Prezinta constructia subiectului ("actiune", "conflict", "relatii temporale si spatiale") intr-un basm cult studiat

Prezinta constructia subiectului ("actiune", "conflict", "relatii temporale si spatiale") intr-un basm cult studiat

"Harap-Alb" este o opera epica in proza, un basm cult original, publicat in "Convorbiri literare" in august 1877. Potrivit unei statistici din 1964, povestea a fost tradusa in nu mai putin de 26 de limbi.

Actiunea are specific folcloric, cu motive si eroi desprinsi parca din galeria truditorilor humulesteni. Ca si "Amintiri din copilarie", care, sub aparenta evolutiei lui Nica, evidentiaza devenirea "copilului universal", "Povestea lui Harap-Alb" il defineste pe tanarul taran in formare. Evolutia sa este prezentata prin motivul calatoriei. El va invata sa se descurce in viata, sa deosebeasca binele de rau, si sa se comporte adecvat in diferite situatii.

In timp ce proza populara fantastica se realizeaza preponderent prin naratiune, Creanga "topeste" povestirea in dialog, eliminand balastul epic. Astfel, actiunea este dinamizata, desi urmareste un tipar traditional,.

In ceea ce priveste conflictul dintre bine si rau specific basmului, I. Creanga ii antreneaza ca reprezentanti pe fiul craiului (flacaul fara experienta) si pe Span (personajul negativ al comunitatii satesti, omul lipsit de scrupule).

Basmul este structurat in sapte parti, rezultate prin repetarea de sase ori a formulei mediane "ca cuvantul din poveste/ inainte mult mai este". Subiectul este incadrat de formula initiala "Amu cica era odata" si de cea finala "Si a tinut veselia ani intregi.".

EXPOZITIUNEA il introduce pe cititorul-ascultator in atmosfera de basm a personajelor si a timpului mitic: "Amu, cica era odata.". Dupa cum se observa din incipit, timpul naratorului se plaseaza in prezent: "Amu".

Locul actiunii este de asemenea invaluit in mister - "intr-o tara". In acelasi context aflam ca acolo traia "un crai care avea trei feciori". Intr-o alta imparatie craiul avea un frate mai mare, a carui batranete era alinata de trei fiice.

INTRIGA este reprezentata de rugamintea lui Verde imparat catre fratele sau de a-i trimite pe cel mai viteaz fiu ca sa ii urmeze la tron. Dorind sa il ajute, craiul accepta.

DESFASURAREA ACTIUNII reprezinta urmarea episodului care constituie intriga. Pentru ca isi iubeste copiii, craiul nu ii lasa sa porneasca la drum fara a le verifica acestora puterile. El ii pune la incercare imbracandu-se intr-o piele de urs si iesindu-le pe neasteptate in cale.

Dintre toti, doar mezinul reuseste sa faca fata probei si isi continua drumul. Se dovedeste insa imprudent, acceptandu-l pe Span ca sluga. Pe drum, acesta il ademeneste pe print intr-o fantana. Prins acolo ca intr-o capcana, tanarul este nevoit sa jure ca din acel moment va accepta numele de Harap-Alb si ca il va servi pe Span ca sluga pana cand "va muri si iar va invia".

La curtea lui Verde imparat, Spanul incearca sa scape de Harap-Alb, dandu-i sarcini care ii pericliteaza viata: sa aduca "salati" din gradina unui urs feroce, pielea cu nestemate a unui cerb fabulos si pe fata imparatului Ros, cunoscuta pentru viclenia si puterile ei magice.

PUNCTUL CULMINANT al basmului este cuprins in episodul in care fata imparatului Ros, ajunsa la Verde imparat, le dezvaluie acestuia si printeselor identitatea lui Harap-Alb. In acelasi episod, Spanul se repede la fiul craiului si ii taie capul.

Fata imparatului Ros incearca prin mijloace magice sa-l readuca la viata pe cel pe care il iubea.

DEZNODAMANTUL este reprezentat de invierea printului si casatoria lui cu fata imparatului Ros.

Dincolo de nota umoristic-ironica a acestui basm cult, Ion Creanga ne prezinta gandirea, aspiratiile,eforturile si sacrificiile pe care le face taranul roman pentru a razbi cinstit in viata.