Aspecte ale creatiei matematice din Romania in prima jumatate a scolului xx

Aspecte ale creatiei matematice din Romania in prima jumatate a scolului xx

Matematica si invatamantul matematic in Romania intre 1918 si 1949

In anul 1918, cand un ministru al invatamantului era profesorul universitar de geografie Simion Mehedinti, s-au elaborat si pus in aplicare cateva legi, menite in special sa schimbe �scoala poporului�, denumire prin care se intelegea pe atunci scoala primara si invatamantul normal (scolile de invatatori). Viitorii invatatori si profesori urmau sa fie selectionati dupa criterii de vocatie, dintre cei care urmau �scolile pregatitoare si seminariile normale�. Prin legile amintite se intentiona in special sa se ridice �scoala poporului�, ajungandu-se pana la un fel de �universitate taraneasca�. Toate aceste proiecte au fost insa abandonate dupa scurt timp. In 1919, apoi in 1924, 1928,1932, 1934, 1936 si 1937 au fost facute modificari esentiale in domeniul invatamantului de toate gradele.
Invatamantul primar a suportat modificari prin legea din 24 iulie 1924 (acestei legi i s-au adus modificari in anul 1937 si 1937).
Invatamantul secundar a fost modificat esential prin legea din 8 mai 1928. conform acestei legi, in invatamantul secundar intrau: invatamantul secundar teoretic (gimnazii si licee teoretice); invatamantul normal (pentru format invatatori); seminariile teologice; invatamantul industrial, organizat prin legea din 1936, care cuprindea gimnazii industriale, licee industriale si scoli speciale industriale; invatamantul comercial, organizat tot prin legea din 1936, care cuprindea gimnazii si licee industriale; invatamantul agricol, cu scoli agricole de gradul I si II si scoli de economie casnica de gradul I si II pentru fete, dependente de Ministerul Agriculturii si Domeniilor; invatamantul militar, care cuprindea licee militare cu opt ani de studii, dar cu educatie militara supravegheata de Ministerul Apararii Nationale.
In sfarsit, invatamantul superior (universitar) a fost restructurat prin legea pentru organizarea invatamantului universitar din 22 aprilie 1932, care a suferit unele modificari in 1938 si 1942. Dupa legea din 1932, invatamantul superior cuprindea: a) universitati la Bucuresti, Iasi, Cluj, Cernauti; b) scoli politehnice la Bucuresti si Timisoara; c) academia de arhitectura la Bucuresti; d) academii de arte frumoase la Bucuresti si Iasi; e) academii de muzica si arta dramatica la Bucuresti, Iasi, Cluj si Cernauti; f) institutul de educatie fizica la Bucuresti; g) academii de inalte studii comerciale si industriale la Bucuresti si Cluj; h) academii de agronomie la Bucuresti si Cluj; i) scoli militare si scoala superioara de razboi, dependente de Ministerul Apararii Nationale.
Pentru scopurile urmarite in prezenta lucrare, in ce priveste invatamantul matematic, ne intereseaza in special invatamantul secundar teoretic si cel universitar (superior). Din invatamantul secundar teoretic se recrutau viitorii studenti in matematici sau pentru inginerie.
Prin legea din 1928, invatamantul secundar teoretic era organizat in doua trepte, independente una de alta. Treapta inferioara era numita gimnaziu si cuprindea patru ani de studii, iar treapta superioara, numita liceu, cuprindea tot patru ani de studii, cu deosebirea ca aici, pe langa elementele de cultura generala, elevii primeau si o bursa de specializare. Din nefericire insa, specializarea urma a se face in ultimul an al liceului, intr-o sectie literara si una stiintifica. Ulterior s-a introdus o modificare privind aceasta specializare, impartirea in directia literara si in cea stiintifica facandu-se in ultimii doi ani ai liceului. O data cu introducerea acestor doi ani de specializare, s-a redus si invatamantul secundar de la opt ani, la sapte ani, iar cursul gimnazial la trei ani, in loc de patru.
Precum se stie, legea invatamantului din 1928 a constituit o grava lovitura, deoarece prin legea aceasta sectia reala din liceu a disparut. Matematicile nu se mai puteau face ca inainte. La �Gazeta matematica� numarul corespondentilor se reducea an de an. Concursurile din vacanta de primavara, care alta data erau adevarate competitii pentru elevii corespondenti ai �Gazetei matematice�, au disparut cativa ani la rand, dupa 1930. Cand au reinceput aceste concursuri, premiantii �Gazetei matematice� erau numai de la liceele militare, in care pastrase sectia reala, cum era in liceele civile pe vremea lui Haret. Ici acolo se ivea ti cate un candidat merituos si de la liceele civile, daca se intampla sa aiba un profesor bun de matematici. Marele nostru matematician Gheorghe Titeica atragea atentia in fiecare an, in rapoartele pe care le publica in �Gazeta matematica�, ca si in cele trimise direct la Ministerul Educatiei Nationale, asupra tragediei ce rezulta pentru matematici si invatamantul matematic, prin reducerea materiei predate in liceele civile la matematici.
Ceea ce se preda inainte de 1928 in domeniul matematicii in patru ani te sectie reala nu se mai putea asimila numai in doi ani de sectie stiintifica, cu asa-zisa specializare. Conducerea de atunci a revistei �Gazeta matematica� a considerat ca este necesara stimularea interesului pentru matematici la generatiile tinere, infiintand in acest scop un �Supliment cu exercitii�. Cu incepere de la 1 octombrie 1934, suplimentul a aparut in noua numere pe an, pana la incetarea aparitiei �Gazetei matematice�, in mai 1949. La acest �Supliment cu exercitii�, cu un nivel mai redus, bineinteles, decat gazeta insasi, au putut sa colaboreze si elevii din liceele civile, incepand cu cei din clasa a III-a, pana la cei din clasa a VIII-a stiintifica.
O revista de matematici cu nivel asemanator �Gazetei matematice�, a fost si �Revista matematica din Timisoara�, infiintata de Traian Lalescu in 1920. Unul dintre animatorii sai mai importanti a fost profesorul universitar Victor Alaci de la Politehnica din Timisoara. Revista si-a incetat aparitia in 1949.
Trecand la o scurta infatisare a structurii invatamantului universitar, trebuie sa precizam ca in intervalul din martie 1898, cand apare Legea asupra invatamantului secundar si superior a lui Haret si pana in aprilie 1932, cand apare legea de organizarea invatamantului universitar, structura invatamantului superior a suferit unele usoare modificari, prin legea lui C.C. Arion (ministrul instructiunii publice) din 1912 (ramasa in vigoare pana in 1932). Aceasta lege din 1932 prevedea infiintarea de noi catedre la universitatile din Bucuresti si Iasi si largea autonomia universitara.
Dupa legea invatamantului superior din 1932, la facultatile de stiinte ale universitatilor din Bucuresti Iasi si Cluj existau, pentru invatamantul matematicii, urmatoarele sapte catedre: 1) algebra superioara si teoria numerelor; 2) calculul diferential si integral; 3)astronomie si mecanica cereasca; 4) geometrie analitica si superioara; 5) geometrie descriptiva si aplicatii (la Iasi geometrie descriptiva si proiectiva); 6) mecanica rationala si experimentala; 7) teoria functiilor.
Studentii in matematici intre anii 1898 si 1948, de la facultatea de stiinte, sectia de matematica, obtineau la sfarsitul studiilor universitare cu durata de trei ani, o diploma de licentiat in matematici, daca aveau trecute toate examenele de specialitate (legate de catedrele aratate mai sus si de conferintele si laboratoarele in completare). Li se cerea in plus sa fi trecut cu succes un examen pentru un curs special de fizica, un altul de metodologie matematica si, in sfarsit, unul de pedagogie.
Structura invatamantului mediu si superior din tara noastra a ramas asa cum s-a prezentat mai sus, pana in 1948. La aceasta data invatamantul de toate gradele a fost completat si restructurat.
In prima jumatate a secolului XX in Romania apare o scoala matematica cu matematicieni valorosi. Pe langa cei trei initiatori si creatori de frunte, Gh. Titeica, D. Pompeiu si T. Lalescu, in scoala matematica romana se inscriu drept creatori, cronologic, urmatorii: Constantin C. Popovici, Alexandru Myller, Theodor Angheluta, Niculae Abramescu, Victor Valcovici, Aurel Anghelescu, Simion Stoilow, Octav Onicescu, Petre Sergescu, Dan Barbilian, Octav Mayer, Alexandru Pantazi, Florin Vasilescu, Mihai Ghermanescu, Gheorghe Vranceanu, Dumitru V. Ionescu, George Calugarenu, Alexandru Ghika, Nicolae Cioranescu, Miron Niculescu, Grigore Moisil, Gheorghe Mihoc, Tiberiu Popoviciu, Nicolae Teodorescu, Caius Iacob.

Reviste de matematici superioare tiparite in Romania intre ultima decada a secolului al IX-lea si prima jumatate a secolului al XX-lea.

Toata opera de cercetare matematica romaneasca a aparut intr-un numar important de reviste periodice de matematici sau stiinte straine, incepand cu �Comptes rendus des seances de l�Academie des Sciences de Paris� si mergand pana la �Tohoku Journal� din Japonia. �Comptes rendus� din Paris a detinut insa recordul. Redam mai jos, grupate in ordine cronologica a aparitiei, publicatii din perioada la care ne referim:
Buletinul societatii amicii sciintelor matematice, Bucuresti 1895-1986;
Bulletin de la section scientifique de l�Academie roumaine, 1866-1946 ;
Bulletin de la Societe roumaine des Sciences, 1897-1947;
Annales scientifiques de l�Universite de Iassy, 1900-1948 publicand in special operele matematice ale Cercului matematic din Iasi. Dupa 1956 reapare cu acelasi titlu;
Buletinul Societatii de stiinte din Cluj, 1922-1948;
Buletinul Asociatiei de matematica pura si aplicata, Bucuresti 1922-1924;
Mathematica, Cluj 1929-1948. In 1959 reapare tot la Cluj dupa ce a fost mutat sediul la Timisoara;
Buletinul Facultatii de stiinte din Cernauti, 1927-1939;
Bulletin scientifique de l�Ecole Plytechnique de Timisoara, 1928-1946. In 1948 s-a transformat in �Bulletin de sciencee et technique de la Polytechnique de Timisoara� si si-a incetat aparitia in 1949:
Bulletin de mathematique et de physique pures et appliquetees de l�Ecole Polytechnique de Bucarest, 1930-1948 ;
Buletinul sedintelor, Societatea romana de stiinte, Bucuresti 1933-1938;
Compes rendus des seances de l�Academie des Sciences de Roumanie, 1936-1943, organ al Academiei de stiinte din Romania care a aparut in 1936;
Buletinul Academiei de stiinte din Romania, 1936-1947;
Disquisitiones mathemateticae et physicae, ca publicatie a Institutului de cercetari stiintifice, a aparut in 1940 pana in 1948:
Buletinul Politehnicii �Gh. Asachi� din Iasi1946-1948. Dupa 1948 s-a contopit cu �Buletinul Universitatii din Iasi;
Acta Boyai. Contribution from the Faculty of Sciences of the Boyai University, the University of Romania, Cluj 1946-1947;
Acestea fiind publicatii pentru matematici superioare (pentru cercetarile matematice), sa nu se uite si revistele de matematici elementare si superioare, care au contribuit mult la progresul invatamantului nostru matematic. Dintre aceste publicatii trebuie amintite in primul rand �Gazeta matematica� cu �Suplimentul cu exercitii al gazetei matematice� si �Revista matematica din Timisoara�.
Sa mai amintim revista �Numerus�, editata de Neculai Raclis. Revista a aparut in 1935 pana in 1944. Era o revista dedicata in special elevilor de liceu, de la sectia stiintifica, iar �Revista universitara de matematici� editata tot de Neculai Raclis era in special destinata studentilor si profesorilor de matematici din invatamantul secundar.
Ca reviste de matematici elementare, care au avut o perioada de existenta efemera, se pot mentiona: Gazeta matematica din Constanta, 1923-1925; Jurnalul matematic al lui Tiberiu Popoviciu, Arad si Bucuresti 1924-1925; Curierul matematic, Bucuresti 1925-1928; Stiinta si progres, revista stiintifica a liceelor militare, aparuta in 1934 pana in 1945 in Targul Mures si Timisoara; Pitagora, Craiova 1935-1940; Pozitiva, Bucuresti 1941-1944; Cercul matematic, Bucuresti 1945-1946. Alte reviste de matematici au avut o viata de numai un an sau de numai cateva numere. Majoritatea revistelor citate au avut ca tel sa contribuie la avantul invatamantului matematic in scolile secundare.