ZODIA CANCERULUI SAU VREMEA DUCAI-VODA

ZODIA CANCERULUI SAU VREMEA DUCAI-VODA

Context literar. Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda este un roman traditional. Din punctul de vedere al continutului, romanul traditional evidentiaza originalitatea noastra nationala prin interesul pentru social, istorie si natura si prin atentia acordata miturilor, datinilor, folclorului.

in ceea ce priveste tehnica narativa, romanul traditional respecta conventia naratorului omniscient si a textului accesibil.

Romanul traditional romanesc a fost inaugurat in secolul al XIX-lea de romanele lui Dimitrie Bolintineanu, Manoil si Elena si a fost reprezentat, printre altii, de Duiliu Zamfirescu, cu Viata la tara si Tunase Scatiu sau de loan Slavici cu Mura.    ,

Romanul a aparut in 1929 si incheie seria romanelor care evoca vremuri grele, de suferinta din istoria Moldovei. Din aceeasi categorie fac parte, de exemplu, Vremuri de bejenie si Neamul Soimarestilor.

Romanul se inscrie in seria operelor de factura preponderent istorica, alaturi de alte capodopere ale scriitorului: Nunta domnitei Ruxandra, Fratii Jderi, Nicoara Potcoava.

Specificul speciei. Textul imbina grandiosul cu aventura si nesemnificativul, perspectiva narativa fiind astfel una antieroica. Este acordata insa o mare importanta pitorescului si traditiilor.

Titlul este compus din doua unitati distincte care se completeaza intr-un inteles unitar: Zodia Cancerului (sau a Racului) indica mersul inapoi, regresul tarii, in timpul unui domnitor incapabil. Cea de-a doua unitate, in tonalitati arhaice, o lamureste pe prima, o precizeaza in timp: domnia lui Duca este comparata cu o zodie nefavorabila, de stagnare a Moldovei.

Tema romanului este istoria Moldovei.

Rezumat

Romanul prezinta calatoria lui Paul de Marenne, sol de taina al lui Ludovic al XIV-lea, care, calatorind spre Imperiul Otoman, trece prin

Moldova. Actiunea se petrece in 1679. Pentru a fi protejat, abatele de Marenne este insotit in drumul sau de beizade Alecu Ruset, fiul fostului domnitor Antonie Ruset. inlaturat de la tron de Duca, actualul domnitor.

Alecu Ruset ii fusese prezentat abatelui de un prieten comun, polonez. Beizadeaua voia sa ajunga la Iasi, fiind indragostit de Catrina, fiica lui Duca-Voda. Pandit de oamenii lui Duca-Voda, Ruset se crede aparat, pentru ca detinea cateva scrisori compromitatoare pentru actualul domnitor.

Ajuns la Stambul, pe urmele abatelui, Alecu Ruset incearca sa se foloseasca de relatiile de prietenie pe care le avea printre demnitarii turci. Nu are insa rabdarea de a astepta s-o castige pe Catrina, ca sotie, printr-o intelegere politica. Din cauza esecurilor si a dezamagirilor el se imbolnaveste.

Cand Duca pune la cale casatoria Catrinei cu Stefan Beizade, ales din ratiuni politice, Alecu Ruset intervine si-l rapeste pe viitorul mire in preziua cununiei. Stefan va fi eliberat de oastea lui Duca, iar Alecu Ruset se va preda invingatorilor. Duca il va ucide cu buzduganul propriu.

Structura - compozitie. Cartea are 33 de capitole, in care apar trei fire narative: domnia lui Georgie Duca-Voda, vizita abatelui Paul de Marenne si iubirea dintre Alecu Ruset si Catrina. Ceea ce uneste aceste trei fire e perspectiva generala asupra Moldovei de la sfarsitul secolului al XVII-lea.

Capitolele au titluri sugestive, rezumative pentru evenimentele prezentate. De pilda, primul capitol se numeste: "In care se vede cum intra in Moldova un calator dintr-o tara indepartata si cum Ilie Turculet nu-i numai capitan de steag, ci si cetitor de-stele', asa cum ultimul sugereaza neimplinirea iubirii: "Cel din urma, in care domnita Catrina mai vede o data pe beizade Alecu'.

Motivul strainului structureaza continutul romanului, motiv frecvent in literatura universala (de exemplu in cartea lui Montesquieu, Scrisori persane). Strainul este aici abatele, iar calatoria lui prin Moldova este un pretext pentru a prezenta societatea timpului.

Instantele comunicarii (autor, narator, personaj). Scriitorul s-a inspirat pentru acest roman din Cronica lui Ion Neculce. La informatiile cronicarului ca feciorii lui Antonie-Voda umblau prin tara " cu multi feciori de mazili nebuni de faceau multe giocuri si betii si nebunii', s-au adaugat amanunte privind domnia lui Duca-Voda. Dar, ca si in alte cazuri, reconstituirea epocii, la Sadoveanu, este rezultatul fuziunii dintre informatia istorica si fictiune, aceasta depasind realitatea. Naratiunea este la persoane a III-a, naratorul este traditional. El povesteste faptele dupa manuscrisul abatelui, personaj reflector, care participa la intamplari fara sa se implice in desfasurarea lor. Deci,

naratorul exprima, de fapt, punctul de vedere al personajului-reflector si al autorului.

Caracterizarea personajelor. Tipuri si relatiile dintre ele

Alecu Ruset, fiul domnitorului mazilit, e prezentat de catre prozator altfel decat cronicarul. Beizadeaua e un tanar instruit, care vizitase Franta si studiase in Polonia, cunoscator al culturii bizantine si vorbitor de limba franceza. El face o buna impresie asupra abatelui prin vestimentatia decenta, figura nobila, {"cam palid si subtiratic'), firea deschisa si zambitoare.

Prietenos, el i se confeseaza abatelui, explicandu-i cauza luptei dintre el si Duca. Alecu Ruset e un bun cunoscator al psihologiei omenesti, indraznet si stapan pe sine. El il infrunta cu curaj chiar si pe domnitor.

Patriot, stiind firea moldovenilor si mentalitatea lor, Alecu Ruset ii explica lui de Marenne starea Moldovei aflate in apropierea unor dusmani puternici.

El nu este insa capabil sa. faca nimic pentru tara. Fatalist, cu o tinerete aventuroasa, blazat, multumindu-se sa teasa intrigi marunte, Ruset este totusi o personalitate decadenta.

Iubirea lui pentru Catrina creste in intensitate si devine o obsesie in timp. Este insa o dragoste imposibila, pe care tanarul o accepta ca un fel de predestinare. Lipsit de initiativa, in final el se sacrifica, desi putea sa fuga pentru a se salva. Erou romantic, tentat de absolutul in dragoste, Alecu Ruset este o figura tragica.

Georgie Duca-Voda conduce tara ca un despot oriental, folosind intriga si minciuna pentru a-si mentine tronul. El supune tara unui regim draconic de biruri si taxe, visand totodata la tronul Tarii Romanesti pentru Constantin, fiul sau. si la hatmania Ucrainei pentru el.

Duca foloseste tortura pentru a scapa de dusmani, este crud, suspicios; se teme de Alecu Ruset, pe care -de altfel - il si omoara.

Duca-Voda nu are nimic din aura legendara a marilor eroi sadovenieni, Stefan cel Mare sau Ion Voda cel Viteaz.

Particularitati stilistice. Mihail Sadoveanu reconstituie imaginea Moldovei de la sfarsitul secolului al XVII-lea intr-o maniera proprie, in care insa fictiunea ramane plauzibila. Descriind vestimentatii de epoca, petreceri, tablouri de natura, gesturi si comportamente tipice, scriitorul foloseste aceeasi vorbire ceremonioasa, cu savoare arhaica si regionala. Iata descrierea unei paduri admirata de solul francez:

,, O padure incepea in dreapta si imbraca pamantul in valuri, spre zari nesfarsite. Vantul suna in stejarii din margine. Undeva, in fundul adancului, in directia unde se cufundau calaretii insirati cate unul, lucea un lac.

receptare critica

" francezul devine complicele (deci mai mult decat convivul) inteligentului si fermecatorului Don Juan de la Moldova'.

(Ion Negoitescu, Istoria literaturii romane)

"Privita dintr-o anumita perspectiva, cartea aceasta este mai intai povestea unei iubiri exemplare.'

(Monica Spiridon, Sadoveanu, divanul inteleptului cu lumea)

Fragment semnificativ comentat

,,- [] Traim timpuri grele si nu inteleg de ce Dumnezeu a gasit cu cale sa ne aseze asa de rau. [] Aicea insa, intre lumi fericite, Domnul Dumnezeu a insemnat cu degetul hotar. Impartitii lui Belzebut si imparatii Mielului lumii aici au ales loc al razboiului lor. Fiind asa, Tara cade si se pustieste de oameni. '

Domnia Ducai-Voda este comparata, figurat, cu cancerul. Situata intre lumi puternice, Moldova "cade si se pustieste de oameni'. Este o perioada de declin a istoriei sale.

Titlul cuprinde doua sintagme distincte care se sustin reciproc: Zodia Cancerului este Zodia Racului, adica a regresului Moldovei sub domnia lui Duca. Termenul de "cancer', mult mai expresiv decat cel de "rac', implica nu numai un sens simbolic - mersul inapoi -, ci si o conotatie suplimentara, ca intindere.

Autorul face aluzie aici si la rivalitatile dintre cele doua familii, Duca si Ruset, care prin domnii succesive au devastat tara.

Elementele lexicale care creeaza atmosfera romanului apar in cadrul unor constructii mai ample: "Traim vremuri grele', "Dumnezeu a gasit cu cale sa ne aseze asa de rau', "Imparatii lui Belzebut', "loc al razboiului', ,. Tara cade si se pustieste de oameni'.

Unele constructii sunt perifrastice si amintesc de stilul cronicaresc (,,a gasit cu cale'), altele sunt metaforice ("imparatii lui Belzebut', "Tara cade'). Termenii sugereaza, mai degraba, un roman social, antieroic. (G.A.)