Expune constructia subiectului unui roman de Marin Preda

Expune constructia subiectului unui roman de Marin Preda prin referire la: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale

Romanul "Morometii" creeaza in maniera realist-obiectiva universul specific al satului romanesc din Campia Dunarii, aflat la rascrucea istoriei. Prin aceasta opera Marin Preda analizeaza probleme legate de mica proprietate taraneasca in raport cu relatiile capitaliste si socialiste. In aceeasi masura este urmarita si evolutia valorilor patriarhale in satul romanesc.

Romanul incepe simbolic cu asezarea actiunii sub semnul unui timp ingaduitor, tolerant. In ceea ce priveste spatiul intamplarilor, acesta este "campia Dunarii". Finalul primului volum arata ca "timpul nu mai avea rabdare", deci se poate vorbi despre o structura circulara. Dupa cum se observa, coordonatele temporale si spatiale sunt fixate inca din incipitul romanului. Naratorul foloseste timpul trecut, deci se refera la evenimente deja consumate. Timpul si spatiul sunt in textul narativ repere cu valoare sugestiva. Timpul fixeaza perioada in care se desfasoara actiunea. Spatiul, deci locul intamplarilor, are valoare simbolica, sugerand conditia sociala a personajelor.

Subiectul primului volum este structurat pe trei cercuri concentrice. Primul il reprezinta familia. Al doilea nivel se contureaza la fieraria lui Iocan, unde o parte din barbatii satului fac politica pe marginea articolelor de ziar. Cel de-al treilea cerc se contureaza in scena-cheie a secerisului, in care este prezentata intreaga comunitate rurala.

Actiunea, totalitatea intamplarilor din acest text, este prezentata in doua volume. Actiunea volumului I este cuprinsa in trei mari secvente epice.

Cea dintai incepe intr-o sambata seara si continua pana in dupa-amiaza zilei urmatoare. Populatia din Silistea-Gumesti este animata de aspecte ca dragostea (Polina-Birica), foamea achizitiva de avere (Tudor Balosu si fiul sau, Victor), boala (Vasile Botoghina, taran suferind de ftizie, pus pe neasteptate in fata destinului ireversibil), razvratirea (Tugurlan), spiritul distructiv (Guica, sora lui Ilie Moromete) etc.

A doua mare secventa epica surprinde satul in febra secerisului. Oamenii treiera si macina indata spre a gusta din painea noii recolte.

Ultima secventa infatiseaza conflictul direct dintre Ilie Moromete si fiii sai. Conflictul este elementul esential care determina si actiunile din aceasta opera literara. Atunci cand conflictul se manifesta intre personaje avand interese diferite, poarta numele de conflict exterior, cum este cazul in acest roman: spre deosebire de feciorii sai cei mari, Moromete tine la unitatea familiei. Un alt conflict este cel social, dintre tarani si clasa politica a comunistilor. Acesta din urma este prezentat in cel de-al doilea volum.

Personajul central, Ilie Moromete, locuitor al satului Silistea-Gumesti    este un taran traditionalist care are doua loturi de pamant. Unul este al sau, iar celalalt ii apartine Catrinei, cea de-a doua sotie a sa. El are forta de munca asigurata de familie, adica de Achim, Nila si Paraschiv, feciori din prima casatorie, si de Tita, Ilinca si Niculae, copiii sai si ai Catrinei. Pentru munca are cai, iar hrana si imbracamintea familiei sunt asigurate de cresterea unor oi.

Unitatea familiei Moromete este macinata de un triplu conflict.

Unul consta in dezacordul dintre tata si fiii din prima casatorie. Acestia au impresia ca tatal lor economiseste banii obtinuti din cultivarea loturilor pentru a face zestre Ilincai si Titei si pentru a-l da la scoala pe Niculae. Parerea celor trei frati este intretinuta cu rea vointa de Guica, sora lui Moromete, care spera de fapt sa fie ingrijita de cei trei baieti. In cele din urma, ei fug la Bucuresti cu oile si caii familiei. Familia intra intr-un grav declin financiar.

In volumul al doilea, naratorul arata ca Moromete reuseste sa restabileasca echilibrul financiar al familiei vanzand cereale la munte. El pleaca la Bucuresti dupa feciori, dar visul lui de a-si vedea familia reunita esueaza pentru ca baietii refuza sa se intoarca. Dupa un timp, Nila moare pe front, iar Paraschiv sfarseste tragic, imbolnavindu-se de tuberculoza. Achim reuseste sa-si deschida un magazin alimentar, care mai tarziu trece in proprietatea statului.

Nici Niculae Moromete nu ramane alaturi de familie. Dupa cum se arata tot in volumul al doilea, el nu reuseste sa ajunga invatator dupa cum dorea, ci intra intr-o scoala de partid, devenind activist.

Al doilea conflict, prezentat mai amplu in al doilea volum, este cel dintre Ilie si Catrina. Moromete nu reuseste nici macar sa-si petreaca batranetea alaturi de sotia sa. Suparata ca Ilie a vrut sa-si aduca baietii de la Bucuresti si pentru ca nu a trecut casa si o parte din pamant pe numele ei, Catrina se muta la fiica ei din prima casatorie.

Al treilea conflict de familie este desfasurat in volumul intai. Cei implicati sunt Moromete si sora sa , Maria, poreclita Guica. Ea ar fi vrut ca fratele ei sa nu se recasatoreasca si sa o tina in casa. Moromete insa i-a construit un bordei departe de casa lui, fapt care a atras ura mistuitoare a Mariei. Ea este autoarea morala a plecarii baietilor celor mari. Guica moare uitata de nepoti si de fratele ei, care nici nu participa la inmormantare.

Volumul al doilea, format din cinci parti, prezinta destramarea satului traditional si evolutia atat a personajelor vechi, cat si a unora noi pana in deceniul al saselea din secolul trecut. Scriitorul urmareste viata dramatica a satului in doua momente istorice succesive: Reforma agrara din 1945 si colectivizarea fortata a agriculturii din 1949. Evenimentele se succed rapid intr-o avalansa de imagini, fapte si oameni.

Nereusind sa faca fata intrigilor altor comunisti din sat, Niculae este destituit. In cele din urma devine inginer horticultor si se casatoreste cu Marioara lui Adam Fantana din Silistea, care devenise asistenta medicala.

Desi in cel de-al doilea volum accentul se deplaseaza de pe destinul Morometilor pe evolutia unei ideologii abuzive, Marin Preda da operei sale unitate. Liantul celor doua volume este problema pamantului.

Roman realist cu densitate epica si profunzime psihologica de exceptie, "Morometii" lui Marin Preda reprezinta o monografie artistica a satului romanesc ante- si post-belic, surprins la raspantia dintre doua oranduiri sociale.