COGNITIA SOCIALA

Psihologia sociala studiaza modul in care oamenii gandesc, simt si se comporta sub influenta reala, imaginara sau implicata a altora.

abordarea cognitiva in psihologia sociala: cognitia sociala

Cognitia sociala: modul in care oamenii inteleg lumea lor sociala, felul cum se percep pe ei insisi si pe ceilalti.

Exista si teorii ale simtului comun (exprimate de multe ori in proverbe): motiveaza comportamentul, mentionand cauze reale sau nu ale acestuia care, indiferent daca sunt sau nu adevarate, au importanta in determinarea comportamentului.

Cognitia in psihologie

La inceput: introspectia

W. Wundt - interesat de experientele subiective ale oamenilor

focalizare asupra proceselor cognitive

Abandonarea introspectiei dezvoltarea behaviorismului:

numai comportamentele observabile sunt valide pentru stiinta

un efect comportamental cauza unui comportament viitor

cognitia lipseste complet

principii de baza: S - R (stimul - raspuns) - elementele cognitive (stereotipurile) nu joaca nici un rol in aceste 'lanturi'

Noua abordare in psihologie: repune in drepturi cognitia

paradigma procesarii informatiilor: in orice moment exista doua fluxuri simultane de informatii:

a)    flux 'ascendent': detectare si perceptie informatie din exterior

b)   flux 'descendent': codificare, stocare si organizare informatie noua pe baza celei anterioare

Ulrich Neisser 1976 - fondator al psihologiei cognitive:

'Cognitia este activitatea de cunoastere: achizitionarea, organizarea si utilizarea cunostintelor'

Doua principii de baza:

introducerea variabilei P (persoana) in lantul stimul - raspuns S-R

lantul devine S-P-R: raspunsul se asociaza cu stimulul prin intermediul cognitiilor (informatiilor) pe care le poseda persoana P

Reactia diferitelor persoane la acelasi stimul este data de informatiile care sunt prelucrate inainte de raspuns

stadialitatea in procesarea informatiilor - operatiile mentale pot fi impartite in stadii care se pot desfasura doar daca etapele anterioare au avut loc

Rolul psihologului - precizarea si identificarea stadiilor procesarii informatiilor pentru a putea prezice raspunsul (comportamentul la un anumit stimul)

Cognitia in psihologia sociala

Psihologia sociala - intotdeauna de sorginte cognitiva:

ceea ce prezice comportamentul persoanei va fi perceptia situatiei sociale (aspect cognitiv) si nu comportamentul propriu-zis stimulator

exista influente comportamentale determinate de prezenta imaginara a celorlalti (ne imaginam ce-ar zice ceilalti despre)

Scopul cognitiei sociale: de a intelege modul in care oamenii ajung sa dezvolte o anumita perspectiva legata de lumea sociala din jurul lor (felul in care oamenii proceseaza informatiile sociale)

Ce este social in cognitia sociala?

opereaza cu obiecte sociale

are origini sociale - creata si stimulata prin interactiuni sociale

este impartasita social - aceleasi cunostinte sociale si mod de gandire intr-un grup

Cognitia sociala:

explica modul de procesare al informatiilor

cauta teorii privind felul in care oamenii isi explica modul de gandire despre ei insisi

Modele care descriu felul in care omul obisnuit gandeste si opereaza

Perspectiva 'cautatorului de consistenta'

teoria discrepantei cognitive - Festinger: oamenii sunt motivati in comportamentele lor de reducerea discrepantei dintre cognitiile pe care le poseda

inconsistenta perceputa de individ tensiune negativa, disconfort trebuinta de reducere a acesteia - doua variante: schimbarea cognitiei sau schimbarea comportamentului

Perspectiva 'omului de stiinta naiv'

omul este orientat spre intelegere corecta

teoriile atribuirii: descriu felul in care oamenii gasesc cauze interne sau externe ale unui anume comportament. Felul in care facem atribuirea (intern sau extern) ne va ghida comportamentul ulterior

erorile din atribuire - cauzate de interventia proceselor afective sau motivationale

Perspectiva 'lenesului cognitiv'

oamenii au capacitati cognitive limitate si vor folosi 'scurtaturi' in judecatile pe care le fac: euristici (permit luarea de decizii si inferente rapid, chiar daca se pierde din acuratete)

exista filtre care selecteaza doar informatii relevante pentru sarcina prezente din multitudinea de informatii prezente la un moment dat: schema: atentia este directionata asupra informatiilor relevante

erori: ignorare informatii relevante nepotrivite in schema

Perspectiva 'tacticianului motivat'

motivatia este cea care determina cognitia sau gandirea accent pe diferite abordari asupra motivatiei (motivatia trece de pe planul principal pe cel secundar, apoi revine in prim plan)

Perspectiva 'primatului cognitiv'

erorile procesarilor cognitive sunt cauzate de alcatuirea capacitatilor umane de prelucrare a informatiilor - sistemul cognitiv uman

Elementele cognitiei sociale

Cunoasterea motivelor reale care duc la un anumit comportament permite:

precizie in predictia comportamentelor viitoare

solutii privind schimbarea comportamentelor indivizilor

Abordarea studierii fenomenelor sociale implica o analiza detaliata a perceptiei si influentelor sociale si se caracterizeaza prin:

a)   focalizare pe mentalism

se refera la studiul cunostintelor sociale - reprezentarile despre lumea sociala

acestea includ structuri organizate de cunostinte - numite categorii (scheme) care reprezinta concepte particulare: eul, alta persoana, un grup de persoane

Ex. aplicarea stereotipurilor: cum reprezinta un individ out-grup-urile (grupurile care nu contin propria persoana) - prin categorii ce exagereaza similaritatile dintre membrii grupului pe seama scaderii variabilitatii individuale (la aceasta se refera si teoriile simtului comun)

b)   orientare spre procese

se refera la modul in care cunostintele sociale sunt achizitionate, utilizate, transformare

Ex. achizitionarea stereotipurilor despre minoritati: in cadrul propriei culturi sau prin observatii si experiente personale

modul de achizitionare implica modul in care pot fi schimbate stereotipurile negative

Ideea centrala a abordarii cognitive a psihologiei sociale: cea mai buna cale de a intelege comportamentul uman este examinarea modului in care oamenii percep si inteleg mediul lor social si nu prin descrierea obiectelor continute de acesta - Levin 1951

variabile dependente: masuratori cognitive, utilizand scalele Likert