Soacra cu trei nurori - dramatizare dupa Ion Creanga

Soacra cu trei nurori

dramatizare dupa Ion Creanga

Personaje :

Povestitor

Soacra

Feciorul cel mare

Feciorul cel mijlociu

Feciorul cel mic

Nora cea mare

Nora cea mijlocie

Nora cea mica

Vecina 1

Vecina 2

In curte se afla o masa cu trei scaunele, un foc mic deasupra caruia fierbe pe pirostrii intr-un tuci mic o mamaliga.

Soacra : Tato Elviro si tato Florico simt ca nu mai pot. Toata ziua numai eu fac treaba si baietii astia nu ma ajuta cu nimic.

T Elvira : - Asa e, lele, numai matale

T Florica : - Matale aduci apa, matale faci focul, matale faci cafeaua, matale o bei

T Elvira : - Numai mata stii cat mai patimestisi feciorii nici vorba sa te ajute.

T Florica : - Macar zaharul sa ti-l aduca

T Elvira : - Auzi, lele, da' feciorii astia ai mata, nu se mai insoara ?

T Florica : - Sa stii ca si eu m-am intrebat : da' fecioriii lu' lelea can' s-o insura ?

Soacra : Nu stiu nici eu, ca daca nu le gasesc eu nevasta pe placul meu

T Florica : - Asa , harnica si frumoasa ca mata ?

Soacra : Nu cred sa gasesc chiar asa, da' macar pe aproape

T Elvira : Stiu eu, lele, o fata., leita mataHarnica, tacuta, supusa, bogata Ti-as mai spune eu, da acu trebuie sa plecam ca incepe un serial latino-american nou si pierdem tocmai episodu' pilot

Povestitorul :

Soacra sta in dosul unui gard si priveste in curtea vecinilor la rufele de pe sfoara.

Tine o floare in dinti si se aseaza la masa pe un scaunel.

Feciorul cel mare varuie gardul, cel mijlociu face mamaliga iar cel mic taie lemne.

(Soacra si fiii cei mari poarta haine cu motive populare, fiul cel mic este imbracat modern si are o pieptanatura gen '' creasta de cocos''.)

Soacra :

-Ioane, e gata mamaliga ?

Ion :

-Gata,gata ! (aduce mamaliga)

Mama mie mi-ar fi cu voie sa ma insor.

Soacra :- Ca bine zisesi, o sa-ti gaseasca mama o fata harnica, ascultatoare si cuminte dupa chipul si asemanarea mea.

Ion :

Bine mamico, cum zici tu.

Mama :

Gheorghe, Ariele, haideti la masa !

Faceti-va rugaciunea si mancati ce am gatit !

( Fiecare baiat ia cate un ou cu mamaliga)

Mama :

-Pai mie nu-mi dati, va uitati ca-s batrana si sarmana si nu ma intrebati daca mi-e foame ?

( toti rup mai mult de jumatate din ou si ii dau mamei., dupa care mananca restul repede.)

Baiatul cel mic :

-Mama, ne este sete !

Mama :

-Gustati din paharul acesta cu vin si opriti-mi restu sa beau si eu, ca n-am avut nici un noroc pe lume.

Povestitorul : Dupa ce se ridica de la masa cei trei fii saruta mana mamei si pleaca la treaba ; dansa scoate sticla de la piciorul meseii si umple un pahar ; scoate cotoiul de pui din buzunar si se apuca sa manance.

De departe se aud vecinele+

Mama :

-Ma duc sa-mi gasesc o nora, chiar de-as umbla sapte sate si tot nu am sa ma las.

(Ajunge in curtea vecinilor si priveste lucrul celor trei fete)

Soacra:

-Imi place sortul acesta!

Cine a spalat rufele de pe sfoara?

Fata cea mare :

-Eu.

Soacra :

-Daca nu iesi din vorba mea te primesc sa-mi fii nora.

Fata cea mare :

-Dar bine mamico, cu care dintre baieti ?

Soacra :

-Cu cel mare doar nu cu aia mici si lenesi.Dar hai mai repede ca poate te molipsesti de la lenevia si rautatea astora !

(Dupa ce o aduce de mana acasa i-o prezinta lui Ion)

Soacra :

-Iata, ti-am adus mireasa, nu-i prea inalta, nici prea scunda, nici prea slaba , nici prea grasa.

Hai si mai plecati odata in lume la munca, ce stati si va uitati la ea ?

Fata cea mare :

-Mama soacra dar noi nu mancam ?

Soacra :

-Barbatul tau e la munca si tu mananci ?? Il asteptam !

(Nora sterge de praf pantofii soacrei, ii da sa manance si-i toarna vin in pahar, apoi se apuca de maturat)

Tocmai vin baietii de la munca.

Baietii :

-Mama ne este foame !

-Cat ma vedeti de batrana as juca o saptamana !

Baietii :

-Astazi am fost la sapat,

Ca sa avem rod bogat

s-avem ce pune pe masa

Si o viata mai frumoasa.

Mama :

-Voi o hora stiti juca ?

Baiatul cel mijlociu:

-As juca as tot juca

Da' mi-e draga si munca.

Mama :

-De munciti cu mestesug

Aveti roade din belsug.

Si tie am sa-ti caut mireasa,

Sa traim cu drag in casa !

Baiatul cel mijlociu :

-Mama cauta-mi cu bine

Du-te tu si fara mine !

Eu ma duc sa pasc mioare

Prin valcele cu izvoare.

Mama :

-Stai !

Cand ati fost voi la sapat ,

Peste tot am colindat,

Si iata ce ti-am adus . o nora in casa

Baiatul cel mijlociu :

-Mama, chiar ca m-ai surprins,

Esti asa de inspirata

Cum n-ai fost tu niciodata

( bucuria le este umbrita de aparitia feciorului celui mic cu o tanara)

Mama : :

-Au ,au , au copilul meu !!!

Este oare ce vad eu_ !!!

Da' unde te-a gasit asta ?

Asta ti-este, ma nevasta ?

Baiatul cel mic :

-Nici vorba ca m-a gasit!

Eu o luna n-am dormit.

Am umblat si-am cautat,

Sapte sate am umblat

Am cernut si am ales,

Pan la urma, am cules:

Ea este mireasa mea!

Soacra:

,, Ea este mireasa mea.,, zice soacra incet.

B c mic:

M-am gandit sa nu te ostenesti prea tare cu atata alergat.

Soacra :

-Tu ti-ai luat-o, tu sa traiesti cu ea !

Printre lacrimi : te-am crescut ca pe o floare si tu., si tu., tu imi faci asta .

( Nora cea mare ii saruta mana, cea mijlocie ii aranjeaza basmaua iar cea mica ii intoarce spatele)

-Vai ce-aglomerata

Si ce incarcata

E astazi casa mea !

A mai venit si ea !

( Toti mai putin soacra au incins un joc dupa care baietii au plecat la munca)

Soacra si-a pus un ochi in ceafa cu care le ameninta pe nurori.

Soacra :

Eu mai stau putin sa fac niste planuri de viitor ca, fara mine

-Vedeti ca stiu tot ce faceti , chiar si cand dorm, pasamite acu.

-Acu, ce faceti ? Mergeti unde va e chemarea ! La munca !

Nora cea mare(speriata) :

-Vai de sufletelul nostru.Ochiul naravas al soacrei vede tot !!

Toate nurorile :

-Bine mama o sa lucram cum stim noi mai bine !

Nora cea mica :

-Dar bine,mamicuta socrita, noi nu mancam ?

Soacra :

-Barbatii nostrii muncesc si voua va arde de mancare ? Hai, la treaba !

N c mica :

-Dragele mele, la mine, la mamuca si la tatuca, nu prea era asa Cand era de munca munceam toti, can era de somn, dormeam toti !

N c mijlocie :

- Nici sa nu mai spui cuvantul ala ca, de ne aude mamuca, e vai de noi !!!

N c mica :

- Ce cuvant ?

Nc mare :

Adica ce face mamuca acu

Nc mijl :

Ala care inseamna sa pui mainile pe langa tine si sa uiti de toate

Adica sa

Nc mica :

Vreti sa spuneti ca baba e la cei drepti acum ?

Nc mijl : - Daca n-am sti-o, asa ai zice

Dar mamuca soacra ne vegheaza pas cu pas. Noi stim foarte bine asta. Ochiul din ceafa e pretutindeni.

Nc mica : - Ce spuneti, suratelor? Ca baba asta care doame vede cu ardeiul ala din cefa? Va credeam mai dezghetate!

Nc mijl +mare ingrozite:

Nu mai vorbi asa!!! Te rugam!!!

Nc mica:

Bine, dar mie tot mie foame!

Nc mijl: - Draga surioara, uite niste mamaliga, niste ceapa, si ceva untura ca desert

Nc mica ; - Mamaliga si ceapa eu ?

Nc mare : Asta a mai ramas de la barbatii nostri de ieri

Nc mica : Dar carnati nu-s la afumatoare, slana nu-i in pod, branza nu-i in putina, vin nu-i in beci ? Gaini nu-s pe batatura ?

Nc mare+mijlocie : Ba da, da-s ale mamucai.

Nc mica : Pai si n-a zis mamuca ca ce-i al nostru e si-al ei ?

Nc mijl : ba da.

Nc mica : Atunci, si ce-i al mamucai e si-al nostru !!!

Nurorile pregatesc masa, mananca si adorm langa soacra.

Soacra :

-Ia dar ce e aicea? Cine a facut jaful asta ?

Nora cea mare:

-Mama soacra, dupa ce ai adormit, au venit in vizita parintii nostrii si i-am asezat la masa.

Soacra :

-Cum m-ati lasat sa ma vada cuscrii dormind ?

Nora cea mare :

-Doar aveai ardeiul, ochiul in ceafa, ai vazut totul dar nu ai vrut sa vorbesti cu parintii nostrii.

Soacra : Cine, eu ?

-De azi inainte, nu o sa mai aveti zile bune cu mine. ! Treceti la treaba !

Povestitorul : De ciuda ca i-au facut atata paguba soacra nu mai avea pic de somn. Facuse cercane, parul ii albise de tot, abia o mai duceau picioarele, dar limba tot ca de sarpe o avea.

Nc mica : - Dragele mele surioare de suferinta, noi nu mai putem trai in casa noastra pana nu-i vom astupa gura babei.

Nc mare : - Stim si noi, cumnata.

Nc mica : - Ascultati cu luare-aminte la mine : pe la amiaza cand mamica socrita isi face somnul de frumusete, sa intram val- vartej in casa si fara sa-i lasam ragaz, tu, cumnata mai mare, s-o iei de par, s-o invarti prin toata casa, si s-o dai cat a-i pute de tare cu claia de peretele dinspre rasarit. Tu, cumnata mijlocie, , s-o iei de par, s-o invarti prin toata casa, si s-o dai cat a-i pute de tare cu claia de peretele dinspre apus. Apoi lasati pe mine s-are sa fie bine.

Povestitorul : Fetele asteptara momentul potrivit si facura cum au planuit. Baba cazu lata la pat, cu limba umflata si cu ochii tulburi. Spre seara nurorile prinsera a boci de credeai ca s-a spart cerul, in asteptarea barbatilor.

Obositi de la munca acestia auzindu-le pe toate trei plangand navalira in casa .

Bc Mare : Ce s-a intamplat ? Ce are mamuca ?

Nc mica : Nici noi nu stim

Bc mijl : Are pupilele dilatateSi ce par incalcit are.

Bc mic : Parca ar vrea sa zica ceva !

Soacra se ridica si arata cu mana srpe nc mare si spre rarsarit, cu mana spre nc mijl si spre apus si spre cea mica spre mijlocul casei

Nc mica : nu pricepeti ce zice ?!

-Care au fost ultimele cuvinte ale mamucai ?

Nora cea mica :

-Mamuca pe patul de moarte a spus ca lasa casa din deal feciorului cel mare, casa din vale celui mijlociu, iar noi mezinii sa ramanem in casa batraneasca.

Povestitorul : Eu i-am lasat pe toti pe langa patul de moarte al soacrei. Plangeau baietii, plangeau vecinele dar, mai cu seama, plangeau nurorile

Tare se minunau vecinii si o fericeau pe soacra ca are asa nurori care sa fi tinut atat la ea. Eu am plecat De atunci, n-am mai auzit nimic despre soacra, nimic despre nurori. Pana ieri, cand am aflat ca soacra s-a facut bine, si-a deschis un salon de coafura la care si-a angajat nurorile cu care s-a impacat.

Nu am mai vazut nurori care sa-si planga cu atata durere in suflet soacra.