Viata si activitatea literara a lui

VASILE ALECSANDRI

CUprins

DATE MARCANTE IN VIATA POETULUI.pag. 3

OPERA..pag.7

PASTEL REPREZENTATIV PENTRU FIECARE ANOTIMPpag.8

COMENTARIUL UNUI PASTEL ALESpag.12

P.S.: Un proiect destul de sarac din cauza timpului redus de care am dispus, fiind implicat in diferite activitati extrascolare (Anul Blaga :X,    joi, 6-XI-2009, orele 17:30, eveniment sustinut la Liceul Teoretic "Grigore Tocilescu", Mizil)

Date marcante in viata poetului

• 1821- iulie Se naste la Bacau Vasile Alecsandri, fiul medelnicerului - devenit mai tarziu vornic - Vasile Alecsandri, din lasi, si al Elenei, fiica pitarului Dumitrache Cozoni, din Targu-Ocna.
• incepe sa invete carte acasa cu vreun dascal grec si calugarul Gherman Vida, care da lectii si altor copii, intre care si Mihail Kogalniceanu.
• 1828 - 1834 Internat la pensionul francez al lui Victor Cunim, unde i se preda trei limbi si discipline umanistice. Il are colegi pe Matei Millo, Mihail Kogalniceanu.
• 1834 august Capata primul rang de boierie, fiind facut comis.
• august Pleaca la studii, la Paris, sub ingrijirea lui Filip Furnaraki, impreuna cu Alexandru I. Cuza, Nicolae Docan, Panait Radu, I. Negulici.
• 1834 - 1835 la lectii cu profesorul Cotte, isi trece bacalaureatul "s lettres
• 1836 Se pregateste in laboratorul profesorului Gaultier de Claubry pentru a intra la medicina. Il indupleca pe tatal sau, venit la Paris, sa-i ingaduie sa urmeze dreptul.
• noiembrie - 14 aprilie 1837 inscris la Facultatea de Drept.
• 1837 - 1838 Paraseste dreptul spre a se prepara cu Bonin pentru bacalaureatul in stiinte, la care este respins. Isi completeaza studiile umanistice sub conducerea lui Cotte. Scrie prima poezie in limba franceza, La jeunne fille In anii petrecuti la Paris (1834 - 1839) il cunoaste pe Ion Ghica, Costache Negri si alti munteni si moldoveni.
• 1839 Primavara Porneste spre tara, vizitand Italia cu C. Negri si N. Docan. De la Viena vine pe Dunare la Galati.
• 1839 august 31 Este numit sef de masa la serviciul scutelnicilor si al pensiilor.
• ianuarie Mihail Kogalniceanu, Costache Negruzzi si Vasile Alecsandri fondeaza Dacia literara; in primul numar poetul publica Buchetiena de la Florenta.
• primavara Cunoaste pe Elena Negri la mosia Pribesti.
• mai (pana in februarie 1842) Alecsandri este numit director al teatrului romanesc si francez din Iasi.
• noiembrie 16 Se joaca piesa Farmazonul din Harlau.
• Publica in Le Glaneur moldo-valaque primele poezii in limba franceza : Le Causaque, La jeunne fille.
• iulie 2 Ridicat la rangul de spatar.
• februarie Moare Elena Alecsandri, mama poetului.
• februarie - martie Pleaca bolnav, insotit de doctorul Varnov, la Viena.
• Excursii in munti, primul contact cu poezia populara.
• Publica poezii in Calendarul pentru poporul romanesc, de Kogalniceanu, si in Albina lui Gh. Asachi.
• ianuarie Apare Propasirea, redactata de V. Alecsandri, M. Kogalniceanu, Panait Bals, si Ion Ghica, dar cu titlul impus de cenzura Foaie stiintifica si literara. Poetul publica proza si opt doine. Revista e suspendata in octombrie aceluiasi an.
• ianuarie 18 Se Joaca pieso lui Alecsandri Iorgu de la Sadagura.
• Intalnirile dintre munteni si moldoveni la mosia Manjina a lui C. Negri; unde il cunoaste pe N. Balcescu. Inceputul idilei cu Elena Negri.
• august Face o calatorie in Orient: Constantinopol, insula Prinkipo.
• ianuarie 28 Calatorie in Tara Romaneasca; intalnire cu membrii "Societatii literare".
• iunie Face a doua calatorie la Constantinopol;
• septembrie O intalneste pe Elena Negri la Trieste, se stabilesc la Venetia. Scrie seria poeziilor venetiene.
• ianuarie Boala Elenei Negri se agraveaza, pleaca la Neapole, apoi impreuna cu N. Balcescu, se stabilesc la Palermo. Scrie Piatra din casa.
• aprilie Pleaca spre tara. Elena Negri moare pe vapor, in apropiere de Constantinopole, si este inmormantata in cimitirul bisericii grecesti din Pera.
• mai Poetul soseste la Galati.
• iulie-august Face o cura la Balta Alba.
• 1848 februarie 3 Se joaca piesa lui Alecsandri, Nunta taraneasca.
• martie Are loc miscarea revolutionara din Moldova. Alecsandri scrisese Desteptarea Romaniei.
• aprilie Dupa esecul miscarii revolutionare se refugiaza la Brasov, unde redacteaza Protestatie in numele Moldovei, a omenirii sl a lui Dumnezeu si Printipiile noastre pentru reformarea patriei. Scrie Sentinela romana.
• iunie Alecsandri si alti revolutionari moldoveni se aduna la Cernauti in jurul familiei Hurmuzaki. Se pun bazele revistei Bucovina in care va publica si poetul.
• septembrie Alecsandri pleaca la Paris.
• octombrie 13 Admis membru al societatii "Societ orientale de France', recomandat de Billecocq si Vaillant; incepe propaganda pentru cauza Principatelor.
• 1849 aprilie Pleaca la Constantinopol. Este propus membru al comitetului revolutionar unic.

• iulie Se reintoarce la Paris. Scrie Romanii si poezia lor, publicata in Bucovina.

• decembrie Revine in tara.
• 1850 Numit arhivist al statului. Publica balade si se joaca Chirita in Iasi.
• 1851 aprilie-mai Face o calatorie in Franta, Germania si Anglia.
• Prima incercare de a scoate revista Romania literara.
• Publica Poezii poporale. Balade. Partea I, lasi.
• Apare Partea a II-a a Baladelor.
• Scrie primele poezii din ciclul Margaritarele. Publica la Paris volumul Doine si lacramioare. Apare traducerea lui I.E. Voiculescu : Les Doines, poesies moldaves de V. Alecsandri.
• aprilie-decembrie Face o calatorie in sudul Frantei, Africa si Spania. Petrece iarna la Paris. Scrie poezii exotice.
• iunie - iulie Pleaca in Anglia, Belgia si Germania.
• septembrie Se intoarce in tara, dupa moartea tatalui sau. Ii dezrobeste pe tiganii de la Mircesti.
• 1855 ianuarie Apare Romania literara. Poetul publica versuri si proza. Se publica la Paris traducerea in limba franceza a Baladelor, facuta de Alecsandri, cu o prefata de A. Ubicini.
• octombrie - decembrie Pleaca la Constantinopol, de acolo cu Baligot de Beyne in Crimeea. Scrie La Sevastopol.
• Scrie Hora Unirii. care se publica in Steaua Dunarii. Compune Insira-te Margarite.
• 1857 august Pleaca in Franta, bolnav.
• 1857 Se naste fiica sa, Maria.
• 1858 octombrie 25 Alecsandri numit secretor de stat.
• ianuarie 3 Candidat la domnie, renunta in favoarea lui C. Negri, apoi a lui Alexandru I. Cuza. Dupa Unire, numit ministru al afacerilor straine in Moldova.
• februarie-iunie Pleaca in misiuni diplomatice pentru recunoasterea Unirii, la imparatul Napoleon al III-lea, in Anglia si in Italia, urmareste desfasurarea razboiului de eliberare a Piemontului.
• octombrie-mai 1860 Ministru al afacerilor straine in Muntenia.
• Scrie piese de teatru, in care critica viata politica: Lipitorile Statului, Satul lui Cremene.
• 1861 - 1863 nai Pleaca in strainatate; inlocuieste pe fratele sau, Iancu la Agentia romana din Paris. Colaboreaza la Revista romana. Redacteaza Istoria misiilor mele politice. Publica Grammaire de la langue roumaine sub numele V. Mircesco, cu o prefata de A. Ubicini.
• 1863 vara Se stabileste la Mircesti, impreuna cu Paulina Lucasiewicz .
• Scrie numeroase "cantece comice'. Apare Doine si Lacramioare, editia a II-a.
• Colaboreaza la revista Foaia Societatii pentru literatura si cultura romana in Bucovina.
• decembrie Pleaca spre Paris; se opreste si este sarbatorit la Cernauti.
• Scrie comedii de moravuri.
• august Ales membru al Societatii Academice.
• septembrie Incepe sa publice in Convorbiri literare: Tanara creola, Stan Covrigarul.
• octombrie Pleaca la Paris pentru a-o conduce pe fiica sa, Maria, in pension particular.
• ianuarie Ales deputat de Roman, refuza mandatul.
• 1869 martie Ales din nou deputat.
• august Participa la sarbatorirea de la Putna, pentru care scrie Imnul lui Stefan cel Mare.
• Face o calatorie la Paris prin Viena si Elvetia. Incepe sa scrie legende, citeste la "Junimea' Dumbrava rosie.
• Face mai multe calatorii in Franta.
• Se Joaca la Iasi piesa Boieri si ciocoi; va fi tiparita in revista Convorbiri literare.
• 1876 Incepe publicarea la Coces a Operelor complete.
• Se casatoreste cu Paulina Lucasiewicz. Se intoarce definitiv in tara cu fiica sa Maria, casatorita in octombrie 1877 cu Dimitrie Catargi.
• august incepe razboiul Independentei. Compune poeziile din ciclul Ostasii nostri, care se publica in aprilie 1878.
• mai-iunie Participa la concursul de la Montpellier cu poezia Ginta latina; este premiat acolo si sarbatorit in tara.
• septembrie Se joaca la Bucuresti Despot-voda.
• 1880 incepe in Convorbiri literare schimbul de scrisori literare cu Ion Ghica.
• Scrie piese de teatru Sanziana si Pepelea, Sfredelul dracului.
• aprilie-iunie Face o calatorie in Proventa. Ii cunoaste pe Frdric Mistral si pe alti poeti; este premiat la concursul literar de la Forcalquier
• martie 22 Se joaca la Teatrul National din Bucuresti piesa Fantana Blanduziei.
• octombrie 14 Tine la Ateneu conferinta in folosul lui Eminescu, la care citeste din Fantana Blanduziei.
• octombrie-decembrie Scrie si se reprezinta piesa Ovidiu.
• noiembrie Ales senator, participa la lucrarile Senatului.
• Numit ministru plenipotentiar la Paris; in stranse relatii cu Ion Ghica, ministru la Londra.
• Atacat de critici. Titu Maiorescu scrie articolul Poeti si critici, in apararea poetului.
• Primele simptome ale bolii care ii va provoca moartea.
• Scrie poezia Unor critici.
• 1890 mai Se intoarce la Mircesti, bolnav.
• 1890 august 22 Moare in varsta de 69 de ani, bolnav de cancer la plamani si ficat. Este inmormantat in parcul casei de la Mircesti.

Opera

Alecsandri pleca lasand, in urma o uriasa truda, desfasurata timp de jumatate de secol, cu o rara darnicie si abnegatie.

'Si-acel rege-al poeziei, vesnic tanar si ferice,

Ce din frunze iti doineste, ce cu fluierul iti zice

Ce cu basmul povesteste - veselul Alecsandri,

Ce-nsorind margaritare pe a stelei blonda raza,

Acum scolii strabate, o minune luminoasa,

Acum rade printre lacrimi cand o canta pe Dridri. '(M. Eminescu)

Dupa cum el insusi recunostea, scria fara greutate, cu usurinta, inceputul fiind cel mai dificil. Odata pornita insa scriitura, ea putea, din punctul lui de vedere, sa continue oricat. Nu avea nimic din tulburare dramatica, deseori tragica a scrisului la romantici. "Scrisul este, pentru mentalitatea sa de fermier, spunea E. Simion o recolta pregatita devreme. Daca nu intervine ceva (timpul rau), recolta este, in general buna".

De aceea, Alecsandri pare sa nu fi avut o constiinta a scrisului, cel putin din punctul nostru de vedere, modern. Observa si N. Manolescu: ,,Acum un veac, criteriul poeticului e altul, nu prea diferit de al exprimarii uzuale, pe care se marginea s-o ornamenteze cu figuri de stil, dar n-o ataca in esenta". Si de aceea reactia critica moderna nu i-a fost prea favorabila lui Alecsandri.

Pentru a sugera dinamica exercitiului scriitoricesc la V. Alecsandri redam succint anii mai importanti ai acesteia:

1810 - debut in "Dacia literara' cu Buchetiera de la Florenta;

joaca adaptarea Farmazonul din Harlau;

1842 - scrie primele poezii in limba romana, sub influenta poeziei    populare;

i se reprezinta    Chirita in lasi; incepe seria 'cantecelelor comice';

ii apare la lasi o brosura cu culegeri de poezii populare;

la Paris apare, in traducerea sa, culegerea de poezii populare;

scrie Istoria misiilor mele diplomatice;

publica la lasi editia a doua a volumului Doine si lacramioare, imbogatite cu ciclul Margaritarile;

la lasi ii apare editia a doua din Poezii populare ale romanilor;

- incepe publicarea Pastelurilor

apar volumele I - VIII ale editiei "opere complete' (patru de teatru si trei de poezii);

in aceeasi serie apare volumul de Proza;

Balcanul si Carpatul inaugureaza ciclul Ostasii nostri;

volumul Ostasii nostri;

1879 - se joaca Despot - Voda;

apare ultimul volum din seria "opere complete' cu Legende

noua si Ostasii nostri; scrie feeria nationala Sanziana si Pepelea;

scrie Fantana Blanduziei.

PAstel reprezentativ pentru fiecare anotimp

Primavara

Dimineata

Zori de ziua se revarsa peste vesela natura,

Prevestind un soare dulce cu lumina si caldura,

In curand si el apare pe-orizontul aurit,

Sorbind roua diminetii de pe campul inverzit.

El se-nalta de trei suliti pe cereasca mandra scara

Si cu raze vii saruta june flori de primavara,

Deditei si viorele, brebenei si toporasi

Ce razbat prin frunze- uscate si s-arata dragalasi.

Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de munca.

Pasarelele-si dreg glasul prin huceagul de sub lunca.

In gradini, in campi, pe dealuri, prin poiene si prin vii

Ard movili buruienoase, scotand fumuri cenusii.

Caii zburda prin ceairuri; turma zbiara la pasune;

Mieii sprinteni pe colnice fug gramada-n repejune,

Si o blanda copilita, torcand lana din fuior,

Paste bobocei de aur lang-un limpede izvor.

Vara

Malul Siretului

Aburii usori ai noptii ca fantasme se ridica

Si, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despica.

Raul luciu se-ncovoiae sub copaci ca un balaur

Ce in raza diminetii misca solzii lui de aur.

Eu ma duc in faptul zilei, ma asez pe malu-i verde

Si privesc cum apa curge si la cotiri ea se pierde,

Cum se schimba-n valurele pe prundisul lunecos,

Cum adoarme la bulboace, sapand malul nisipos.

Cand o salcie pletoasa lin pe balta se coboara,

Cand o mreana salta-n aer dupa-o viespe sprinteoara,

Cand salbaticele rate se abat din zborul lor,

Batand apa-ntunecata de un nour trecator.

Si gandirea mea furata se tot duce-ncet la vale

Cu cel rau care-n veci curge, fara-a se opri din cale,

Lunca-n juru-mi clocoteste; o soparla de smarald

Cata tinta, lung la mine, parasind nisipul cald.

Toamna

Tara

Din umbra deasa-a norului

Intins pe tari straine

Cu aripele dorului

Voios revin la tine,

O! cuib al fericirilor,

O! tara luminoasa,

Comoara-a nalucirilor,

Gradina mea frumoasa!

S-avantul tineretelor

Ce-n sanu-mi se trezeste,

Prin lumile poetilor

Zburand ma rataceste.

Si-n farmecul avantului

Tot ce sub ochi rasare

In poalele pamantului

Mai dragalas imi pare;

Intinderea campiilor

In zari mai lin se perde.

Mai dulce-i rodul viilor,

Verdeata e mai verde.

Mai nalte sunt inaltimile,

Mai cald e mandrul soare,

Mai limpezi limpezimile

De rauri si izvoare.

Iar fetele cu florile

Mai viu rad intre ele,

Si spun privighetorile

Mai tainic vers la stele.

Aice-i tara basmelor

Ce-ngana-a noastra minte

Prin freamatul fantasmelor

Din timpi de mai nainte.

Aice-i vestea Doamnelor

Din lumea legendara,

S-a prelungirii toamnelor

Sub cerul de primavara.

Aice-i tara tarilor

S-a doinelor de jale

Ce-n linistirea serilor

Te tin uimit in cale.

Aici cu lacrimioare

Bujori se prind in hora.

Aice insusi soarele

Are-ntre flori o sora,

Si-n stancele Carpatilor

Cresc paseri nazdravane,

Si-n sufletul barbatilor,

Mandriile romane!

O! gura dulce-a raiului,

Tu dai prin o zambire

Si fericire traiului,

Si mortii fericire.

Luceferii eterului

Ravnind privesc la tine,

Si toti ingerii cerului

Te-au indragit ca mine!

Iarna

Miezul iernii

In paduri trasnesc stejarii! E un ger amar, cumplit!

Stelele par inghetate, cerul pare otelit,

Iar zapada cristalina pe campii stralucitoare

Pare-un lan de diamanturi ce scartaie sub picioare.

Fumuri albe se ridica in vazduhul scanteios

Ca inaltele coloane unui templu maiestos,

Si pe ele se aseaza bolta cerului senina,

Unde luna isi aprinde farul tainic de lumina.

O! tablou maret, fantastic! Mii de stele argintii

In nemarginitul templu ard ca vecinice faclii.

Muntii sunt a lui altare, codrii - organe sonoare

Unde crivatul patrunde, scotand note-ngrozitoare.

Totul e in neclintire, fara viata, fara glas;

Nici un zbor in atmosfera, pe zapada - nici un pas;

Dar ce vad? in raza lunii o fantasma se arata

E un lup ce se alunga dupa prada-i spaimantata!

Comentariul unui pastel ales

Iarna

Introducere

Termenul de "pastel" nu este unul originar literar ,ci a fost imprumutat din arta plastica ,unde denumeste un tablou realizat in tonuri palide ,delicate ,de obicei descriind natura .

Creatorul speciei literare intitulate "pastel" in literatura romana este Vasile Alecsandri . Poeziile sale care se incadreaza in aceasta sfera tematica au aparut intai in revista "Convorbiri literare" in anii 1868-1869 .Criticii literari au impartit ciclul pastelurilor in doua mari parti :o zona centrala ,unitara si masiva ,alcatuita din treizeci de poezii inspirate din peisajul autohton si o zona marginala ,alcatuita din zece piese cu simbolism exotic : "Mandarinul" ,"Pastel chinezesc"

Definitia speciei

Pastelul este o poezie cu continut liric, in care se zugraveste un tablou din natura.

O categorie aparte o formeaza pastelurile inspirate din peisajul iernii : "Sfarsit de toamna" , "Iarna" ,"Mezul iernei" ,"Gerul" ,"Viscolul" ."Iarna" este o creatie lirica care ,din punct de vedere tipologic ,prezinta toate trasaturile specifice unui pastel :este o descriere in versuri prin care poetul isi exprima direct trairile sufletesti legate de contemplarea unui colt de natura .

Titlul

Titlul poeziei sugereaza incadrarea si poate functiona de asemenea ca o invitatie catre cititor , de a privi spectacolul iernii cu ochii sufletului .

Prima strofa

Prima strofa contureaza imaginea de fundal a tabloului hibernal :pamantul este unit cu cerul de catre "lungi troiene calatoare" .Din punct de vedere cromatic ,predomina albul si nuante care se asociaza acestui fond :"fulgii zbor" "ca un roi de fluturi albi" ,"raspandind "fiori de gheata pe ai tarii umeri dalbi" .

Ne aflam in fata unui grandios spectacol al fortelor naturii ,redat prin multimea epitetelor ("cumplita iarna" ,"nori de zapada" ,"umeri dalbi" ,"fluturi albi") ,care descriu imaginativ caracteristicile cele mai importante ale acestui anotimp si admiratia autorului fata de frumusetea peisajului .

Tabloul este conturat in linii generale .Se zugraveste cu precadere dimensiunea cosmica a acestui anotimp ,caci poetul isi opreste privirea asupra vazduhului ,a norilor ,a fulgilor care plutesc in aer .Singura miscare ,dar si ea lina ,dulce ,este de fapt jocul micilor cristale de gheata (sugerat prin intermediul comparatiei : fulgi "ca un roi de fluturi albi") .Existenta planului terestru este doar amintita :orizontul este redat printr-o linie confuza ,iar personificarea si inversiunea "ai tarii umeri dalbi" nu desemneaza un contur clar .

Strofa a doua

Strofa a doua imbogateste dimensiunea cosmica a descrierii .Soarele ,un alt simbol al macrocosmosului ,isi face aparitia pe bolta ,chiar daca nu mai are puterea caldurii si stralucirii de odinioara .Poate de aceea poetul se simte nostalgic si neputincios ca si soarele ,intelegand ca iarna si-a castigat atat de multe drepturi ,incat nu mai exista speranta reinvierii naturii vegetale .Poezia se transforma ,din perspectiva acestei comparatii metaforice (soarele "ca un vis de tinerete") , intr-o meditatie pe tema scurgerii timpului si a efemeritatii tineretii .

Pentru a realiza sugestia unui fenomen al naturii (ninsoarea) de o forta nemaiintalnita ,poetul foloseste un alt procedeu artistic ,repetitia : "Ziua ninge ,noaptea ninge ,dimineata ninge iara" .

Asadar fulgii de nea invadeaza pamantul si determina "mandra tara" sa "se imbrace" (personificare) intr-o "zale argintie" (epitet adjectival) .Se remarca faptul ca adjectivul "mandra" este antepus substantivului "tara" ,accentuandu-se astfel frumusetea peisajului romanesc .

Strofa a treia

In urmatoarea strofa se realizeaza ,cu ajutorul descrierii ,extinderea campului de observatie .

Tabloul se imbogateste astfel cu detalii ce zugravesc planul terestru :camp ,deal ,plopi ,drum ,    sate .

Din punct de vedere artistic se remarca splendida comparatie : "ca fantasme albe plopii." Fantasmele ,inchipuirile "albe" ale plopilor pierduti in zare ,invita din nou la meditatie :"ce se va alege din lumea aceasta ?!" pare sa intrebe retoric poetul .Tabloul a devenit atat de alb ("tot e alb") ,incat e ireal .Vag se mai pastreaza ideea de prim plan (adverbul "impregiur") sau cea de fundal (substantivul "departare")

Metafora "clabucii albi de fum" ,referindu-se de fapt la rotocoalele din hornuri care se indreapta spre cer ,pune de asemenea in evidenta prin imagistica ei senzatia de iluzie (caci toate par pierduta intr-un vis al zapezii) .

Predomina imaginile vizuale si se observa aplecarea poetului catre cuvinte care contin vocalele a ,a ,e ,ilustrand prin urmare luminozitatea tabloului .

Strofa a patra

Fire optimista si solara ,Alecsandri nu accepta o astfel de natura coplesitoare .De aceea ultima strofa a poeziei consfinteste revenirea la viata ,increderea in luminile si frumusetile ei :"Dar ninsoarea inceteaza ,norii fug ,doritul soare / Straluceste si dezmiarda oceanul de ninsoare" .

Si in aceste patru versuri se regasesc imagini vizuale (metafora "ocean de ninsoare" ,epitetul "doritul soare") impletite cu imagini auditive ("clinchete de zurgalai") si sugestia miscarii ("sanie usoara care trece") .Contururile elementelor cosmice sau terestre devin din ce in ce mai clare .

In prim plan este introdusa o "sanie usoara" ,simbol al prezentei umane .Se evidentiaza astfel o noua perspectiva de interpretare :numai privirea omului poate sa inteleaga sensul si valoarea naturii ,ca una dintre reprezentarile concrete ale frumosului .

Realizarea artistica

Strofele-catren cu versuri lungi , de 15-16 silabe , dau trairilor respiratie , fiind croite parca pe masura spectacolului iernii .Rima imperecheata , ritmul trohaic impletit cu cel iambic , confera muzicalitate poemului .

Incheiere

Si versurile acestei poezii ,ca de altfel ale tuturor pastelurilor lui Alecsandri , se disting prin simplitate ,limpezime ,cursivitate si armonie ,acestea fiind insusiri importante ale unei creatii artistice menite sa cuprinda ,in orizontul ei de frumusete , sufletul , sa-l rascoleasca si sa-l incante cu ecouri ce dureaza dincolo de hotarul clipei .