Scrie un eseu, de 2-4 pagini in care sa ilustrezi particularitati ale romanului, prin referire la o opera literara studiata, publicata dupa Al Doilea Razboi Mondial

Scrie un eseu, de 2-4 pagini in care sa ilustrezi particularitati ale romanului, prin referire la o opera literara studiata, publicata dupa Al Doilea Razboi Mondial.

in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:

precizarea a patru caracteristici ale speciei narative romanul,
existente in opera literara studiata;

relevarea particularitatilor discursului narativ {compozitie/ planuri narative, alternanta/ inlantuire, incipit, final), in romanul ales;

prezentarea constructiei subiectului in romanul ales, cu integrarea adecvata a conceptelor operationale specifice: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale;

comentarea a doua scene/ secvente narative semnificative din roman, avand in vedere relatiile dintre personajele implicate;

exprimarea unui punct de vedere argumentat, prin referire la
romanul studiat in legatura cu afirmatia lui Nicolae Manolescu:
"Noi intelegem prin roman un mod de participare la cotidian. [] In
intreaga lui istorie, romanul s-a preocupat de oamenii obisnuiti si de
viata lor.'.

Romanul Morometii este alcatuit dn doua volume, publicate la doisprezece ani distanta - in 1955, primul volum, si in 1967, volumul al H-lea. Materia lor epica este anticipata de prozele din volumul de debut, intalnirea din pamanturi, intre care se gaseste si schita Salcamul.

Romanul se caracterizeaza printr-o actiune complexa si de mare intindere, divizata, in primul volum, in trei secvente narative (imaginea satului si a familiei Moromete la inceputul verii, perioada secerisului, conflictul dintre Ilie Moromete si fiii sai). Personajele sunt numeroase (membrii familiei Moromete, ai familiei Botoghina si Balosu, prietenii lui Moromete, autoritatile), iar intriga, complicata, generand o stratificare a conflicului (conflictul dintre tata si fii, dintre Moromete si Catrina, dintre Moromete si Guica, sau cel dintre Niculae si tatal sau).

Actiunea se organizeaza pe mai multe planuri. in prim-plan, se afla familia Moromete, intr-un plan secund sunt descrise boala lui Botoghina, revolta taranului sarac Tugurlan, dragostea dintre Polina si Birica, discutiile din poiana lui Iocan. Trecerea de la un plan la altul se realizeaza prin alternanta, iar succesiunea secventelor narative e redata prin inlantuire (respectarea cronologiei faptelor).

Planurile secundare imbogatesc romanul, conferindu-i caracterul de fresca sociala. Descriind hora, calusul, autorul realizeaza o monografie a satului traditional. Titlul Morometii indica tema centrala a familiei, dar destramarea unitatii ei si dezacordul dintre tata si cei trei fii ai sai din prima casatorie (Paraschiv, Nila si Achim) se produc pe fundalul "deruralizarii satului' (Nicolae Manolescu) si a disolutiei colectivitatii ancestrale.

Incipitul cartii fixeaza si o alta tema importanta a acesteia, tema timpului. Ei i se circumscrie - asa cum arata Eugen Simion - ideea cheie "a libertatii morale in lupta cu fatalitatea istoriei. Marin Preda nu urmareste, asadar, doar sa delimiteze spatiul si timpul actiunii, desi acesti indici nu lipsesc (,Jn campia Dunarii, cu cativa ani inaintea celui de-al doilea razboi mondial'), ci sa sugereze si o prima ipostaza subiectiva a timpului (timpul incremenit, prietenos, "rabdator cu

oamenii'). Aceasta viziune se va modifica la sfarsitul volumului I, cand micile conflicte care faramiteaza viata oamenilor vor fi inlocuite de un conflict major (razboiul mondial). Timpul va izbucni atunci cu o forta teribila, modificand decisiv viata lui Ilie Moromete.

Existenta Morometilor se desfasoara in cadenta unor momente fundamentale, simbolice. Scena cinei - "prima schita a psihologiei Morometilor' (Ov. Crohmalniceanu) - pune in evidenta atat rolul central al lui Ilie Moromete si autoritatea lui (el este un pater familias, "stand parca deasupra tuturor', "stapanundu-i cu privirea'), cat si iluzoria soliditate a familiei.

Asezarea fiilor mai mari, Paraschiv, Nila, Achim, spre partea din afara tindei "ca si cand ar fi fost gata in orice clipa sa se scoale de la masa si sa plece' indica deja tendinta lor de evadare, nascuta din dorinta de a-si infrunta tatal si implicit o mentalitate pe care o credeau invechita.

O alta secventa narativa importanta este aceea a taierii salcamului, duminica in zori, in timp ce femeile isi plang mortii. Aparitia ciorilor este si ea prevestitoare de rau. Salcamul, axis mundi (care face legatura dintre pamant si cer), reprezinta relatia lui Ilie Moromete cu lumea, unitatea familiei si a satului traditional. Taierea salcamului are in roman functia de mise en abyme si anticipeaza desfasurarea evenimentelor. Scena simbolizeaza pierderea autoritatii paterne, dezechilibrul interior al personajului principal, destramarea gospodariei patriarhale.

Lumea Morometilor se desacralizeaza. in volumul al doilea, in sat apar figuri noi, conflictele au devenit majore, Niculae Moromete, devenit activist, face propaganda.

Singurul care nu se supune "noii religii' este Ilie Moromete ("ultimul mohican' - Nicolae Manolescu). El si-a pierdut, insa, curiozitatea si interesul pentru "spectacolul lumii', nu mai are placerea dialogului (discutiile nu mai au loc in poiana lui locan, ci pe prispa casei) si a contemplatiei, retragandu-se in gradina, preferand singuratatea.

Drama lui Ilie Moromete ilustreaza drama unui anumit mod de a trai. Faptele prezentate, personajele, sunt, de asemenea, verosimile. Dizolvarea familiei sub impactul evenimentelor istorice si al disputelor dintre tata si fii tine de existenta obisnuita, nu are nimic spctaculos, dar impresioneaza. Afirmatia lui Nicolae Maolescu surprinde tocmai aceasta ancorare a romanului in cotidian. Imaginea satului din campia Dunarii inaintea celui de-Al Doilea Razboi Mondial tradeaza o viziune panoramica asupra universului rural si o atentie sporita acordata unor intamplari in aparenta marunte, dar care se dovedesc semnificative. Fictiunea se distinge de realitate, dar subiectul unui roman poate continua viata reala pe care scriitorul o poate folosi ca model sau sursa de inspiratie.