Romanul modern,realist-obiectiv "Ion"-de L.Rebreanu

Romanul modern,realist-obiectiv "Ion"-de L.Rebreanu

Liviu R reprez ptr cult rom moderna,cel dintai > romancier,dat.aparitiei scrierii Ion din1920.Inaintea aparitiei romanului Ion,romanul rom a fost reprez de scrierile:"Ciocoii..-NF","Mara-Ion S.","Viata la tara-Tanase Scatiu-Iulius Zamfirescu","Neamul Soimarestilor-M Sadoveanu".Desi a fost consacrat k scriitor realist de factura rurala,prin ublicarea romanelor IonTRascoala,considerate monografii ale satului rom din Ardeal,LR abordeaza in celelalte romane&o alta tematica:-psihologik(Pad.Spanzuratilor,Ciuleandra),ist(In ciresul Horea), erotik(Jar),fantastica(Adam&Eva),politista(Amandoi),politic-citadna(Gorila).

Scriitorul s-a maturizat k romancier prin exertiul novelistic,Nucleele epice ale romanelor sale pot fi identifikte in nuv:"Rusinea","Rafuiala","Catastrofa","Itic Strul,dezertor".

Romanul Ion dezvolta tema dorintei aplice a unui taran de a avea pamant cu orice pret.Pamantul reprez garantia libertatiiTa demnitatii.In lumea satului cine nu avea pamant,nu se putea bucura de prestigiul in fata colectivitatii rurale,nu era demn de stima oamenilor.

Surse de inspiratie:convorbirea cu un fecior sarac din satul scriitorului kre constituie prototipul taranului Ion;relatarile surorii sale Litia,leg de patania unei fete bogate,lasata insarcinata cu un flaku sarac;a 3 sursa de inspiratie o constituie uimirea simtita de scriitor intr-una din primaverile tineretii sale,knd iesind la vanatoare de porumbei a zarit un taran imbrakt in haine de sarbatoare kre socotindu-se nevazut de nimeni s-a aplekt&a imbrati-sat pamantul intr-o larga sarutare.

Structura:alc din 2 parti metaforice "Glasul pam."&"Glasul iubirii".Urmand exmplu scriitorului rus Tolstoianu din romanul Ana Karenina,LR grupeaza evenimentele pe 2 planuri principale kre uneori merg II alteori se intretaie.

Primul plan:apare taranul Ion Pop al Planetasului reprez al unei colectivitati rurale.

Al 2 plan:se prez viata intelectualitatii satesti,avand k reprez pe invat.Zaharia HerdeleaTpreotul Belgiuc

Romanul Ion are kracter circular,dezvolt metafora drumului la intrarea&iesirea din satul pripas.Drumul reprez metafora vietii,el ramanand acelasi,de park nimik nu s-ar fi intamplat.Act.incepe cu o coborare intr-un "topos","invalmasit de clopotul vietii intr-un infern al pasiunilor".Drumul spre satul pripas isi face loc "printer dealurile stramtorate trece un rau peste podul batran de lemn,ajunge la Cizmeaua Mortului,unde picura vesnic apa de izvor,trece apoi pe langa rapele Dracului&da buzna in pripasu pitit intr-o scrantitura de coline".La marg satului se afla o cruce stramta pe kre e rastignit un Hristos cu fata spalacita de ploi,&cu o coronita de flori vestede agitate de picioare.Dupa descrierea kselor invat.Herdelea&a lui Ion,act se declanseaza la hora din sat unde jocul devine jocul vietii&al mortii,al iubirii&al urii.La hora ii incolteste-n minte,gandul lui Ion de a o seduce pe Ana,fatal lui V.Baciu>Romanul urmareste etapele evolutiei pers kre se afla in fata unei optiuni fundamentale:de ase ksatorii cu Florik lui Maxim Oprea,kre e frumoasa&pe kre o iubeste/cu Ana lui V.Baciu kre e urata,n-o iubeste,dar e bogata.

Incapabil sad ea ascultare glasului iubirii ptr Florik,Ion se supune glasului pamantului,seduknd-o&santa-jant-o pe Ana Baciu.Instinctul primar triumfa asupra sentimentului,transf pe Ion intr-o bruta cum af.G.Calinescu, inzestrata cu "viclenie proceduralaTvointa imensa",cum observa E.Lovinescu.Ana victima a tatalui intelege com-portamentul barbatului la nunta knd Ion ii declara iubirea Floriki.Dupa moartea krciumarului&nasterea copilului, Ana se sinucide.Copilul=>din aceasta ksatorie,neingrijit coresp moare.Ion e silit de V.Baciu sa-I inapoieze pam, dar afla k legea e de partea lui.Patima ramasa vie in sufletul sau ptr Florik se reaprinde,desi era ksatorita cu G. Bulbuc.George e avertizat de zafista,oloaga satului,si-si va surprinde sotia in asteptarea lui Ion.Pandind venirea lui Ion la miezul noptii il loveste cu sapa-n cap.il daraste in mijlocul drumului.

In cel de al 2 plan:se urmareste viata familie Herdelea.Conflictul invat.cu autoritatile maghiare,ksatoria fetelor,pensionarea invat.,plekrea lui Titu in Romania.

Caracterizarea personajelor romanul modern,realist-obiectiv

"Ion"-de L.Rebreanu

Pers.princip:concentreaza tragic ist a taranului rom din Transilv.Scriitorul ii face un portret fizic este un flaku chipes:"iute&harnic k masa",voinic,dar sarac.Ion simte dureros prapastia dintr el&bogatasii satului.Nu su-porta okra,de aceea knd V.Baciu il jigniste,adresandu-i-"flandura","sarantoc","hot",:talhar",sare la bataie.Iubirea lui Ion fata de pam.l-a stapanit de mic copil-"de pe atunci pam.i-a fost m.drag k o mama".E apreciat din copilarie de Herdelea ptr istetimea sa&desi invat.il sustine ptr k tatal sau sa fi dat la sc.m.departe la Armania,Ion considera k locul sau e in sat,ptr a ingriji pam.Pam.inseamna ptr Ion,demnitate,dar&obiect al muncii asupra kruia isi poate manifesta energia,vigoareaTpriceperea.Dorinta lui de a fi considerat om se desprinde dins cena in kre Ana venita k sa se invoiask cu Ion,e intampinat cu un aer distant glaciar.Nunta prez in manierea Dolstoiesckiana ii satisface "glasul pam".In momentl cununiei,il strafulgera gandul de a fugi cu Florik ptr a skpa de uratenia Anei,dar tot el isi rasp:"sis a raman tot calic ptr o muiere,Tapoi san u ma trazneask D-zeu din senin".Ione vinovat ptr propiul destin, k&ptr acela al Anei.

Ana:intruchipeaza destinul femei,din mediul rural,kre duap consideratia lui Calinescu,reprez:"2brate de lucru,o zestre&o product.de copii".Ana e orfana de mama,de aceea traieste in absenta iubire&crede-n dragostea lui Ion.E o victima a tatalui kre kzut treptat in patima bauturii,vede-n Ana un vrajmas kre iar micsoraprop.prin ksatoria.Autorul pune-n lumina condit.de inferioritate,a femeii de la incep.sec.20.

Fam.Herdelea:are o situatie materiala modesta.Nr celor 3copii ii produce ingrijorare invat.Herdelea,kre treb sa gaseask banii nec.ksat.celor 2 fete&plekrii baiatului in Rom.ptr a deveni ziarist.Herdelea e tipul invat. patriot kre refuza sa-I invete pe copii rom.ungureste.Framantarile se intensifik dup ace-si cladeste ksa pe locul bis.cu invoirea preotului Belgiuc,simte primejdia,kre-I va transf.viata in cosmar.In final gaseste rezolvare,Laura se ksatoreste cu preotul Piuntea,Ghighea cu invat.Zagreanu,Herdelea&Belgiuc,se impak in numele kuzelor rom.din Transilv.

Belgiuc:poreclit de sotia invat.pamataful,urmareste k preot,aceleasi deziderate coelctive k cele ale invat. Duhovnic&eduktor,preotul isi cunoaste bine misiunea.El sfatuieste,indeamna dupa imprejurari,oameni kre-I cer ajutrul/kre se abat de la normele morale.

Naratiunea:pers a 3 din perspective unui narrator obiectiv neimplikt in derularea evenimentelor.

Stilul:neutru cu putine regionalisme,kre exprima lb taranilor din Ardeal.