pentru tineretea si iubirea de altadata.

Poetul apeleaza la elementele naturii. Codrul freamata sub adierea lina a vantului.Ramurile ocrotesc sunetele armonioase ale cornului.

Autorul defineste elementele unui tablou misterios in care se intalnesc atat imagini vizuale( Peste varfuri trece luna )cat si imagini auditive( Melancolic cornul suna ).

La Eminescu cuvintele dobandesc nuante deosebite,uneori neasteptate pentru a sugera armonia si duiosia sunetelor( dulce corn ).

Poezia impresioneaza prin frumusetea versurilor si respecta ideea poetica a autorului.

Teme si motive in opera eminesciana

Mihai Eminescu valorifica in opera sa stiinta,filozofia,ritmul istoric al veacului,intelepciunea anticilor.

El abordeaza teme universale:timpul(considerat motivul general al operei sale) ;cosmicul-infinitul,geneze ori prabusiri cosmice,luna,soarele,stelele, luceferii,cerul,zborul intergalactic,haosul,muzica sferelor;conditia creatorului de geniu-( Scrisoarea I ,  Luceafarul ,  Numai poetul. ,  Imparat si proletar ,   Scrisoarea III  );istoria-cu ideea de patrie-( Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie !),panorama a desertaciunilor  ( Memento mori), mister al etnogenezei( Decebal ,   Strigoii ),meditatia patriotica( Scrisoarea III ), inechitatea sociala( Imparat si proletar );solitudinea( Glossa ,  Oda-in metru antic,  Luceafarul ) ;natura vazuta ca :personaj mitic (Revedere ), realitate metafizica( Mai am un singur dor ), cadru fizic-paradis terestru ( Dorinta ,  Lacul ,  Sara pe deal ) ;dragostea-chemare a absolutului,cu visul de dragoste, dorul( Dorinta ,  Floare albastra ,  Calin ),dezamagirea, neimplinirea,melancalia(Te duci ,  De cate ori iubito ,  Pe langa plopii fara sot ),femeie-inger-femeie-demon( Inger si demon ),misoginismul( Srisoarea IV ,  Scrisoarea V ,   Antropomorfism ).

Conceptia lui Mihai Eminescu despre poezia si misiunea poetului se evidentiaza cu ajutorul acestor teme si motive in intreaga sa opera.