Scrie un eseu in care sa prezinti, pe baza unui text studiat, trasaturile narative ale unei nuvele istorice

Scrie un eseu in care sa prezinti, pe baza unui text studiat, trasaturile narative ale unei nuvele istorice.

in redactarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:

prezentarea caracteristicilor speciei selectate, prin referire la:
tematica, perspectiva narativa, naratiune;

particularitatile discursului narativ din textul studiat
(planuri narative, alternanta/ inlantuire, incipit, final);

constructia subiectului in textul selectat (actiune, conflict, relatii spatiale si temporale);

prezentarea relatiilor dintre personajele textului;

particularitati de compozitie si de limbai.

Nuvela este o specie a genului epic in proza, cu o actiune mai ampla decat a schitei sau a povestirii, cu structura mai complexa si personaje mai numeroase.

in nuvela, naratiunea se desfasoara liniar, prin inlantuirea secventelor narative. Naratorul, nu se implica, in general, in actiune, fiind detasat de personaje. Interventia lui cu aprecieri personale este minima.

Personajele sunt caractere deja formate la inceputul actiunii si isi dezvaluie personalitatea in situatii conflictuale.

Timpul si spatiul sunt clar determinate. Conflictul este puternic, concentrat. Nuvela are compozitie riguroasa.

In functie de tematica, nuvelele pot fi:

nuvela istorica: Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi;

nuvela psihologica: Moara cu noroc de loan Slavici, Calul de Marin Preda;

- nuvela fantastica: Sarmanul Dionis de Mihai Eminescu, La tiganci si Nopti la Serampore de Mircea Eliade, La hanul lui Manjoala de Ion Luca Caragiale etc.

Aparuta in 1840, in primul numar al "Daciei literare', nuvela Alexandru Lapusneanul este capodopera scriitorului Costache Negruzzi.

Fiind o nuvela istorica, faptele evocate sunt verosimile, iar cronologia este liniara. Actiunea graviteaza in jurul personajului principal, al carui nume da titlul nuvelei. Scriitorul reconstituie atmosfera epocii sau "culoarea locala'.

Constructia este concentrata si dramatica.

Sursele de inspiratie au fost: cronicile lui Grigore Ureche si Miron Costin, legendele lui Ion Neculce si creatiile folclorice, dar unele date au fost modificate de autor in scop artistic.

Tema nuvelei este istoria, prin care se descrie cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul (1564-l569) si lupta acestuia pentru limitarea puterii boieresti.

Naratorul este sobru, obiectiv, naratiunea este la persoana a IlI-a. Secventele narative sunt inlantuite. Uneori, naratorul intervine in naratiune prin consideratii personale {"tiran', "desantata cuvantare', "scena sangeroasa' etc.).

in incipit, naratorul rezuma cu sobrietate evenimentele care justificau venirea lui Lapusneanul pentru a doua oara la tron. De asemenea, sunt prezentate personajele (Lapusneanul, Motoc, Spancioc, Stroici) si este sugerat conflictul.

in final, cu aceeasi concizie este prezentat sfarsitul domnitorului, bolnav. Moartea prin otravire apare ca o pedeapsa fireasca pentru cel care - spune autorul - lasase "o pata de sange in istoria Moldovei'.

Cele patru capitole ale cartii, prevazute cu motouri, alcatuiesc principalele momente ale unui subiect concentrat ca intr-o piesa de teatru.

Capitolul I ("Daca voi nu ma vreti eu va vreu!') fixeaza expozitiunea. La revenirea in tara, Lapusneanul este intampinat la Tecuci de o delegatie de boieri, care vin sa-i spuna ca tara nu-l vrea. Se contureaza intriga, domnul fiind hotarat sa-si redobandeasca tronul si sa-i pedepseasca pe boieri tradatori.

Capitolul al H-lea ("Ai sa dai sama. Doamna!') reprezinta desfasurarea actiunii (fuga lui Tomsa, uciderea opozantilor si confiscarea averilor, rugamintea doamnei Ruxanda pe langa domn ca sa incheie omorurile).

Capitolul al III-lea ("Capul lui Motoc vrem!') este punctul culminant. Domnitorul asista la slujba de la mitropolie, boierii sunt poftiti la ospat, are loc uciderea celor 47 de boieri, iar vornicul Motoc este dat pe mana multimii.

in cel de-al patrulea capitol se produce deznodamantul. Aflat in cetatea Hotinului, bolnav de friguri, domnitorul este calugarit dupa obiceiul vremii. Revenindu-si din lesin, el ameninta ca-i va omori pe toti, dar doamna Ruxanda, la sfatul boierilor, il otraveste.

Conflictul este de ordin politic, intre domnitor si boierii care voiau sa limiteze autoritatea centrala.

Timpul si spatiul actiunii sunt clare. in primele trei capitole, toate evenimentele se petrec la scurt timp dupa revenirea la domnie (1564). Actiunea ultimului capitol se petrece rezumativ, patru ani mai tarziu si relateaza moartea lui Lapusneanul in cetatea Hotinului.

Precizarea timpului si a spatiului confera nuvelei verosimilitate.

Personajul principal al nuvelei, Alexandru Lapusneanul intruchipeaza pe domnitorul medieval, tiran si crud. Creatie romantica, exceptionala, figura domnitorului este un amestec de calitati si de defecte puternice.

Prin comportament, el se arata hotarat in a-si urma destinul: disimulat, teatral, crud, viclean si abil, bun cunoscator al psihologiei omenesti.

Cu o psihologie complexa, Lapusneanul este portretizat indirect prin gesturi, atitudini, limbaj si vestimentatie.

Supusa, blanda, doamna Ruxanda nu actioneaza din vointa proprie atunci cand isi otraveste sotul.

Caracter slab, ea este tot un personaj romantic, dar figurat in contururi vagi, lipsite de consistenta.

Vornicul Motoc, tipul intrigantulului, cel care il tradase pe Lapusneanul la prima domnie, este pedepsit de domnitor care il da pe mana multimii infuriate. Spancioc si Stroici, cei doi boieri tineri, reapar in final pentru a-l pedepsi pe tiran.

Psihologia personajului colectiv este bine intuita de scriitor. Adunarea norodului la portile cetatii, dezorientarea lui, rostirea intamplatoare a numelui Motoc si canalizarea urii multimii impotriva vornicului sunt admirabil surprinse de narator.

in nuvela se pot identifica elemente clasice, romantice si realiste. Limbajul personajelor este unul dintre procedeele de caracterizare, replicile domnitorului fiind memorabile, in acest sens.

Pentru a realiza atmosfera epocii, Costache Negruzzi utilizeaza arhaisme lexicale (vornic, spahii), fonetice (impotrivire, pre, junghi) sau semantice (prosti - oameni simpli), regionalisme (pana, clipala), dar si expresii populare ("ramasa cu gura cascata') sau neologisme (curtean, regent).

Stilul indirect alterneaza cu stilul direct realizat prin dialog. Topica
frazei este simpla. Exemplu de concizie si de claritate, nuvela
Alexandru Lapusneanul a fost un model pentru scriitori ca:
Alexandru Odobescu, Dimitrie Bolintineanu sau

Bogdan Petriceicu-Hasdeu.