Gandirea: Conceptele: unitati de baza ale gandirii

Gandirea

Gandirea se refera la utilizarea perceptiei, combinatiilor mentale si a reprezentarilor simbolurilor, obiectelor sau conceptelor. Cand ne imaginam ceva, rezolvam probleme mentale, utilizam limbajul intern, de fapt noi gandim. Manipularea mentala a obiectelor este independenta de actiunea fizica, musculara.

Gandirea: Conceptele: unitati de baza ale gandirii

Conceptele sunt definite drept categorii de idei, evenimente sau calitati care sunt legate intre ele prin anumite trasaturi comune, in ciuda diferentelor dintre ele. Daca luam conceptul "barca", fiecare dintre noi recunoaste o barca chiar daca arata diferit de alte barci pe care le-am vazut pana atunci. A barca noua poate fi inclusa in concept pentru ca are calitati comune cu intreaga clasa de obiecte pe care noi o denumim barci. Barcile apartin unei categorii conceptule mai largi, si anume vehicule de transport. Existenta unor concepte, cum ar fi barca, cladire, caine este foarte utila. Multe dintre obiectele si ideile cu care ne intersectam zilnic apartin unor categorii familiare, desi ele pot sa ne apara ca fiind diferite. Aplicand conceptele putem sa intelegem imediat noile idei sau obiecte, pentru ca putem sa le legam de clase de obiecte similare cu care suntem familiarizati. Noi stim la ce sa ne asteptam de la un obiect chiar daca il intalnim pentru prima data. Astfel, economisim o mare cantitate de efort pe care ar trebui sa-o cheltuim de fiecare data pentru a invata ceea ce este fiecare obiect.

Iata si un alt exemplu. Fiecare act de generozitate este diferit de la o persoana la alta, dar ele pot fi grupate deoarece impart o calitate comuna, generozitatea. Cand dam o definitie a termenului de generozitate, definitia va fi o afirmatie care include toate actele de generozitate si le exclude pe cele de negenerozitate.

Unele concepte se bazeaza pe o singura trasatura comuna, cum ar fi conceptul de "rosu". Acestea sunt considerate ca fiind concepte simple. Daca un lucru este rosu, el apartine conceptului de "rosu" fara a tine seama de alte caracteristici. Merele rosii, mingiile rosii si tricourile rosii sunt exemple ale conceptului de rosu, in ciuda altor aspecte care fac ca aceste obiecte sa fie diferite. Alte concepte sunt mai complexe.

Conceptele conjunctive sunt definite prin prezenta simultana a doua sau mai multe caracteristici comune. Conceptul de "matusa domnisoara (necasatorita)" este un exemplu de concept conjunctiv pentru ca are trei caracteristici simultan (femeie, necasatorita si sora unuia dintre parinti). Conceptele disjunctive sunt definite prin prezenta uneia sau alteia dintre caracteristicile comune sau a ambelor. De exemplu, o persoana poate fi considerata schizofrena daca are permanent experiente senzoriale distorsionate sau are permanent idei false (crede ca este rege sau agent CIA) sau pe ambele. Conceptul de "persoana schizofrenica" este un concept disjunctiv deoarece este definit de prezenta fie a uneia fie a alteia dintre caracteristici sau de prezenta ambelor.

2. Formarea conceptelor: invatarea de noi concepte

Formarea conceptelor a fost studiata in laborator folosindu-se concepte arbitrare. De exemplu, erau prezentate subiectilor o serie de cartonase, fiecare dintre ele continand cate o figura geometrica. Figura putea fi un cerc sau un triunghi, putea avea culoare neagra sau caramizie. Figurile erau prezentate cate una pe fiecare cartonas sau in pereche si puteau fi mici sau mari. Fiecare cartonas era prezentat subiectului cu precizarea ca numai unele dintre ele apartin unei anumite categorii iar alte nu. Subiectul trebuia sa invete ce concept era. Dupa ce subiectul vedea un cartonas trebuia sa ghiceasca daca acesta era sau nu membru al conceptului, experimentatorul precizand corectitudinea raspunsului. Conceptul ilustrat in acest exemplu este un triunghi mare. Cercetarile in domeniul formarii conceptelor au evidentiat mai multe aspecte ale cognitiei. De exemplu, conceptele cu mai multe dimensiuni irelevante (numar si culoare irelevante ca in exemplul anterior) sunt mai greu de invatat.

Experienta umana si contextul joaca un rol foarte important in formarea conceptelor.

Noi dezvoltam concepte prin clasificarea obiectelor in acord cu asemanarile cu alte obiecte, clasificarile putand sa apara chiar cand asemanarile sunt foarte abstracte. Tindem sa clasificam obiectele si ideile care par sa fie similare intr-un singur concept. Aceleasi obiecte pot sa imparta mai multe categorii conceptuale, care se bazeaza pe cunostintele persoanei despre asemanarile si diferentele dintre obiecte.

Concepte naturale

Rosch (1973) a sugerat ca nu toate conceptele sunt la fel de usor de invatat. Unele sunt mai naturale decat altele. Suntem biologic pregatiti sa invatam mai usor anumite lucruri. Din aceasta perspectiva suntem pregatiti sa invatam mai usor anumite concepte in comparatie cu altele. Din punctul de vedere al lui Rosch conceptele au doua caracteristici primare, sunt concepte de baza si prototipice.

Un concept de baza are un grad mediu de cuprindere. Cuprinderea se refera la numarul de membri care sunt inclusi intr-un concept.

Rosch distinge trei nivele de cuprindere:

Conceptele supraordonate, care sunt foarte cuprinzatoare si au un numar foarte mare de membri. De exemplu, vehicul este un concept supraordonat care contine foarte multi membri (masini, biciclete, atelaje etc.).

Conceptele de baza care au un grad mediu de includere. Masina este un exemplu de concept de baza deoarece are o cuprindere mai mica decat conceptul supraordonat de vehicul, dar include multi membri.

Conceptele subordonate au cel mai mic nivel de cuprindere. De exemplu, conceptul subordonat de "Dacia" include mult mai putini membri in comparatie cu conceptul supraordonat de vehicul sau conceptul de baza, masina.

Conceptele de baza sunt mai naturale si de aceea mai usor de invatat si folosit. Acest aspect este demonstrat de modul in care copii invata conceptele. Copiii, in general, invata mai intai conceptele de baza cum ar fi masina si apoi conceptele supraordonate (vehicul) sau conceptele subordonate (Dacia). Explicatia acestui aspect este legata de caracteristicile conceptelor de baza care se potrivesc mai bine intelectului uman. Aceste caracteristici ale conceptelor de baza sunt:

Conceptele de baza poseda atribute comune. De exemplu, toti membrii conceptului de baza surubelnita sunt folositi pentru a rasuci suruburile si au un capat metalic iar la celalalt capat un maner. Membrii categoriei supraordonate de unealta au mai putine caracteristici comune. Membrii categoriei subordonate de surubelnita din crom au multe caracteristici comune, doar unele dintre acestea nefiind comune cu cele ale membrilor conceptului de baza surubelnita.

Membrii conceptelor de baza au forme similare. Toate surubelnitele au aceeasi forma, dar nu se poate spune acelasi lucru despre unelte. Formele surubelnitelor din crom sunt asemanatoare, ele distingandu-se de alte surubelnite prin materialul folosit in constructia lor.

Membrii conceptelor de baza presupun folosirea acelorasi miscari motrice. Miscarile motrice asociate membrilor conceptului de baza sunt aceleasi, rasucirea surubelnitelor. Nu acelasi lucru se poate spune despre conceptele supraordonate, fiecare membru din aceasta categorie presupune miscari motrice diferite. Membrii conceptului subordonat surubelnita din crom presupune aceleasi miscari musculare cu cele ale membrilor conceptului de baza.

Conceptele de baza sunt usor de denumit. De exemplu, daca se cere unei persoane sa denumeasca obiectele dintr-o incapere atunci cele mai multe cuvinte folosite se refera la conceptele de baza carora apartin obiectele. La vederea unei surubelnite din crom persoana va spune surubelnita si nu unealta sau surubelnita din crom.

Aceste patru caracteristici ale conceptelor de baza le fac mai naturale, adica mai usor de invatat si folosit in sistemul uman de procesare a informatiei.

A doua caracteristica a conceptelor naturale se refera la faptul ca acestea sunt exemple bune pentru o categorie sau prototipuri. Daca cerem unei persoane sa dea un exemplu pentru categoria supraordonata "jucarie", exista o probabilitate mai mare ca persoana sa spuna "papusa sau masinuta" decat "galetusa de nisip". La fel, pentru categoria supraordonata "fruct" raspunsul prototipic este "mar".